de Wiliam Shakespeare

William Shakespeare (n. 23 aprilie 1564 - d. 23 aprilie 1616) a fost un dramaturg i poet englez, considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limba englez. Ca dramaturg, a scris cteva dintre cele mai puternice tragedii i numeroase comedii. De asemenea, a scris 154 de sonete i numeroase poezii. Dintre acestea, unele sunt considerate drept cele mai strlucitoare opere scrise vreodat n literatur, datorit priceperii lui Shakespeare de a depi naraiunea i de a descrie cele mai intime i profunde aspecte ale naturii umane. Se crede c majoritatea operei a scris-o ntre 1585 i 1613, dei datele exacte i cronologia pieselor de teatru atribuite lui nu se cunosc cu precizie. Influena exercitat de Shakespeare asupra vorbitorilor de limba englez din ntreaga lume se reflect prin recunoaterea imediat a unor citate din piesele lui Shakespeare, titlurile operelor bazate pe fraze din Shakespeare i numeroasele adaptri ale pieselor sale.

VIATA SI OPERA

El s-a nsurat cu Anne Hathaway, cu opt ani mai n vrst dect el, la 28 noiembrie 1582, la Stratford-upon-Avon, martorii ceremoniei fiind Fulk Sandalls i John Richardson; cstoria se pare c a fost grbit de faptul c mireasa era nsrcinat. Dup cstorie, se tiu puine lucruri despre William Shakespeare, pn la apariia sa la Londra, pe scena literar. n 26 mai 1583, este botezat la Stratford, Susannah, primul copil al lui Shakespeare. Acesta a fost urmat curnd, la 2 februarie 1585, de botezul unui fiu, Hamnet, i al unei fiice, Judith. n 1592, era deja suficient de cunoscut pentru a atrage atenia lui Robert Greene, care l acuz de plagiat: "o cioar parvenit, mpodobit cu penele noastre". n 1596 moare Hamnet i este nmormntat la 11 august 1596. Din cauza asemnrii numelor, unii bnuiesc c moartea sa a fost imboldul pentru crearea piesei lui Shakespeare Hamlet, Tragica poveste a lui Hamlet, prinul Danemarcei. n 1598, Shakespeare se mutase n parohia Sf. Elena, n Bishopgate i apare n capul unei liste a actorilor la o pies (Every Man in his Humor) de Ben Johnson. Shakespeare devine actor, scriitor i apoi co-proprietar al unei trupe de teatru, cunoscut sub numele de Oamenii lordului Chamberlain compania i-a luat numele, ca i altele din acea perioad, dup numele sponsorului ei aristocrat. A devenit destul de cunoscut pentru ca, dup moartea reginei Elisabeta I i ncoronarea lui James I (1603), noul monarh s adopte trupa, care a fost cunoscut sub numele Oamenii regelui.

Diverse documente ale unor chestiuni legale i ale unor tranzacii dovedesc c Shakespeare devenise o persoan important n anii petrecui la Londra. Se descurcase destul de bine pentru a putea cumpra o proprietate n cartierul londonez Blackfriars i deinea cea de a doua cas, ca mrime, n Stratford. n 1609 i public sonetele, poezii de dragoste. O admirabil traducere n limba romn a sonetelor aparine poetului Gheorghe Tomozei. Shakespeare s-a retras prin 1611 i a murit n 1616, pe 23 aprilie, care este probabil motivul tradiiei de a plasa data naterii n aceeai zi. A fost cstorit cu Anne, pn la moarte. Cele dou fiice, Susannah i Judith, i-au supravieuit. Susannah s-a cstorit cu dr. John Hall i, mai trziu a fost subiectul unui proces. Pe piatra lui funerar st scris: Binecuvntat fie cel ce

las (n tihn) aceste pietre i blestemat fie cel ce-mi mic oasele.

Opera Opera sa include 37 de piese de teatru, ntre care 17 comedii, piese istorice, tragedii, sonete. Teatrul Globe, Londra Comedii

Furtuna Doi gentlemeni din Verona Nevestele vesele din Windsor Msur pentru msur Comedia erorilor Mult zgomot pentru nimic Zadarnicele chinuri ale dragostei Visul unei nopi de var Negutorul din Veneia Cum v place mblnzirea scorpiei Totul e bine cnd se termin cu bine A dousprezecea noapte Poveste de iarn Pericle, Prin al Tironului Regele Ioan Richard al II-lea (pies) Henric al IV-lea Henric al V-lea
Istorice

Tragedii

Henric al VI-lea Richard al III-lea Henric al VIII-lea

Romeo i Julieta Troilus i Cresida Coriolan Titus Andronicus Timon din Atena Iulius Caesar Macbeth Hamlet Regele Lear Othello (pies) Antoniu i Cleopatra Piese pierdute Love's Labour's Won Cardenio Richard al II-lea, prima parte
Poeme

Apocrife

Sonetele lui Shakespeare Venus i Adonis The Rape of Lucrece The Passionate Pilgrim The Phoenix and the Turtle A Lover's Complaint Eduard al III-lea Sir Thomas More

Romeo i Julieta este o tragedie de William Shakespeare despre

soarta a doi ndrgostii care lupt mpotriva destinului. Este poate cea mai cunoscut pies a sa, una dintre succesele sale timpurii, fiind considerat cea mai tipic poveste de dragoste a Renaterii. Opera ncepe ntr-o pia public din Verona unde Sampsonsi Geson poart discuii despre ura lor pentru familia Montague. Apoi i face apariia i Benvolio care ncearc s-i despart, dar lupta continu o dat ce vine i Tybalt. Toi acetia au fost convini s renune la conflict de ctre copiii celor dou familii. Apoi Lady Montague ntreab de Romeo, iar Benvolio i Montague i fac planuri pentru a-l face s renune la iubirea care-l mistuie. n scena a doua a actului 1, Paris i spune lui Capulet c vrea s se nsoare cu Julieta, dar acesta nu renun usor. Romeo afl de la servitorul lui Capulet c va avea loc o petrecere la palat i se hotrte s participe la aceasta. Julieta este anunat de mama sa c Paris dorete s o ia n cstorie, dar ea refuz. La petrecerea organizat de Capulet, Romeo alturi de Mercutio, Benvolio i Tybalt i fac apariia. Purtnd ns mti, Romeo reuete s vorbeasc cu aleasa inimii sale i chiar s o srute. Dup acest moment, cei trei prieteni de care era nsoit Romeo, afl ca acesta s-a strecurat n grdina Capuletilor pentru a vorbi cu Julieta. n urma acesteia, Romeo pleac la printele Lorenzo pentru a-l ruga s-i cunune pe cei doi ndrgostii.

Mai trziu, cei patru prieteni discut ntre ei, dar sunt ntrerupi de doica Julietei care vrea s se asigure c planurile lui Romeo sunt ct se poate de sincere. Dup ce afl acest lucru, ea i spune Julietei, care se duce la printele Lorenzo pentru a se spovedi. Aici, ea se ntlnete cu alesul inimii sale cu care se i cunun. Dupa aceasta, ntr-o pia public are loc o confruntare cu spada ntre Romeo i Tybalt, iar Mercutio, ncercnd s-i despart, este omort de rivalul lui Romeo. n final, ucigaul l provoac din nou la duel pe Romeo, dar este omort de acesta. Despre aceast ntmplare afl prinul i Lady Capulet, care hotrsc ca Romeo s plteasc cu propria-i via pentru faptele sale. Apoi are loc o discuie ntre doic i Julieta n care doica dezaprob atitudinea pozitiv a fetei n privina ucigaului vrului ei Tybalt. ntre timp, Romeo se ascunde n chilia printelui Lorenzo, dar este urmrit de doic pn acolo. Aceasta i d un inel din partea Julietei i-i spune care i este starea. Totodat, Capulet i Paris pun la cale cstoria acestuia din urma cu Julieta. Dup toate acestea, Julieta vorbete cu mama sa despre planurile tatlui ei de a o cstori cu Paris. Tatl su afl i se ceart cu ea. ntre timp, doica ncearc s o conving s se marite cu nobilul, deoarece Romeo va muri sigur. Dup cearta cu prinii, Julieta se duce s se spovedeasc printelui Lorenzo, care o sftuiete s se mrite cu Paris miercuri, iar nainte de noaptea nunii s bea licoarea din sticlu pe care i-o va da el, care va da impresia ca este moart, dar ea se va trezi dup 24 de ore.

n ziua nunii, n timp ce pregtirile erau n toi i toi membrii familiei mpreun cu servitorii sunt ocupai, Julieta bea coninutul sticlei i este gsit de doic n pat, toi membrii familiei fiind anuntai, nunta nemaiputnd avea loc. Romeo, fiind anunat de Balthazar c iubirea lui este moart, cumpr de la un farmacist o sticl de otrav i pleac ntr-acolo. Dup nmormntarea Julietei n cavoul familiei, Romeo se bate cu Paris i-l omoar. ntre timp, printele Lorenzo ncearc s ajung la timp pentru a-l vesti pe Romeo c totul este o nscenare, ns stnd de vorb cu Balthazar, ajunge prea trziu i-l gsete pe biat ntins la podea, otrvit. Julieta se trezete i vzndu-l pe Romeo ntins i nemicat, se sinucide cu pumnalul iubitului ei. Toi membrii ambelor familii descoper corpurile nensufleite i afl de la Lorenzo tot ce s-a ntamplat. n final, cele dou familii se mpac ajungnd la concluzia c ura lor a dus la moartea lui Romeo i a Julietei.

TEMA OPEREI

este ilustrarea tragica dintre Romeo si Julieta (doi adolescenti indragostiti care din pricina urei dintre familiile lor nu pot sa inainteze pe calea sentimentelor). tragedia se sprijina pe conflictul dintre individ si destinul potrivnic, dar si pe conflictul dintre sentiment si datorie (fata de familie).

STRUCTURA OPEREI

textul dramatic este structurat in 5 acte, alcatuite din scene construit sub forma schimbului de replici dintre personaje. in primele doua acte intamplarile tragice alterneaza cu cele comice. incepand cu actul III intamplarile creeaza impresia unui destin necrutator.

Romeo si Julieta Romeo si Julieta sunt probabil cel mai celebru cuplu de indragostiti. Din pacate, trista lor poveste de dragoste nu este una singulara. Realitatea abunda de iubiri nefericite, iubiri neimplinite, iubiri imposibile, desi universul indragostitilor este un teritoriu uman in care domneste puritatea si credinta netarmurita in iubire. In acest univers sacru, creat prin iubire, domneste fericirea, armonia si deplina intelegere dintre indragostiti. Iubirea este un miracol in fata caruia oricine vibreaza, cuprins de un elan nemaiintalnit pana atunci. Daca iubirea in sine nu are nimic tragic, fiind un permanent izvor de fericire, confruntarea cu ceea ce exista in afara acestui univers aparte da nastere tragismului, suferintei.

Lipsa de armonie si intelegere din societatea in care traiesc cei doi, moravurile vremii, lipsa unor criterii valorice si morale, fac ca de multe ori o astfel de poveste de dragoste, induiosatoare prin sinceritatea sentimentelor traite, sa aiba un final nefericit. Tragismul rezulta din imposibilitatea ca cei doi indragostiti sa-si traiasca iubirea in intreaga ei plenitudine, sa o lase sa infloreasca. Uneori, iubirea triumfa prin lupta celor doi care reusesc sa inlature obstacolele potrivnice implinirii ei. Sunt insa si situatii in care destinul sau un complex nefericit de imprejurari pare sa deturneze planurile celor doi iubiti si ceea ce triumfa este doar ideea de iubire care trece dincolo de moarte. La fel stau lucrurile si in cazul acestei induiosatoare povesti de dragoste dintre doi tineri care nu-si doresc altceva decat implinirea dragostei ce-i anima. Iubirea ideala traita de ei ii determina ca in final sa se sacrifice pe altarul iubirii.

Povestea iubirii dintre Romeo si Julieta, cea mai cunoscuta poveste de dragoste din istoria omenirii, a fost transfigurata artistic de marele dramaturg William Shakespeare. Tragedia in cinci acte, Romeo si Julieta, aparuta in 1954, a fost primita cu entuziasm, inca de la prima reprezentatie. Spectatorii s-au grabit sa traga concluzia ca piesa s-ar baza pe fapte reale, desi autorul ei nu a sustinut niciodata acest lucru.

Actiunea piesei shakespeariene se petrece la Verona, protagonistii fiind descendentii a doua familii, Montague si Capulet, care se dusmanesc de moarte. Cei doi indragostiti se casatoresc n taina, dar Romeo trebuie sa paraseasca Verona, fiindca l omorse n duel pe Tybalt, varul Julietei. La sfatul calugarului Lorenzo, Julieta nghite o bautura care o afunda ntr-un somn adanc, asemanator mortii. Sub aceasta aparenta, ea urma sa fie dusa la Romeo, dupa ce va fi fost scoasa din cavoul unde o depusese familia. Romeo nu primeste mesajul prin care Lorenzo l vestea despre toate acestea si, auzind de moartea Julietei, se ntoarce la Verona si se sinucide, neputand trai in absenta fiintei dragi. Trezindu-se din somn, Julieta prefera si ea moartea unei vieti fara iubitul ei. Sfarsitul celor doi tineri aduce in final mpacarea famiilor lor. Mesajul piesei dincolo de tragismul soartei celor doi indragostiti este unul optimist: conceptiile umaniste despre viata sunt mai presus de morala epocii in care au trait cei doi tineri. Ele se vor afirma si vor triumfa in cele din urma.

Nu stim sigur daca aceasta induiosatoare poveste de dragoste se bazeaza sau nu pe fapte reale. De-a lungul timpului au existat probabil numeroase cazuri asemanatoare de indragostiti care au pus iubirea si nobletea sufleteasca mai presus de realitatea cruda a lumii in care traiau, o lume guvernata de calcule meschine si in care deseori sentimentele erau puse pe plan secund. Aheologii au descoperit recent dou schelete din Neolitic, apartinand unui cuplu de tineri, prinse ntr-o mbriare tandr i ngropate lng Mantua, la doar 40 de kilometri de Verona, oraul n care Shakespeare a imaginat povestea de dragoste dintre Romeo i Julieta. Aceasta descoperire sugereaza posibilitatea ca trista poveste de dragoste sa se bazeze pe un fapt real. Acelasi subiect, al iubirii tragice dintre cei doi indragostiti apare n 1476 n lucrarea Novellino, scrisa de Masssuccio Salernitano si, ulterior, Luigi da Porto, in Recent descoperita poveste a doi nobili ndragostiti, relateaza aceeasi poveste in care eroii, Romeo si Giulietta, fac parte din doua familii rivale, Montecchi si Cappelletti. Povestirea se termina cu sinuciderea celor doi ndragostiti. Nuvela scrisa de Luigi da Porto apare pentru prima data n 1524 si circula, prelucrata n numeroase variante, ajungnd si n Anglia.

Matteo Bandello trateaza si el acest subiect n Nuvelle, carte aparuta n 1554 si tradusa, la putin timp, n limba franceza de Pierre Boisteau de Lunay si inclusa n 1559 n Histoires Tragiques de catre Franois de Belleforest. Versiunea franceza este tradusa n engleza de Arthur Brooke, n 1562, sub forma de poem, cu titlul Romeus and Juliet.