Descrierea unei metode moderne de nvmnt

CUPRINS 1. Definirea metodelor de nvmnt 2. Metode moderne de nvmnt 3. Brainstorming- ul Concluzii Bibliografie

Descrierea unei metode moderne de nvmnt

1. Definirea metodelor de nv m!nt Ra ortndu-ne strict la rocesul de redare-nvare din cadrul !colii" metoda de nvare s-ar defini ca# drum sau cale de urmat" n activitatea comun a educatorului !i educailor" entru nde linirea sco urilor nvmntului" adic entru informarea !i formarea educailor. $u este singura definiie care s-ar utea ro une" ci una dintre ele" care !i %ustific vala&ilitatea rin as ectele eseniale e care le reci'ea'" adic# ce coninut logic e( rim )un mod de lucru sau o cale de urmat*+ cine o utili'ea' )n ca'ul nostru" educatorul !i educaii*+ n ce activitate )n rocesul de nvmnt*+ cu ce sco )cu sco ul informrii !i modelrii su& as ect uman a educailor*. ,n unele lucrri mai vec-i" termenul de metod de nvmnt )sau metod didactic* era considerat ec-ivalent cu cel de form de nvmnt )s re e(em lu" o anume form .ntre&toare." alterna cu alta numit . ovestitoare.*. /u tim ul s-a renunat" ns" la aceast ec-ivalen" a'i reci'ndu-se c forma este o categorie didactic mai cu rin'toare dect modul de lucru sau metoda. 0-a convenit c metoda de nvmnt re re'int o realitate mai cu rin'toare" )aco erind nelesul definiiei de mai sus* n tim ce rocedeul este fie doar o arte alctuitoare a metodei" fie un element de s ri%in" fie un mod concret de valorificare a metodei. Dac" de ild" ne referim la redarea unei lecii rin metoda e( unerii" )ve'i ta&elul metodelor* utem admite c n interiorul ei" al e( unerii" se ot utili'a diverse rocedee )de e(em lu ntocmirea" n aralel" a unei sc-eme e ta&l" folosirea n s ri%in a unor ilustraii vi'uale*+ dac" n alt situaie" redm o lecie rin conversaie didactic" utem inter une" tot n calitate de rocedee" anumite e( licaii din artea celui care red" fr ca metoda sau maniera dominant s devin alta dect conversaia.

Descrierea unei metode moderne de nvmnt

". #etode moderne de nvm!nt Predare prin ntrebri redai. De e(em lu # - 2/e metode sunt folosite n vn'area roduselor alimentare3 4andi i-v la ct mai multe.55 - 2De ce credei ca managerii a recia' regtirea anga%ailor355 - 2/ine l-ar fi s ri%init e /rom6ell i cine nu 3 De ce 355 7levii lucrea' e erec-i sau n gru uri mici entru a rs unde la ntre&are sau la serii de ntre&ri &a'ndu-se n cadrul aceleiai teme. 8stfel de discuii n gru notea'. ;erificai ce au scris ot dura realmente de la mai uin de un minut n entru a v da seama dac au fost ateni la sarcina la 29 de minute sau mai mult. :ii siguri c fiecare gru are o ersoan care dat" lund n considerare astfel i calitatea muncii lor. <ntre&ai-i dac au nevoie de mai mult tim " iar n situaia n care au terminat cerei fiecarei ec-i e s re'inte o idee" asigurndu-v c fiecare gru i e( rim rerea. =ermitei clasei s discute orice contradicie de idei n cnd a%ung la un ras uns comun. Bulgre de zpad - 7ste acelai lucru ca n ca'ul redrii rin intermediul intre&rilor. <n loc s nce ei cu 2 redarea rin discurs55" lansa i o ntre&are care s conduc la informaia e care vrei s o rimeasc elevul. 8 oi # - :iecare elev scrie ro riile ganduri" far a ine cont de ceilalti+ - 7levii vor citi cu voce tare ce au scris in cadrul unor erec-i sau gru uri de cate trei+ e &unul sim" e( eriena i cunostinele anterioare. 7levii ot avea toi aceleai ntre&ri sau li se ot une ntre&ri diferite redrea rin intermediul discursului se refer

a&ordarea su&iectului rin lansarea de ntre&ri care conduc s re ceea ce vrei sa

Descrierea unei metode moderne de nvmnt

>

- ? ional" erec-ile sau gru urile de trei se vor uni entru a forma gru uri mai mari" n care i vor com ara ras unsurile. 7i vor cdea de comun acord asu ra unui rs uns+ - =rofesorul va cere fiecrui gru n arte o idee" a oi va scrie e ta&l ideile folositoare" oate com letndu-le. 7(act ca n ca'ul @ redrii rin ntre&ri55" rofesorul va com leta i va corecta rs unsul dat de clas. Brainstorming - =rofesorul cere ct mai multe idei" lnsnd ntre&ari de genul# - /are sunt avanta%ele re'ervrilor la -otel sau restaurant 3 - /e &oli sunt s ecifice co ilriei 3 - De ce nu s-a ra'&unat Aamlet imediat 3 =rofesorul sau un elev va aduna toate rs unsurile e ta&l" clasificandu-le dac este nevoie. 8r fi de referat sa nu fii critici la acest stadiu. 8ceast metod im lic tot gru ul i oate nveseli o lecie licticoas. ? ional utei cere clasei s-i e( rime toate ideile ntre&ri. Experimentul gndului - 7levilor li se cere s se imagine'e ntr-o anumit situaie. Bi se un ntre&ri des re situaia res ectiv. De e(em lu" studenilor la medicin li se va cere s %oace rolul unui co il care tocmai a fost internat n s ital. 0tudenii la %urnalism sunt ntre&ai des re lucrurile e care ar dori s le afle un 'iarist. Roata - 8ceast metod este eficient n cadrul gru urilor mai mici" dac e( erienele elevilor sunt o resurs folositoare. De e(em lu managerii ce urmea' un curs de management cu frecven redus" care m rtesc din e( eriena lor des re modul n care sunt anga%ai noi mem&ri n cadrul organi'aiei lor. :iecare ersoan &eneficia' de un minut" s re e(em lu" entru a descrie e( eriena ro rie n legatur cu o anumit tem i entru a i e( rima unctul de vedere n tim ce ceilali ascult. 7levii ot s se a&in" dac vor. ;ei uncta e( erienele folositoare e gru uri" transformnd astfel ora n redare rin

Descrierea unei metode moderne de nvmnt

i vei solicita un numr de uncte de vedere entru a de'volta sentimentul de siguran n artici are. Puncte cheie - 7levii sunt aran%ati in gru uri. Bi se da un fragment de te(t necunoscut sau alte resurse. 0unt rugati sa citeasca te(tul individual" tim de cateva minute" avand in vedere urmatoarea cerinta. 4ru ul va identifica 1 uncte-c-eie ale te(tului. )8r fi util daca numarul de uncte-c-eie ar fi acelasi cu numarul gru urilor*. =rofesorul va cere a oi fiecarui gru sa numeasca un unct-c-eie )care n-a mai fost dat inainte de catre alt gru *. /lasa este de acord cu unctul sau il sc-im&a si rofesorul il va scrie e ta&la. 7levii vor utea" &ineinteles" sa su&linie'e sectiunile im ortante ale te(tului. @5=unctele-c-eie55 ot fi transformate in @5/um functionea'a355 du a cum vom arata in cele ce urmea'a. Cum a aciona! - 7levii rimesc un fragment de te(t necunoscut" un e(em lu lucrat" o diagrama etic-etata" un set de coduri" o olita de asigurare etc. Bi se cere sa studie'e materialul rimit si sa alcatuiasca e scurt o e( licatie a felului in care functionea'a sau modul in care cu rinde" sa s unem" 1 uncte-c-eie. :eed&acD-ul # =rofesorul va cere fiecarui gru sa gaseasca un unct-c-eie. =e ta&la se vor scrie acele uncte asu ra carora convine clasa. 7levilor li se oate cere eventual sa ras unda la anumite intre&ari care sa-i determine sa e( lice materialul. "rans#ormare - 7levii vor rimi te(tul intr-un format si li se va cere sa-l re'inte in altul. De e(em lu # un liant din domeniul sanatatii oate fi transformat intr-un articol de 'iar + un set de instructiuni oate fi transformat intr-o declaratie des re cum functionea'a a aratul si in ce ca' ar fi folositor. En &ilant cronologic oate fi reformulat su& forma unor titluri date" nearan%ate cronologic etc. Expliciile ele ilor - =erec-i de cate doi studenti vor rimi doua te(te legate intre ele e teme care nu le-au fost e( licate. De e(em lu unul des re o%ar si unul des re oreion. :iecare citeste un te(t cu atentie tim de 1 minute. =ot folosi alternativ acelasi te(tFcaseta video" dar urmarind as ecte diferite. De e(em lu oate fi folosit etc. 8cest re'umat va

Descrierea unei metode moderne de nvmnt

studentii ot urmri o caset sau citi un te(t des re olitica de marDeting a unei com anii mici. Enul va cauta unctele forte" iar celalalt unctele sla&e. :iecare elev i va e( lica celuilalt tema lui" ras un'and si la eventuale intre&ari" ana cand am&ii nteleg ideea. $. Brain%torming& ul Brainstorming-ul este o te-nic de gru care a%ut la generarea de idei !i la stimularea gndirii creative. 7l este folositor atunci cnd se dore!te evitarea ti arelor vec-i de gndire" entru a de'volta noi moduri de a rivi lucrurile. 0tatisticile s un c rin Brainstorming se emit de 1"C ori mai multe idei dect individual. Dintre ideile emise" circa 29H sunt direct a lica&ile. Dintre ele" o cincime sunt de o real valoare. De aceea" in 'ilele noastre managerii organi'atiilor tind recurca tot mai des la aceasta metoda de generare si evaluare a ideilor. ,n u&licitate" &rainstorming-ul este asul reliminar al gsirii unui conce t creativ. 8tunci cnd toat ec-i a creativ este familiari'at cu &rief-ul" se organi'ea' o ntlnire cu sco ul de a genera li&er idei creative entru gsirea unui conce t. Reali'at n ec-i " &rainstorming-ul este o cale u!oar de a aduce" ntr-un singur loc" e( eriena tuturor mem&rilor" ceea ce duce la nmulirea ideilor e( lorate. <n calitatea sa de te-nica manageriala" &rainstormingul are o vec-ime considera&ila" fiind imaginat si utili'at in cursul anilor I39 de 8le( ?&orn" care lucra intr-o agentie u&licitara din $e6 JorD. /u trecerea anilor" termenele s-a mai demoneti'at" a%ungand sa defineasca un gru de ersoane care stau in %urul unei mese si emit tot felul de idei. 8vnd la &a' &udismul Ken" este sinte'a ntre cultura intelectual a <ndiei" s iritul ragmatic al /-inei i sensi&ilitatea emoionalsentimental a La oniei" metoda facilitea' transmiterea de la un artici ant la altul a iluminrii ideatice asociativ-com&inatorie !i" rin aceasta" reali'area unei Mreacii creative n lan2.

Descrierea unei metode moderne de nvmnt

Metoda &rainstorming este o activitate com le(a" menita sa roduca idei noi. /a urmare a nevoii de a sus enda orice rationament se acce ta c-iar din cele mai neverosimile sugestii" sedintele de &rainstorming sunt a roa e incontrola&ile. Brainstormingul oate fi definit ca o modalitate de a o&tine" intr-un rastim scurt" un numar mare de idei de la un gru elemente# - un numar mare de idei - un gru de oameni - un rastim scurt. Brainstorming-ul este caracteri'at de mai multe varia&ile" rintre care# o atmosfer rela(ant" li&ertatea e( rimrii ideilor" %ocul creativ. Brainstorming-ul" a!a cum o s une !i numele" tre&uie s fie o furtun de idei" un efort colectiv entru gsirea celei mai &une a&ordri" rin urmare este# - metod interactiv de de'voltare de idei noi ce re'ult din discuiile urtate ntre mai muli artici ani+ - fiecare artici ant vine cu o mulime de sugestii+ - re'ultatul acestor discuii se soldea' cu alegerea celei mai &une soluii de re'olvare a situaiei de'&tute+ - atmosfer li sit de critic" nein-i&atoare" re'ultat al amnrii momentului evalurii+ - &rainstorming-ul se desf!oar n cadrul unei reuniuni de durata a 39O41 minute+ - gru ul - 3 nP la 19 mem&ri" de referin eterogen din unct de vedere al regtirii !i al s eciali'Prilor" su& coordonarea unui moderator O lider+ - rolul liderului - de animator" de mediator" de a asigura M roductivitatea2 emiterii de idei" de a scoate gru ul din momentele de Mstagnare2. Metoda Brainstorming cu rinde dou momente# unul de roducere a ideilor i momentul evalurii acestora - fa'a a recierilor critice+ artici a liderul m reunP cu de oameni. Definitia se a(ea'a e trei

Descrierea unei metode moderne de nvmnt

19

res onsa&ilul de roiect )dacP acesta nu este !i lider*. ? sedinta de &rainstorming &ine condus generea' sute de sugesii i soluii de la unele cu adevarat e(traordinare la cele a&solut ne&unesti" stu ide ori inutile. $umrul o tim de artici anti la o sedinta este de a ro(imativ dois re'ece+ astfel" fiecare isi oate aduce contri&utia la recolta de idei. Dimensiunile gru ului nu tre&uie sa de aseasca insa doua'eci de ersoane" in ca' contrar" flu(ul ideatic este atat de a&undent incat unii artici anti nu mai rind oca'ia sa strecoare si ei .o vor&a.. Du a o vreme e(as erati" renunta" ratand rile%ul de a-si aduce contri&utia la desfasurarea sedintei. =e de alta arte" numrul minim de ersoane tre&uie sa se situe'e in %ur de sase" inclusiv liderul. <ntr-un gru mai mic e(ista riscul de a se instaura o atmosfera de -i er- olitete si de curtoa'ie" fiecare mem&ru invitandu-i e ceilalti sa-si e( una o iniile. De asemenea" intr-o formatie restransa" s ontaneitatea" rasul si li&ertatea de gandire sunt mai greu de instaurat. Durata unei sedinte de &rainstorming este de a ro(imativ 39-41 de minute" du a aceasta discutata. 0edina tre&uie sa fie condusa de catre un moderator" entru ca aceasta sa se desfasoare in directia dorita. /onducatorul ec-i ei are urmatoarele sarcini# 1./ontri&uie la conversatie" nu in-i&a dialogul $u controlea'a e(cesi+ 2.<ncura%ea'a artici area tuturor. $u lasati o singura ersoana sa aca are'e conversatia+ 3.Readuce conversatia la su&iectul rinci al" atunci cand aceasta se a&ate+ 4.<ntroduce Mgeneratoare de idei2 cand energia sau entu'iasmul se e ui'ea'a+ 1.<ntroduce M%ocuri creative2 atunci cand se otrivesc+ >.;otea'a a ro&ator sau de'a ro&ator fiecare idee+ C.7limina ideile roaste+ erioada artici antii ince and sa o&oseasca si ier'andu-si ca acitatea de concentrare si interesul fata de ro&lema

Descrierea unei metode moderne de nvmnt

11

G.=riveste a oi fiecare idee &una in arte si intrea&a daca ar mai fi metode entru a le im&unatati" sau vine cu idei similare. $umeroi manageri susin c nu au suficient vreme entru a organi'a o sedin de &rainsorming+ la urma urmei" ei au de luat deci'ii. 'vanta(ele brain%torming&ului & se reved mai multe alternative foarte im ortante in conducerea i n ros eritatea unei firme# 1. Metod de lucru n ec-i # unerea n comun a e( erienei !i vi'iunii fiecrui artici ant+ a&ordare multifaetat a ro&lemei rin contri&uia fiecrui mem&ru+ o multitudine de idei re'ultate din efortul colectiv al ec-i ei" idei care nu ar fi utut fi generate de un singur mem&ru+ 2. 7vadare din gndirea cli!eic# fiecare mem&ru al ec-i ei este ncura%at s a&orde'e ro&lema din orice ung-i dore!te+ fiecare mem&ru al ec-i ei oate s une orice" fie c este relaionat sau nu cu su&iectul n cau' )uneori" din ideile care ar e lng su&iect se ot na!te conce te frumoase*+ 3. Metod de team&ounding# fiecare mem&ru are accea!i li&ertate de e( rimare" lucru care le ofer tuturor o !ans egal de contri&uie+ un singur sco )gsirea unei idei originale* care-i face e mem&rii ec-i ei s lu te entru acela!i lucru+ Dezavanta(ele brain%torming&ului ) ca rice metoda de management" si aceasta are cateva de'avanta%e care insa nu ot de ai avanta%ele# 1. Devierea de la su&iect - artici anii au tendina de a ocoli su&iectul n cau'" de aceea este im ortant s e(iste un coordonator care s-i g-ide'e ermanent s re sco ul ntlnirii+ 2. Qimiditatea artici anilor - nu toi mem&rii ec-i ei se e( rim cu u!urin sau nu toi au cura%ul de a-!i face u&lice ideile" de accea este im ortant de sta&ilit nc de la nce ut c nimeni nu va fi %udecat sau criticat entru contri&uia sa+

Descrierea unei metode moderne de nvmnt

12

3. Mono olul - unii artici ani la &rainstorming ot aca a discuia" e( unndu-!i ideile n mod re etat !i nelsndu-le celorlali tim s !i le e( un e ale lor+ 4. Brainstorming-ul nu este doar distracie - de!i este !i o metod de rela(are !i de unificare a ec-i ei" &rainstorming-ul tre&uie s fie focusat n rinci al e gsirea unei idei creative care s se otriveasc cu cerina &rief-ului+ Concluzii De ce este utila acesta metoda3 <n ca'ul unui gru " cnd este nevoie de gsirea unei soluii entru ro&leme im ortante se oate a ela cu succes la Brainstorming" deoarece n multe ca'uri" artici area efectiva n gsirea unor idei" care de cele mai multe ori este sur rin'ator de &una" se oate datora fa tului ca toate ersoanele care contri&uie isi e( rima cate o arere intr-un mod cat mai li&er si cat mai neingradit. 0 re e(em lu" in com ania unde active' gasirea unei solutii utin mai delicate s-a gasit foarte usor in cadrul unei sedinte" cand am artici at este 19 de ersoane" fiecare venind cu cate o idee" ana cand ma%oritatea a considerat ca s-a gasit ideea de care era nevoie. 0i e &a'a acesteia s-a luat deci'ia" deci re'olvarea. Bibliografie 1. 2.. Burdus" =etca" 7."/a rarescu"4-."8ndroniceanu"8." <oan-/onstantin M7Q?D7 0< Managementul Q7A$</< sc-im&arilor D7 organi'ationale"7ditura 7conomica" Bucuresti" 299G+ M?D7R$7 M8$847M7$Q ?R48$<K8Q<?$8B 3.,E" Mi-ail" Managementul <novrii" Bucuresti"2991 4. BR7Q/E" 8$47B8 "Ba'ele merceologie" Qimisoara" 1NNG.

Descrierea unei metode moderne de nvmnt

13