Ataamentul i Dificultatea infantil n depresia postnatal PAMELA MEREDITH PATRICIA NOLLER University of Queensland, Australia Acest proiect a investigat

relaia dintre stilul de ataament i cel al depresiei postnatale !ntr"un eantion #ormat din mame cu sugari$ acelea care s"au identi#icat ca depresive au raportat un stil de ataament preocupat mai mult prin compara%ie cu omologii lor nedepresivi &tilul de ataament maternal nu a #ost legat de caracteristicile percepute pentru sugar sau pentru a #i raportat' rela%iei mam'"copil Cu toate acestea$ depresia postnatal' a #ost legat' at(t de caracteristicile percepute pentru sugar c(t i de rela%ia mam'"copil raportata Dei depresia postnatal' nu a #ost semni#icativ legat' de calitatea marital'$ o tendin%' a ap'rut )ntre stilul de ataament i calitatea civil' Aceste constat'ri sugerea*' #aptul c' cercet'rile viitoare sunt +usti#icate pentru a clari#ica rela%ia dintre stilul de ataament i depresia postnatal' ,radul de contienti*are a depresiei postnatale -PND. a crescut )n ultimii /0 de ani$ cu p'rin%ii i pro#esioniti deopotriv'$ pentru a )m1un't'%i situa%ia pentru #amiliile )n care apare PND &ec2ele e3tensive posi1ile pentru copil$ mama$ i #amilia au #ost identi#icate$ inclusiv un risc crescut al di#icultatii ataamentului$ a1u* asupra copilului$ pro1leme sociale i de de*voltare$ suicid matern$ de#alcare marital' -a se vedea Murra4 5 Cooper$ 6778$ pentru un re*umat detaliat. Pro1lema a primit o aten%ie considera1il'$ s"a pus accent at(t pe investigare i c(t i pe interven%ie Cu toate acestea$ )n present$ cercetarea )n domeniul PND a trecut cu vederea )n mare m'sur' posi1ila contri1u%ie a stilului de ataament matern$ precum i posi1ilele implica%ii ale acestei varia1ile pentru rela%ia mam'"copil DE9INIIE Manualul Diagnosticul si &tatistica Tul1urarilor Mentale -:a ed . -American Ps4c2iatric Association$ 677:.$ recunoate )n mod o#icial depresia postpartum )n cadrul categoriei tul1ur'ri de dispo*iie ma+ore Tul1ur'rile postnatale ale st'rii de spirit poate varia )n intensitate de la copilul 1lues la psi2o*' -Hurt 5 Ra4$ 67;<. Elliot$ &an+ac=$ i Leverton -67;;. au descris PND ca o >depresie nevrotic'>$ care se )ncadrea*' )ntre aceste dou' e3treme Potrivit lui Lumle4 -677?.$ estim'rile privind apari%ia PND varia*' de la 60@ la /0@ la noile mame$ indic(nd o pro1lema ma+ora de sanatate pu1lica

Un model de proces DE FUNCIONARE PAREN A!" 9actorii determinan%i ai lui Aels=4 -67;:. privind procesul de educa%ie parental' o#er' un cadru util pentru luarea )n considerare a #actorilor etiologici pentru PND Acest model su1linia*' natura de #unc%ionare multideterminant' pentru creterea copilului$ care s' cuprind' cele trei domenii interconectate a resurselor personale psi2ologice ale p'rin%ilor$ caracteristici ale copilului$ si surse conte3tuale de stres i de spri+in Modelul Aels=4 este deose1it de util$ deoarece literatura de specialitate a1undent' con#irm' caracterul multideterminant al PND -Aarnett$ Loc=2art$ Aernard$ Manicavasagar$ 5 Dudle4$ 677?B Alundell$677/B Mar=s$ Ciec=$ C2ec=le4$ 5 Dumar$ 677E. Resursele personale psi#olo$ice ale %amei Dei o serie de #actori de risc maternal$ personal$ i psi2ologic pentru PND au #ost 1ine documentate -Cooper$ Murra4$ Hooper$ 5 Cest$677E.$ propunem c' stilul de ataament maternal este un #actor important i 9actorul de trecut cu vederea #actor care ar putea #i legate de PND Cercetarea in domeniul de atasaee este relativ nou si re*ulta din munca lui AoFl14 67;; care a descris semni#icatia atasamentului dintre mama si copil AoFl14 a su1liniat nevoia parentala a copilului$acesta #iind in mod constatnt disponi1il atat #i*ic cat si emotional pentru a o#eri un ada1ost si o 1a*a sigura in timpul copilariei Atasamentul #ata de insotitor a #ost conceptuali*at ca sa devina sigur atunci cand societatea"mama este in mod adecvat receptiva la nevoile copilului si$nesigure atunci cand mama nu raspunde la nevoile copilului Continuarea in#luentei stilului de atasament in viata de adult este o parte #undamentala din teoria originala a lui AoFl14 Intelegerea noastra de teoria atasamentului la adulti a #ost prelungit de catre autorii Hazan i Shaver (1987), Bartolomeu (1990), si Feeney si Noller activitatea lor a teoretica conceptualizat si patru empirica atasamente (1996).In

Bartholomew i Horowitz (1991)

distincte si!ur,preocupat,concediere si temato"#i au descris aceste stiluri de atasament ca sa re$lecte reprezentarile interne speci$ice atat de sine cat si pentru altii"%tasamentul si!ur su!ereaza ca persoana in cauza are un sens pozitiv de sine si de altii,ei se percep ca $iind dra!uti, iar altii $iind receptivi si si!uri"& pesoana cu un stil de atasament preocupat se percepe a $i ne!ativ si altii pozitivi"#i se vad ca $iind neiu'iti,ast$el ei depun e$orturi pentru a $i

acceptati de ceilalti"(ei cu un stil de atasament respins au un model pozitiv de sine si de o perceptie ne!ativa a altora"%ceste com'ina rezultatele o'tinute in evitarea relatiei apropiate si de intretinere a independentei")n cele din urma,atasamentul temator se re$era la un model ne!ativ de atat sine si pentru altii,ceea ce su!ereaza ca persoana va evita relatiile apropiate din teama de respin!ere")n activitatea lor pe o masura multi*element de $i+are ,eene-, .oller i Hanrahan (199/) a constatat un spri0in puternic pentru patru stil de model de ataament ale lui Bartolomeu" Stilul maternal de atasament este pro'a'il de a vea implicatii importante pentru o relatie a mamei cu copilul ei"1aca o mama a$iseaza comportamente asociate cu un stil de atasament nesi!ur,disponi'ilitatea materna si de reactia copilului sunt suscepti'ile de a $i a$ectata")n plus in cazul in care o mama este deprimata,atitudinea ei $ata de copilul ei ,de asemenea ar putea $i a$ectate"1e e+emplu Hammen(1997) au su!erat ca o persoana care este deprimata ar putea avea o !andire ne!ativista $ata de am'ele,de sine si de lume"%st$el,in cazul in cazul in care o mama este deprimata,este pro'a'il sa $ie mai putin calda si receptva cu copilul ei")ntradevar o relatie intre depresia materna si atasamentul sarac mama*copil a $ost raportata (Bretherton, 19823 (o$$man, 199435ivin!ood, 1aen, 6Smith, 19873 8urra-, ,iri *(owle-, Hooper, si (ooper,1999)"8ai mult de atat,cercetarea a demonstrat o corelatie intre e+perienta copilului propriului atasament al mamei si starea atasamentului (8ain, :aplan, i (assid-, 19823 8urra-, ,iori*

(owle-, et al, 1999")"5e!atura intre stilul de atasament modern si ;.1,cu toate acestea,nu a $ost sta'ilita in mod clar"

Factorii copilului
,actorii copilului,cum ar $i temperamentul,$unctionarea motorie,si deran0area somnului au $ost tot mai mult recunoscute ca o parte a ecuatiei etiolo!ice pentru ;.1 (%rmstron!, van Haerin!en, 1adds, 6 (ash, 19973Barnett et al", 19973 (ooper, Hooper,68urra-, in preala'il3 8urra-, Stanle-,Hooper, :in!,6,iori*(owle-,
e

19993

Sewell,

&'er<laid,

;rior,
e

Sanson,6 Kyprios, 1988).Defapt Cooper(in presa)a observat ca ific!ltatile pentr!

s!"ari poate tripla sansele fapt!l ca in ivi$ii s!nt epresie materna.C! toate acestea atat factorii perceptie in sine,cat si cei ai mamei treb!ie l!ati in consi erare.#van eprimati s!sceptibil in ve ere

e a ve ea l!mea lor m!lt mai

ne"ativ

ecat in ivi$ii ne eprimati(%ammen 199&)ne'am astepta ca mamele ecat alte mame.In pl!s in ca$!l in care (ND si stil!l e atasament va

eprimate sa perceapa atat temperamentele copiilor lor cat si relatiile acestea c! copii m!lt mai ne"ativi articol este atasament!l!i s!nt le"ate, !pa c!m ne'am prop!s,o intrebala focala pentr! acest aca mamele raportea$a o nesi"!ranta !n!i stil percepe copiilor mai m!lta ne"atie si raportea$a mai p!tin po$itiv relatiilor c! copii lor !pa ce vor fi in si"!ranta. SURSE LE CONTEXTUALE DE ASISTENTA SI STRES

Bels<- (198/)

a descriis suportul de spri0in atat emotional cat si

instrumental si a descrist relatia maritala a sistemului de spri0in primar")ntr* adevar discordul marital este acceptat pt mamele care predispun la ;nd,si este $recvent le!at de stilul de atasament nesi!ur"5a $emei risca la ;.1,deoarece predispun o intrea!a istorie de tul'urari a$ective"=hatowen a remarcat ca cele care au parteneri necomunicativi,sunt nemultumite de partenerul lor,sau care nu au partener sunt mai suscepti'ile la recidiva dupa nasterea copilului" STUDIILE PREZENTE 1esi cercetarile au le!at atat ;.1*ul si temperamentul copilului,searand di$icultatile atasamentului mama*copil,;.1 nu a $ost investi!at in ceea ce priveste stilul de atasament matern"(lari$icarea acestui important $actir este necesar pentru a adau!a la intele!erea noastra a naturii de ;.1>uri"mai mult,pentru a im'unatati intele!erea relatiei dintre ;.1 si stilul de atasament matern,este important sa se monotorizeze copilul si $actorii de relatie parinte* copil in ceea ce prveste aceste varia'ile,desi relatia maritala a primit atentie consodera'ila in trecut"acesta a $ost inclus in acest studiu pentru a asi!ura e+haustivitatea" IPOTEZE Studiul de fata a fost conceput pentru a investiga urmatoarele sapte ipote e ! )poteza 1 $emeile identi$icate cu ;.1 vor a$isa mult mai pro'a'il nesi!uranta stilului de atasament" )poteza4 a) mamele ce raporteaza ;.1 vor prezenta un raport de relatii mai putin pozitiv" )poteza4 ') 8amele ce raporteaza ;.1 vor prezenta un raport parinte* copil mai pro'lematic"

)poteza4 c) 8amele ce raporteaza ;.1 vor prezenta un raport o relatie cu partenerii lor mult mai pozitiva,in comparatie cu mamele care nu sunt depresive" )poteza7 a) 8amele ce raporteaza un stil de atasament nesi!ur vor percepe copiilor lor ca $iind un mult mai de$icil decat mamele ce vor raporta un stil de atasament si!ur" )poteza7 ') 8amele ce raporteaza un stil atasement nesi!ur va prezenta un raport mai pro'lematic din punct de vedere al relatiei parinte*copil decat mamele ce vor raporta un stil de atasament si!ur" )poteza 7 c) 8amele ce raporteaza un stil de atasament nesi!ur va prezenta un raport mai putin pozitiv in relatia cu partenerii lor decat mamele care vor raporta un stil de atasament si!ur" "ETOD# Participanti %u $ost alese un total de 7/ de mame";articipantii au $ost recrutati in doua moduri unii au $ost admisi intr*o instalatie rezidentiala materna in Bris'ane,din cauza copilului,inclusiv a preocuparilor le!ate de hranire,de dormit si di$icultati comportamentale(.?79),in timp ce altele au raspuns la un ziar sau un radio de promovare a cuplurilor a$isate la prima nastere,sau au $ost contactati prin clinicele prenatale la o maternitate mare(.?78)"=oate mamele s*au casatorit cu tatal copilului si au $ost in !eneral reprezentate ca mame casatorite in anii $ertilitatii"8otivul pentru inculderea mamelor din $acilitatea de rezidential a $ost ca ne*am asteptat pentru a !asi niveluri mai ridicate de ;.1*uri din acest !rup,si ca aceasta asteptare s*a dovedit a $i !asita"(ele doua !rupuri,de asemenea,di$erite in $aptul ca au mai sarcini in $acilitatea rezidentiala au $ost plani$icate,mai putini copii au $ost nascuti in $acilitatea rezidentiala si cei mai multi dintre acestia erau de se+ masculin"#i nu au $ost di$eriti in ceea ce priveste varstele de mem'rii ai $amiliai,venitul anual,anii de casatorie,sau depresia istoriei materne"1in cauza datelor care lipsesc,doar 74 de mame au $ost incluse in analize ma0ore,si unele cazuri au $ost e+cluse in timpul speci$ic analizelor pentru acelasi motiv(a se vedea ta'elele)"

)n acest articol o'iectivul nostru principal este cu privire la implicatiile stilului de atasament pentru mamele deprimate",olosin$ un sco de 14 la #din'ur!h Scala de depresie postnatala(%epd),ca punct distinctiv deprimat de la mame nedeprimate,2 din ro'a de comunitate(17@) si 40 de mame din rezidentia instalatiei(29@) au $ost clasi$icate ca deprimate"%ltor /7 de mame le*au $ost atri'uite !rupu 3 de nedeprimate pe aceeasi 'aza"%semenari di deose'iri intre !rupurile deprimate si nedeprimate sunt prezentate in detaliu la sectiunea rezultate" "#TERI#LE =oate mamele au completat un chestionar ela'orat pentru un proiect,care cuprinde o sectiune privind datele demo!ra$ice si 'aremele sta'ilite"#pds*ul este al 10*lea element de auto*raport de scara dezvoltat pentru ;.1 in comunitate"#pds*ul esre lar! acceptat ca un sensi'il,scala speci$ica,vala'ila,si de incredere pentru evaluarea depresiei in perioada puerpala"%cesta a $ost conceput pentru a evita aspecte le!ate de simptome somatice care nu au le!atura la depresie"Bo-ce a !asit o accesi'ilitate e+ceptional de mare in randul unui esantion australian,cu 100@ sensi'ilitate(capacitatea de a identi$ica cazuri reale) si 92,7@ speci$icitate(capacitatea de a indeti$ica noncazuri adevarate)"An scor mai sus,#;1S 14,2 in mod constant au $ost !asite pentru a identi$ica $emeile cu depresie nonpsihiotica postnatala" Baportul chestionarul este $ormat din continuarea am'elor si cate!oric de auto*raportul evaluarii utilizat pentru a identi$ica un individ ca avand un si!ur,preocupat,$ricos*evitant,sau desconsiderare*evitanta stilului de atasament"8asura este o cate!orica ale!ere $ortata avand / para!ra$e $iecare descriind stilul atasamentului"8asura continua cere participantilor sa rateze la un 7 punct de scara,in masura in care acestea seamana cu $iecare stil de atasament"%cest chestionar a $ost adaptat de la masura de atasament deszvoltat")ndicele casatoriei de calitate este o scara de auto*raport care utilizeaza sase produse pentru a evalua calitatea relatiei ca un intre! scazut in comparatie cu scorurile medii sunt su!estive de satis$actie maritala scazuta".orton a constatat ca cele sase elemente utilizate impreuna au o conditie $ia'ila a masurarii calitatii con0u!ale",eene-,.oller si (allan au raportat $ia'ilitate ridicata( a?0,88)"

%l 48*lea element chestionar caracteristic su!arilor este un disozitiv screenin! care considera ca parintii intampina di$icultati cu copii lor"%cesta cuprinde patru su'stari stare de nervozitate,di$icultness,inadati'ilitate,inactivitate plictisitoare si imprevizi'ilitate"#lementele sunt evaluate 7 puncte pe scale"Bates considera accepta'ile testarea si retestarea $ia'ilitatii,unele e+terne termenului de vala'ilitate si un iterpreta'il $actor de structura"#i au a0uns la concluzia ca prioritatile psihometrice )(C au $ost adecvate pentru masurarea concetului de copil di$$icultness")n special,au a0uns la un acord statistic de incredere intre parinti si cercetatori D rapoarteEo'servatori F"(hestionarul parental de acceptare*respin!ere(mama su'scala) atitudinea parintilor si tratamentul lor pe patru su'scale calduraEa$ectiune,ostilitateEa!resiune,indi$erentaEne!li0are,respin!er e";entru a $acilita utilizarea cu copii mici in studiul de $ata,s*au utilizat 19 intre'ari considerate necorespunzatoare pentru aceasta pro'a,lasand /1 d elemente de auto*raport" Proiectare si procedura 8amele care traiesc in comunitate au $ost contactate prin tele$on pentru a o'tine acord de a completa chestionarul"5a acest contact,cautarea a $ost descrisa ca $iind investi!ati $actorii care a$ecteaza noul nascut"8amele in instalatia rezidentiala au $ost a'ordate in mod individual in timpul perioadei lor de admitere si au $ost invitati sa participe la proiect"S*a e+plicat ca cercetarea a $ost intreprinsa in le!atura cu $acilitatea de pediatru,cu e+plicatia de cercetare acelasi titlu pentru mamele a$late in comunitate"(hestionarele au $ost date pentru mame cu solicitarea ca acestea sa $ie $inalizate si a plecat intr*o cutie speci$icate pe teritoriul lor colectionate o saptamana mai tarziu" REZULT#TELE $ompararea mamelor deprimate si nedeprimate 1#8&GB%,)#"8amele deprimate si nedepresive au $ost comparate $olosind analize chi*patrat si univariate %.&H%,cu nedepresiveEdeprimate ca varia'ila de !rupare"Bezultatele sunt rezumate in =a'elul 1"Semni$icativ mai mult din !rupul deprimat raporteaza o istorie de depresie,mai putine au plani$icat sarcina,si mai putin au $ost mamele depresive cand au nascut copii"Henituri separate,de asemena,de la depresie la !rupuri

nonderesive"Grupul a raportat ca deprimarea lor a $ost mai aproape de cate!oria 4(%usI40,000 to %usI/0,000 pe an) intrucat !rupul a raportat venituri nondepresive mai aproape de cate!oria 7(%us /0"000 dolari pentru%AS 90"000 dolari pe an),desi media pentru am'ele !rupuri a $ost intre cate!oriile 4 si 7" T#%EL & Re unatul de $'I(patrat re ultate demografice )aria*ile pentru grupuri nondepresive si depresive

Nedepresive Variable Group N (%) Significance %istory of epression a .--./ n! + (9) +. (91)

Depresive Group N (%) Total N (%)

)*

& (*8) 18 (&*)

11 (1,) 61 (8,)

8.86

0arcini planificate Da .-11/ N1 .6 (&8) 1- (**) 1, (6-) 1- (+-) ,1 (&*) *- (*8) 6..9

2ile e nastere (riml nasc!t+1 (8&) .--./ (rim!l N! nasc. 6 (1.) 0e)!l copil!l!i 3arbat *1 (+&) ..1. Femeie *+ (,.) /p 4 .-,. 5 anali$a a ca variabila 1. (,+) 11 (+6) .+ (+9) ., (,1) epresive si ne epresive epen ente e atit! inile 1.-* 16 (6&) 8 (..) ,& (8-) 1+ (*-) 8.9,

iscriminarilor c! "r!p!rile

e "r!pare,si cinci variabile

mamei si tatal!i fata

e sarcina,si a copil!l!i sanatos a a !s !n

benefici! semnificativ re$!ltan #nali$a !nivariata a

6il7s8s 9amb a : .8-&, ;*(1, 68, N o!a variabile importante

: &-) : 1+.-., p : .-1,( a se ve ea tabel!l). relevat iscriminatorii.<amele in "r!p!l epresiv percep ca sotii lor sa fie in mo semnificativ nefericiti can vine vorba e sarcina in comparatie c! "r!p!l ne epresiv,prec!m si starea cei ne epresivi. Depresia si stil!l stil!l e atasament.(entr! a stabili le"at!ra e intre e atasament al mamei si nivel!l ei epresie c!m se e sanatate a copil!l!i a fost raportata e a fi mai problematica pentr! cei epresivi ecat pentr!

s!"erea$a in ipote$a 1,o anali$a scale

iscriminanta a fst efect!ata c!

pre$enta sa! absenta e epresie ca variabila e "r!pare.Cele patr! e atasament(si"!r,preoc!pat,fricos si conce ierea),formatate epen ente.5 f!nctie a : .&**, ;*(1, 66, N iscriminant!l!i este : 68) : *-.81, eosebit p 4 . variabilelor 9amb a

e semnificativa,a fost revelata 6il7s8s --1,repre$entan *&,8= a variantei intre "r!p.Clasificarile a!

apar!t la 69,1= in ca$!ri.