Definitie: Apa este un lichid inodor, insipid i incolor, de cele mai multe ori, sau uor albstrui sau

chiar verzui n straturi groase. Apa este o substan absolut indispensabil vieii, indiferent de forma acesteia, fiind unul dintre cei mai universali solveni. Apa este un compus chimic al hidrogenului i al oxigenului, avnd formula chimic brut H2O (vedei Ap (molecul)). Apa este una din substanele cele mai rspndite pe planeta Pmnt, formnd unul din nveliurile acesteia,hidrosfera. Pe Pmnt, apa exist n multe forme, n cele mai variate locuri. Sub form de ap srat exist n oceane i mri. Sub form de ap dulce n stare solid, apa se gsete n calotele polare, gheari, aisberguri, zpad, dar i ca precipitaii solide, sau ninsoare. Sub form de ap dulce lichid, apa se gsete n ape curgtoare, stttoare, precipitaii lichide, ploi, i ape freatice sau subterane. n atmosfer, apa se gsete sub form gazoas alctuind norii sau fin difuzat n aer determinnd umiditatea acesteia. Considernd ntreaga planet, apa se gsete continuu n micare i transformare, evaporarea i condensarea, respective solidificarea i topirea alternnd mereu. Aceast perpetu micare a apei se numete ciclul apei i constituie obiectul de studiu al meteorologiei i al hidrologiei.

Apa care este potrivit consumului uman se numete ap potabil. Conform standardului din Romnia, pentru ca apa s fie potabil sestonul nu trebuie s depeasc 1ml/m. Pe msura creterii populaiei umane, de-a lungul timpului, i a folosirii intensive i extensive a resurselor de ap susceptibile de a furniza ap potabil, problema apei utilizabile a devenit o problem vital a omenirii. Apa se gsesete sub diverse forme n natur: vapori de ap i nori n atmosfera, valuri i aisberguri n oceane, gheari la latitudini mici sau altitudini mari,acvifere sub

pmnt, ruri sau lacuri. Circuitul apei n natur este fenomenul prin care apa este transferat dintr-o forma ntr-alta, prin evaporare,precipitaii i scurgeri de suprafa. Datorit importanei pe care o are (n agricultur, dar i pentru omenire n general), apei i s-au dat diverse nume n funcie de formele pe care le ia.Ploaia e cunoscut n majoritatea rilor, pe cnd alte forme sunt mai puin ntlnite, i pot fi surprinztoare cnd sunt vzute prima dat. Exemple sunt: grindina, zpada, ceaa, roua sau chiciura. Un fenomen conex este curcubeul, ntlnit atunci cand lumina se refract prin particulele de ap din atmosfer. Apa de la suprafaa globului joac roluri importante n evoluia uman; rurile i irigaiile asigur aportul de ap pentru agricultur, sunt suport pentru transportul maritim sau fluvial, fie comercial sau de agrement. O ap cu insuficieni nutrieni se numete oligotrof. Scurgerea apei pe suprafaa terestr este mecanismul prin care eroziunea sculpteaz mediul natural, duce la crearea vilor i deltelor cu suprafee fertile favorabile dezvoltrii de centre umane. De asemenea, apa se infiltreaz n sol, ajungnd n pnza de ap freatic. Aceast ap freatic ajunge din nou la suprafa sub formaizvoarelor, sau a izvoarelor termale i gheizerilor. Apa freatic este de asemenea extras artificial prin puuri i fntni. Deoarece apa poate conine numeroase substane diferite, poate avea gusturi sau mirosuri foarte diferite. De fapt, oamenii i alte animale i-au format simurile pentru a putea evalua calitatea apei: de obicei, animalele evit apa cu gust srat (ap de mare) sau putred de mlatin prefernd apa unui izvor montan sau apa freatic.

Apa n biologie i civilizaia uman Din punct de vedere biologic, apa are numeroase proprieti indispensabile proliferrii vieii, care o deosebesc de celelalte substane. Apa i ndeplinete acest rol, permind compuilor organici s reacioneze n moduri care s permit n cele din urm replicarea. Este un bun solvent i are o tensiune superficial ridicat, permind astfel micarea compuilor organici i a organismelor vii. Apa proaspt are densitatea maxim la 4C, aceast densitate scznd pe msur ce apa se rcete, se nclzete sau nghea. Fiind o molecul polar stabil dominant n atmosfer, joac un rol important n absorbia radiaiei infraroii,

crucial n cadrul efectului de ser, fr de care temperatura medie la suprafaa Terrei ar fi de 18 Celsius. Apa are de asemenea o cldur specific neobinuit de mare, care joac mai multe roluri n reglarea climatului global i regional, precum Curentul Golfului, permind existena vieii. Deoarece absoarbe foarte mult infraroiile, are o foarte uoar nuan albastr, datorit eliminrii unei mici cantiti de lumin roie care o traverseaz. Culoarea albastr poate fi observat numai cnd apa este n cantitate mare, de exemplu n lacuri, mri sau oceane. Apa este un foarte bun solvent, similar din punct de vedere chimic cu amoniacul, i dizolv multe tipuri de substane, precum diferite sruri i zahrul, i faciliteaz reaciile chimice ale acestora, lucru care permite metabolismele complexe. Unele substane ns nu se amestec cu apa, cum e de exemplu petrolul, i alte substane hidrofobe. Membranele celulare, compuse din lipide i proteine, profit de aceast proprietate, controlnd interaciunea dintre ele i mediul extern. Acest lucru este uurat de tensiunea superficial a apei. Picturile de ap sunt stabile datorit tensiunii superficiale mari datorat puternicelor fore intermoleculare numite fore de coeziune. Acest lucru este evident atunci cnd mici cantiti de ap ajung pe o suprafa insolubil, precum polietena: apa rmne sub form de picturi. Totui, pe sticl extrem de curat apa formeaz o pelicul subire deoarece forele dintre moleculele de ap i de sticl (forele de adeziune) sunt mai mari dect forele de coeziune. Acest lucru este foarte important n cadrul transpiraiei plantelor. n celulele i organismele biologice, apa se afl n contact cu suprafeele membranoase proteice care sunt hidrofile, adic prezint o puternic atracie pentru ap. Langmuir a observat o puternic for de respingere ntre suprafeele hidrofile. Pentru a deshidrata suprafeele hidrofile este necesar un efort deosebit pentru nvingerea acestor fore, numite fore de hidraie. Aceste fore sunt foarte puternice, dar valoarea lor scade rapid pe distane mai mici de un nanometru. Importana lor n biologie a fost studiat de Parsegian. Prezint importan n special atunci cnd celulele sunt deshidratate prin expunerea la atmosfer uscat sau la nghe extracelular. O proprietate simpl, dar unic i extrem de important pentru mediu, este c n forma sa solid, de ghea, plutete pe lichid. Forma solid a apei are o densitate mai mic dect a apei lichide, datorit geometriei punilor de hidrogen care se formeaz doar la temperaturi mai joase. Pentru aproape toate substanele i pentru toate celelalte 11 stri neobinuite ale apei, cu excepia gheii-XI, starea solid este mai dens dect cea lichid. Apa proaspt este cea mai dens la 4 C, i se va scufunda prin convecie pe msur ce se rcete la acea temperatur, iar dac se rcete n continuare se va ridica. Datorit aceste proprieti, apa de adncime va fi mai cald dect apa ngheat, de suprafa, astfel nct gheaa se va forma ncepnd de la suprafa i se va extinde n jos, iar cea mai mare parte a apei de dedesubt va rmne constant la 4 C. Astfel, fundul unui lac, mare sau ocean este practic izolat de frig, permind supravieuirea speciilor de animale. Aproape toate celelalte substane chimice sunt mai dense n stare solid i nghea de la fund spre suprafa. Viaa pe Pmnt a evoluat i s-a adaptat acestor proprieti ale apei. Existena formelor solid, lichid i gazoas ale apei pe Pmnt a reprezentat un factor important pentru

colonizarea diferitelor medii ale planetei de ctre forme de via adaptate variatelor, i adesea extremelor, condiii de via. n istorie, civilizaiile s-au dezvoltat cu precdere pe malurile rurilor sau mrilor: Mesopotamia, aa-numitul leagn al civilizaiei este situat ntre dou ruri, Egiptul antic a nflorit pe malurile Nilului, iar marile metropole, precum Londra, Paris, New York i Tokio i datoreaz succesul n parte accesibilitii oferite de situarea lng o ap, i nflorirea comercial rezultat. Insulele cu porturi sigure, precum Singapore i Hong Kong, s-au dezvoltat tocmai din acest motiv. n locuri precum Africa de Nord i Orientul Mijlociu, unde apa nu se gsete n abunden, accesul la ap potabil a fost i este o mare problem n dezvoltarea comunitilor umane. O greeal des ntlnit este aceea c apa este un bun conductor de electricitate. Toate proprietile electrice ale ape se datoreaz ionilor srurilor minerale dizolvate n ea i dioxidului de carbon dizolvat n ea. Apa prezint auto-ionizare (dou molecule de ap se transform ntrun anion de hidroxid i un cation de hidroniu) ns doar la un nivel aproape imperceptibil. Utilizarea apei de ctre oameni Aproape 72% din masa corpului uman fr grsimi este ap. Pentru o bun funcionare, corpul necesit ntre doi i apte litri de ap pe zi pentru a evita deshidratarea, cantitatea exact depinznd de nivelul de activitate, temperatur, umiditate i ali factori. Nu este cunoscut cu exactitate cantitatea de ap necesar a fi consumat de o persoan sntoas. Oricum, pentru cei care nu au probleme de rinichi este dificil s bea prea mult ap, dar periculos s bea prea puin, mai ales ntr-un ambient cald i umed sau n timpul exerciiilor fizice. Se ntmpl totui ca oamenii s consume mult mai mult ap n timpul exerciiilor fizice dect este necesar, expunndu-se astfel riscului de intoxicaie cu ap, care de cele mai multe ori este fatal. "Obligativitatea" consumrii a opt pahare de ap pe zi de o persoan, nu este argumentat tiinific. Impactul apei asupra religiei i filozofiei Apa este considerat purificatoare n majoritatea religiilor, incluznd hinduismul, cretinismul, islamul, iudais mul i intoismul. Spre exemplu, botezul nbisericile cretine este fcut cu ap. n plus, o baie ritual n ap pur este fcut celor decedai n multe religii, incluznd iudaismul i islamismul. n islamism, cele cinci rugciuni zilnice, pot fi efectuate doar dup

splarea corpului cu ap curat (Wudu). Apa este geneza tuturor. n intoism, apa este utilizat aproape n toate ritualurile pentru curirea unei persoane sau a unui loc. Apa este menionat n biblie de 442 de ori, respectiv de 363 de ori, n versiunile sale engleze internaionale sau, ca acronim, NIV) i n cea cunoscut sub numele de Versiunea regelui James. n seciunea 2 Peter 3:5(b) se afirm textual: ... "i pmntul a fost format din ap i de ctre ap." (NIV) Se crede adesea despre ap c ar avea puteri spirituale. n mitologia celtic, de pild, Sulis este zeia local a apelor termale; n hinduism, apa este personificat ca o zei sub numele de Ganga. De asemenea, diferii zei pot patrona diferite izvoare, ruri sau lacuri. n mitologiile roman i greac, Peneus a fost un zeu-fluviu, unul dintre cele 3.000 de oceanide.

Filozoful antic grec Empedocles a elaborat o ntreag doctrin filozofic (un fel de teorie pre-atomist a lumii) bazat pe cele patru concepte fundamentale aleUniversului care erau reprezentate n lumea real, conform teoriei sale, de patru elemente fundamentale , ap, aer, foc i pmnt. n filozofia clasic chinez, apa, ca element al filozofiei clasice, era unul din cele cinci elemente constituente ale naturii, alturi de pmnt, foc, lemn i metal.

Cea mai pura apa este in Finlanda. Se pare ca potrivit UNESCO, cea mai pura apa este in Finlanda. In total savantii au studiat apa in 122 de tari. In timpul cercetarilor s-a dovedit ca circa 1 miliard de oameni nu au deloc acces la apa pura. Este mai usor sa luam gheata din apa calda. Stiti care apa se transforma mai repede in gheata: calda sau rece? Daca sa ne gandim logic, atunci desigur ca rece. Apa fierbinte ar trebui mai intai de toate sa se raceasca. Nu-i asa? Insa cercetarile arata ca in gheata se transforma mai rapid apa fierbinte decat cea calda. Raspunsul exact la intrebarea de ce apa fierbinte ingheata mai repede ca cea rece nu exista. Supraracirea apei. Desigur toti tinem minte din fizica ca apa ingheata la 0 grade celsius, iar temperatura de fierbere este 100 grade celsius. Cu toate acestea exista asa un termen ca supraracirea apei. Aceasta proprietate o poate avea doar apa pura, fara aditivi. Chiar si la racirea apei la 0 grade celsius ea ramane in stare lichida, insa totusi temperatura de inghet exista, dar ea este mai mica decat in cazul apei simple. Apa are mai mult de trei stari de agregare. De la scoala cunoastem ca apa poate avea trei stari de agregare: solida, lichida si gazoasa. Cu toate acestea oamenii de stiinta deosebesc 5 stari diferite de apa in stare lichida si 14 in stare solida.

Apa ca sticla. Ce se va intimpla daca vom lua apa pura inghetata si vom continua sa o racim? Va avea loc o transformare minunata. La minus 120 de grade celsius, apa va avea o stare vascoasa, dar la o temperatura mai joasa decat minus 135 grade, ea se va transforma in apa de sticla. Apa de sticla este o substanta solida, care nu are o structura cristalina, la fel ca si sticla. Apa este viata. Pe bune! Fiecare organism este compus in mare parte de apa: Animalele 75%, Pesti 75%, Meduze pana la 99%, cartofi 76%, mere 85%, rosii 90%, castraveti 95%, pepeni 96%. Chiar si omul consta din apa. Organismul unui nou-nascut consta din 86% de apa, unui om in varsta 50%. Apa este un principal transportator de boli. Aici este paradoxul pentrur ca apa nu numai ne da viata, dar ne priveaza de viata. 85% de boli din toata lumea se transmit prin intermediul apei. In fiecare an, 25 milioane de oameni mor din cauza bolilor transmise prin apa. Omul moare fara apa. Daca un om pierde 2% de apa din masa corpului, el sufera de sete. In cazul in care procentul de apa pierdut va creste pana la 10, se incep halucinatii. Daca omul pierde 12% de apa, el nu se poate restabili fara ajutorul medicului. La pierderea a 20% omul moare. Cea mai mare parte de apa potabila se afla in ghetari. Unde se afla cea mai mare cantate de apa? Raspunsul pare evident in oceane. Cu toate acestea mantaua pamantului contine de 10-12 ori mai multa apa decat in oceanul planetar. Aproape intreaga masa de apa pe pamant nu este potabila. Putem consuma doar 3% din intreaga masa a apei, dar si cele 3% de apa nu sunt disponibile, deoarece cea mai mare parte de apa potabila se contine in ghetari. Apa ca dieta. Daca vom consuma din bauturi doar apa, vom reduce drastic aportul caloric general. In primul rand deoarece incetam sa consumam bauturi bogate in calorii, sucuri si bauturi gazoase dulci, si in al doilea rand, dupa ce consumi apa nu ai asa o pofta de ducliuri, cum ai avea daca ai consuma ceai sau cafea. Apa pentru o inima sanatoasa. Da, apa reduce riscul unui atac de cord. Savantii au descoperit ca probabilitatea de a suferi un atac de cord este mult mai mica la persoane care consuma aproximativ sase pahare de apa zilnic, decat la cei care consuma doar doua. 35 tone de apa pe parcursul vietii, destula, nu? Fara apa o persoana poate trai un timp foarte scurt. Apa este al doilea element vital necesar omului, dupa oxigen. Fara alimente o persoana poate trai aproximativ sase saptamani, fara apa cinci, sapte zile. Pe parcursul vietii, un barbat consuma aproximativ 35 tone de apa. Cea mai scumpa apa din lume Apa poate fi gratuita dar poate si sa coaste bani buni. Cea mai scumpa apa din lume este vanduta in Los Angeles. Lichidul pretios, cu un gust si valoarea pH-ului echilibrate, este ambalat in sticle cu pietre Swarovschi. Pretul acestei ape este 90 $ pentru un litru. Apa care arde. Deasemenea exista si apa periculoasa. De exemplu, in Azerbaidjan exista apa care contine cantitati mari de metan si poate lua foc daca apropiem un chibrit de ea. In Sicilia exista un lac la fundul caruia se contin zacaminte de acizi care polueaza apa din acest lac. Proteine in apa. Intr-un cub de apa de mare se contine 1.5 grame de proteine si alte substante. Oamenii de stiinta au socotit ca valoarea nutritiva a Oceanului Atlantic este estimata cu 20 000 de recolte colectate de pe toata suprafata uscatului intr-un an intreg.

Apa vieo minune100% romneasc:salveazviei,ntrziembtrnirea Apa srac n deuteriu a fost inventat de romni i premiat n strintate. Un doctor din Timioara o folosete pe bolnavii de cancer, pentru a le dubla durata de via. NASA a studiat-o ca s o ia pe Marte. O jumtate de litru cost 15 lei i nu e medicament. Se cumpr mai mult online Gianina M. din Lugoj ar fi trebuit s fie demult pe lumea cealalt. La 17 ani are un cancer mai vechi. Au trecut deja trei ani, boala ei e perfect stabil i fata triete ca tot omul sntos. S-a fcut bine bnd n fiecare zi "apa vie", produs la Rmnicu - Vlcea de gulerele albe ale Institutului Naional de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice i Izotopice. Ap srcit n deuteriu, au numit-o cercettorii; lumea i-a zis direct "ap miraculoas". Japonez ndrgostit de apa miraculoas: a luat 20 de tone Exist, ns, un japonez care se i mbiaz n "ap vie" cumprat din Romnia. Avea un cancer esofagian i doctorii i mai dduser cteva luni. Profesor universitar fiind, tia de ap. A luat avionul din Tokyo, s-a dus la Rmnicu - Vlcea, s-a ntors acas cu promisiunea c i se pun rapid 20 de tone pe vapor. Au trecut opt ani, omul se simte ca i cum n-ar fi fost bolnav niciodat. O substanta bizara Apa constituie mediul universal al tuturor activitatilor biologice. Aproape doua treimi din corpul uman si circa o jumatate din fiecare organ al omului, ca volum, constau din apa.Apa este extraordinar de sovaielnica atunci cand trebuie sa se incalzeasca sau sa se raceasca. Un defect care face oceanele lumii foarte eficiente in redresarea schimbarilor climatice neasteptate, prin franarea modificarilor de temperatura. Expansiunea apei pe masura ce ingheata permite bucatilor de gheata sa pluteasca, impiedicand oceanele sa inghete bocna de la fund in sus si sa omoare intreaga viata marina. Legaturile de hidrogen dintre moleculele de apa sunt extraordinar de flexibile, permitand moleculelor sa calatoreasca la viteze mari in interiorul si in afara celulelor prin canalele numite aquaporine. Transformarea apei in vapori necesita foarte multa caldura, fapt ce serveste la protejarea organismelor vii de deshidratare atunci cand vremea este foarte calda si sta la baza procesului numit transpiratie. Schimbarile electrostatice de la nivelul moleculelor de apa le permit acestora din urma sa joace un rol-cheie in crearea de proteine din aminoacizi (acizi ce reprezinta fundamentul tuturor organismelor vii). Apa este aproape perfect transparenta la lumina vizibila, dar absoarbe puternic radiatii infrarosii, facand Pamantul un loc plin de lumina si mai cald cu 30 de grade Celsius decat spatiul interplanetar inconjurator.