INTRODUCERE Dac timp de 25 de secole (pn la zborul primului a ion!

" #iloso#ii $reci au #ost considera%i prin%i ai conceptelor &tiin%i#ice ale 'si(olo$iei" aceasta se datoreaz #aptului c ei au #cut primul e#ort de a )nltura demonii din ia%a curent &i destinul omului* +u a ut un e,ces de zel" e,plicnd $lobal uni ersul &i su#letul prin elemente naturale omniprezente (apa" #ocul" in#initul" mi&carea!" dar s-au pliat destul de operati pe determinismul #iziolo$ic &i epistemolo$ic" rednd omului demnitatea (./irtutea se )n a%01" ziceau 'rota$oras &i 2ocrate! &i patosul dramatic al unit0%ii dialectice dintre structur0 &i #unc%ie" materie &i con&tiin%0" su#let &i spirit ()ncepnd cu +ristotel!* 3n #a%a Istoriei 'si(olo$iei" studentul de ast0zi are re ela%ia unui relie#" deci a unui peisa4 cu trei dimensiuni5 oameni" idei" conte,t social* 2e a#l0 )n #a%a unei mo&teniri6 cum orice mo&tenire are menirea de a #i #olosit0" a entura parcur$erii mai multor secole de $ndire $enereaz0 ideea presant0 .7a ce #olose&te81* 3nainte de toate" )n istorie identi#ic0m baza pe care &tiin%a psi(olo$ic0 de ast0zi a cumulat treptat cinci principii de determinism )n #unc%ionarea psi(icului uman5 9! principiul determin0rii biolo$ice" )n dublu sens5 a! psi(icul este o #unc%ie a sistemului ner os ce const0 )n orientarea .sub #orm0 de ima$ini1 a lumii obiecti e (interne &i e,terne!6 b! psi(icul este #orma superioar0 de re$la4 a rela%iei indi idului cu mediul" )ndeplinind ast#el o #unc%ie de adaptare" deci de .problem sol in$1 pentru supra ie%uire6 2! principiul determin0rii sociale5 (omo sapiens este di#erit de restul lumii ii prin #aptul c0 . )nma$azineaz01 &i .)mprumut01 e,perien%0 de specie* Uneltele" limba4ul" conceptele" al$oritmii" alen%ele obiectelor" c(iar e,presiile emo%ionale" mecanismele de decentrare &i empatie" c(iar tot ce a putut acumula omenirea )n suta-milenara ei e,isten%0 sunt )nsu&ite" #olosite &i dez oltate de #iin%a uman0* +cest pressin$ nu diminueaz0 status-ul personalit0%ii umane )n raport cu .animalul su eran &i independent1* E,perien%a )mprumutat0 d0 con%inut indi idua%iei" construc%iei su#lete&ti a #iec0rei persoane" ast#el c0 tot ce .)mprumut01ser e&te tot la construc%ia identit0%ii personale6 )nsu&ind .#ondul comun1" omul )&i alimenteaz0 poten%ialul de .a #i1" .ac%iona1 &i .a a ea1" c&ti$ndu-&i . dreptul la di#eren%01 &i la ori$inalitate6 :! principiul dez oltrii5 orice #unc%ie psi(ic0 este supus0 principiului )n 0%0rii &i dez olt0rii6 nici un #enomen" stare sau competen%0 nu poate c0p0ta o e,plica%ie su#icient0 #0r0 aportul e,perien%ei c0p0tate prin interac%iunea 2ubiect-mediu* 'si(icul este nu numai un ser ice al acestei interac%iuni" ci &i un bene#iciar* Cunoscutul psi(olo$ ;ebb" la r0spntia de eacuri <I< &i << se pronun%a printr-un model $eometric asupra raportului dintre .ereditar1 &i .dobndit15 a aprecia aportul unuia sau altuia este ca &i cnd te-ai )ntreba care este contribu%ia lun$imii sau l0%imii )n determinarea supra#e%ei unui dreptun$(i* Orice #unc%ie psi(ic0 se dez olt0 )n timpul ie%ii" #iind )n #apt produs al dez olt0rii* =actorii de pro$res ai acestui proces %in de particularit0%i neuro-#unc%ionale" mediul de ia%0" con%inuturile &i ritmurile acti it0%ii* 3n istoria $ndirii psi(olo$ice" locul demonilor a #ost re endicat de .#actorii ereditari1 sau .#ormele nati e ale psi(ismului1* 3n 'si(olo$ia modern0" problematica $enezei #unc%iilor psi(ice reprezint0 o . sc(el01 pentru construc%ia unei noi metodolo$ii5 studiile $enetice" e,celnd )n &coala pia$etian0 de la >ene a" au desc(is o ma$istral0 spre natura ima$inii" $ndirii" personalit0%ii* Recunoa&terea tacit0 sau declarat0 a acestui principiu a $enerat domenii noi )n aplica%iile psi(olo$iei" cum este creatolo$ia" psi(oterapia &i #ormarea mentoral0 a carierei6 de asemenea a impus criterii noi )n 0%mntului &i psi(odia$nozei* ?! principiul ac%iunii5 orice or$anism se a#l0 )ntr-un raport acti cu mediul )n care tr0ie&te" psi(icul deser e&te acest proces" dar este &i in#luen%at prin con%inut &i procesualitate de aceast0 interac%iune* 7a di#erite ni ele de psi(ism" )n #ilo$enie &i onto$enie" poten%ialul de acti itate este di#erit" #iind indicator &i condi%ie a .orient0rii )n situa%ie1" deci a re$la4ului psi(ic* + em

cu lumea animal0 o dimensiune comun05 acti itatea pentru supra ie%uire6 di#eren%a const0 )n structurare" a&a cum %esutul cerebral este di#erit de cel (epatic* 7a om numai sporadic &i speci#ic se mai )ntlnesc .arce simple1 )ntre obiectul acti it0%ii &i trebuin%06 acti itatea uman0 este o unitate molar0 compus0 din ac%iuni" .celule1 relati autonome opera%ional" instrumental &i dinamic6 de&i ca des0&urare reacti 0 se pot identi#ica multe elemente comune )n acti it0%ile animale &i umane" orientarea (co$niti 0 &i moti a%ional0! este calitati di#erit0* 2ubiectul uman )n a%0 s0 raporteze scopurile par%iale ale ac%iunilor (dispuse )n serii continue sau paralele! la scopul ultim al acti it0%ii* Tocmai acest $en de procesare a elementelor acti it0%ii @ raportarea %elului la moti " a scopului la mi4loace" a obiectului la substitutul lui etc* @ imprim0 tr0irii omului caracterul con&tient* Con&tiin%a ca act super izeaz0 raportul acti al omului cu lumea e,tern0 &i intern0" precum &i procesul cone, al asimil0rii de cuno&tin%e" deprinderi &i alori6 5! principiul #unc%ion0rii sistemice* 3nc0 de la delimitarea de c0tre +ristotel a celor trei #unc%ii ale su#letului" - (r0nirea" sim%irea &i ra%iunea" problema unit0%ii structural #unc%ionale a psi(icului a #ost o preocupare )n planurile teoretic &i aplicati * Aodulele co$niti " a#ecti moti a%ional &i oliti " de#inite tot )n .De anima1" apoi ni elele de#inite de psi(analiz0 &i componentele personali%0%ii @ toate au atributul #unc%ion0rii )n sistem* Demonstra%iile in )n principal din dou0 direc%ii5 cea a trat0rii $enetice &i cea a compens0rii )n caz de dis#unc%ii* 2ecolul << a #ost marcat" printre altele" de na&terea unor &tiin%e despre sisteme5 consonantismul" siner$etica" cibernetica6 instructi este #aptul c0 toate s-au inspirat din comportamentul $(idat psi(ic" o#erindu-i 'si(olo$iei un loc central )ntre celelalte domenii de cunoa&tere* E olu%ia 'si(olo$iei poate #i urm0rit0 sub mai multe aspecte" nici unul dintre acestea" sin$ur" ne#iind su#icient pentru constituirea identit0%ii unei &tiin%e* 9* Terminolo$ie* 3n $eneral" &tiin%ele umaniste #olosesc termeni din ocabularul obi&nuit" ceea ce le #ace &i di#icile ca obiect de studiu* +ristotel" considerat p0rintele 'si(olo$iei" ca naturalist nu s-a preocupat de un termen speci#ic pentru aceast0 &tiin%0" #olosind doar un termen ce indic0 .obiectul1 de cercetare5 .de anima1* 'n0 &i )n epoca Rena&terii" )n #oile matricole ale studen%ilor" nota se d0dea la .De anima1* 2e crede )ns0 c0 pentru de#inire" maestrul construc%iilor lo$ice" a #ost ne oit s0 in enteze un termen esoteric" - entele(ia @ pentru a e,prima #unc%ia su#letului &i rela%ia sa cu corpul5 .poten%a )n act1 a unui corp cu or$ane" capabil s0 se (raneasc0" s0 simt0 &i s0 ra%ioneze* Istoricii au c0utat s0 de#ineasc0 data &i autorul care a #olosit prima dat0 termenul 'si(olo$ie5 unii cred c0 prioritatea o are Aarco AaruliB" umanist croat" care l-a #olosit )n 95CD6 )n 952? tot el a publicat o carte (Iul olum! .'si(olo$ia $ndirii umane16 al%ii recunosc pe C(ristian on Eol##" care )n 9F:2 a publicat un tratat de psi(olo$ie empiric0 &i )n 9F:?" altul de psi(olo$ie ra%ional0* Conceptul . 'si(olo$ie1" a&a cum a conceput-o +ristotel" a purtat prin eacuri umbra ser itu%ii #a%0 de corpul muritor" parte a naturii" &i lumina spiritualit0%ii" s#id0toare #a%0 de toate limitele e,isten%ei* Nu este de mirare c0 sa an%i precum 'a lo " cu em#aza naturalistului ce primise premiul Nobel pentru studiul di$estiei" trece dup0 9GC? la studiul re#le,elor cerebrale &i sanc%ioneaz0 colabortorii de #iecare dat0 cnd #olosesc termenul .psi(ic1* 3n solul roditor al 'si(olo$iei moderne" s-a culti at o &tiin%0 a personalit0%ii &i umanismului" ce recunoa&te oca%ia omului pentru identitate" di#eren%0" ori$inalitate" auto)mplinire6 de aceea ideolo$iile re$imurilor totalitare" la #el ca &i re#le,olo$ii &i be(a iori&tii de )nceput au mar$inalizat termenul 'si(olo$ie* Terminolo$ia psi(olo$ic0 a cunoscut sc(imb0ri )n planurile le,ical &i semantic" att sub e#ectul metodolo$iei e,perimentale &i a te(nicilor de prelucrare statistic0 a datelor" ct &i prin e,tinderea cmpurilor de aplica%ie a cuno&tin%elor de psi(olo$ie )n industrie" medicin0" transporturi" )n 0%0mnt" art0" comer%" politic0 etc* 3n ultima 4um0tate de eac psi(olo$ii s-au

#amiliarizat cu termeni ca set" )n 0%are latent0" insi$(t" $ndire di er$ent0" model co$niti " creatolo$ie" reluctan%0" disonan%0 co$niti 0" construct" actualizare etc* 2* Obiectul de studiu5 att pentru pro#esioni&ti" ct &i pentru diletan%i" obiectul medita%iei psi(olo$ice ar prea c este acela&i" - strile" actele" interac%iunile" modi#icrile" dez oltrarea &i alienrile ie%ii su#lete&ti* Htiin%a lucreaz )ns producti -sistemic5 ea )&i propune scopuri" #ormuleaz probleme" acumuleaz #apte" ipoteze" idei &i acceptri" #ace sinteze" &i reconsiderri* 3n acest proces" preocupri ale practicii proto- &i para-psi(olo$ice de in treptat obiect al &tiin%ei6 munca" 4ocul" )n %area @ au #ost acti it%i dintotdeauna #undamentale pentru raportul omului cu lumea" dar s-au des#&urat spontan6 cu timpul" omul a rut s le practice mai e#icient" cu mai multe bene#icii pentru autorealizarea sa" iar pentru aceasta a #ost ne oie de $ndire" in esti$a%ie" sistematizare a datelor &i concluzii* Dat #iind multitudinea de #orme )n care se mani#est psi(icul" precum &i di ersitatea #unc%iilor sale" obiectul psi(olo$iei a #ost rede#init adesea" aceasta #iind c(iar un element di#eren%iator al paradi$melor &i &colilor5 - .&tiin%a ie%ii mentale" a condi%iilor &i mani#estrilor ei1 (E*Iames" 9JGC!6 - .&tiin%a #aptelor de e,perien%1K K (O*LMlpe" 9JG:!6 - .e,perien%a co$niti " reacti &i oliti mani#est )n introspec%ie1 (E*Eundt!6 - .&tiin%a proceselor mentale1 (E*N*Titc(ener!6 - .&tiin%a comportamentului mani#est sau ascuns1 (I*N*Eatson!6 - .mecanismele de orientare )n sarcin1 ('*I*>alperin!* De#inirea obiectului 'si(olo$iei nu este doar o problem0 teoretic0" de #iloso#ie a &tiin%ei* Orice in esti$a%ie psi(olo$ic0 &i cu prec0dere cea e,perimental0 presupune o concep%ie mai mult sau mai pu%in e,plicit0 a .#aptului psi(ic1 )n conte,tul amplu al celorlalte aspecte ale situa%iei5 etice" estetice" biolo$ice" #iziolo$ice" sociale" etc* :* 2copul $ndirii psi(olo$ice5 la )nceputuri" )n +ntic(itatea Orientului dep0rtat &i )n cea $receasc0 era e ident #iloso#ic" c0utndu-se ar$umente pentru de#inirea ontolo$ic0 &i epistemic0 a su#letului )n sistemului uni ersului6 ca )ntr-o e olu%ie #ilo$enetic0 )n care se di#eren%iaz0 )n timp tot mai multe #unc%ii &i or$ane" cu )nmul%irea ramurilor 'si(olo$iei" scopurile se multiplic0" de enind tot mai speci#ice .domeniilor de acti itate1 sau .de competen%01* 2e urm0resc deci le$it0%ile re$la4ului psi(ic )n domenii desemnate de titulaturi ca5 'si(olo$ia animal0" ecolo$ic0" medical0" a muncii" a sportului" a 4ocului" co$niti 0" social0" a artei etc* ?* Aetodolo$ia5 spre deosebire de cunoa&terea empiric0" situa%ional0 &i nesistemic0" $ndirea &tiin%i#ic0 recur$e la metode pentru pro ocarea" colectarea" prelucrarea &i alidarea datelor* In esti$a%ie )nseamn0 identi#icarea &i controlul ariabilelor6 o linie a e olu%iei 'si(olo$iei este multiplicarea &i per#ec%ionarea metodelor5 la )nceput dominant0 a #ost introspec%ia6 comb0tut0 pentru subiecti ism &i inadec are" autoobser a%ia a cedat locul obser a%iei directe &i instrumentale &i in esti$a%iei e,perimentale6 ulterior" succese deosebite au )nre$istrat in esti$a%ia clinic0 &i analiza #actorial06 alte metode5 analiza cibernetic0-sistemic0" analiza de caz" c(estionarul &i testul" pentru colectarea de date relati e la un e&antion" e,perimentul #ormati " in esti$area $enetic0" metoda $emenilor uni itelini etc* De metodolo$ie depind &i alte caracteristici ale cuno&tin%elor &tiin%i#ice5 e,actitatea" predic%ia" aplicabilitatea" $eneralitatea* 7ocul 'si(olo$iei )ntre &tiin%e este re endicat de 2: de eacuri" dar este c&ti$at de#initi de la Eundt )ncoace* .Istoria psi(olo$iei1 a de enit un domeniu &tiin%i#ic distinct" cu drept la .ima$ine proprie1* Din 9GD? se public re ista de pro#il .T(e 4ournal o# (istorO o# t(e be(a ioral sciences1" iar )n 9GDG s-a )n#iin%at .International societO #or (istorO o# psOc(olo$O1* +socia%iile na%ionale de psi(olo$ie din multe %ri au sec%ii de istorie ()n +*'*+ este .di iziunea1 2D!6 )n institutele de cercetri sunt sectoare speciale ce elaboreaz lucrri de istorie &i pre$tesc reuniuni &tiin%i#ice*

>ndirea psi(olo$ic prearistotelic Istoricii sistematizeaz $ndirea $reac dinaintea erei noastre )n trei perioade5 - secolele /III @ /I5 perioada primiti 6 - secolele /I @ III5 perioada clasic6 - secolele III @ I5 perioada elenist* .Hcoala din Ailet1 marc(eaz )n sec* al /I-lea trecerea de la idea%ia cosmo$onic" antropomor#ic &i mistic la reprezentri naturalist@l o$ice despre cauzalitate &i cunoa&tere* 3n una din coloniile $rece&ti populate de ionieni )n +sia Aic" pe %rmul Arii E$ee" era ora&ul )n#loritor Ailet* +&a-zi&ii #izicieni" T(ales (D2? @ 5?F!" +na,imandru (D9C @ 5?5! &i +na,imene (5J5 @ 525! au #ormulat o concep%ie a unit%ii naturii" deri at dintr-un element #undamental" imperisabil &i e&nic" respecti apa" in#initul" aerul* >ndirea lor a #ost remarcabil )n matematic" in$inerie" astronomie* De&i nu se re#er la te,te ori$inale" +ristotel reproduce de#inirea su#letului dat de ctre T(ales5 similar #or%ei ma$netice" su#letul este de natur material" dar incorporal &i )nzestrat cu mi&care6 #iind principiul unei mi&cri spontane &i eterne" are atributul imortalit%ii* Celebrul #iloso# &i matematician 'ita$ora este tot ionian sosit )n sudul Italiei" la Crotona6 se nscuse )n insula 2amos" )n anul 5J?6 #i$ura sa a de enit le$endar c(iar )n timpul ie%ii" ca &e# al unei secte de sor$inte ezoteric &i politic* Continuator al cosmolo$iei .#izicienilor1 din Ailet" 'ita$ora substituie principiul lui T(ales" apa" cu numrul" ori$inea tuturor lucrurilor* 2u#letul uman este o parcel din su#letul uni ersal &i mi&carea uni ersal" sensibilitatea #iind comuna tuturor #iin%elor" apare ca o emana%ie uni ersal* Tocmai pentru c lucrurile sunt numere" su#letul cunosctor este tot un numr (asemnarea dintre 2ubiect &i Obiect #iind condi%ie a cunoa&terii!* Numrul ine )n ia%a omului din a#ar" ca o indi idua%ie a ra%iunii* +nimalele" oamenii &i zeii posed o sin$ur ia%" un su#let de aceea&i natur* .Aomentul 'ita$ora1 )n istoria $ndirii #iloso#ice este considerat cardinal5 pentru prima dat0 se e,prim0 ideea de le$e natural0 abstract0 ce $u erneaz0 ia%a &i uni ersul* Un e,emplu de e,presie cantitati 0 a rela%iei dintre #enomene este c(iar )n domeniul denumit )n eacul al <I<-lea 'si(o#izic05 dependen%a )nal%imii unui sunet de lun$imea corzii ibratoare ce-l produce* ;eraclit din E#es s-a n0scut" dup0 unele date" )n anul mor%ii lui 'ita$ora (5C?!" )n ora&ul r0mas nedistrus de #uria lui Darius (al lui ;istaspe! )mpotri a ionienilor re olta%i* 3n .Auzele1 (intitulat0 &i .Despre natur01" din care s-au p0strat peste 9CC de #ra$mente! se )mbin0 cunoscutul materialism ionian (la el .re$ula1 #undamental0 este #ocul! cu principiul contrariilor sau metoda dialectic0* 7a ori$inea tuturor lucrurilor se a#l0 lupta contrariilor6 na&terea &i conser area6 ia%a &i dez oltarea se datoresc ec(ilibrului contrariilor (in oc0 modelele arcului )ntins" ziua cu noaptea" ara cu iarna" moartea cu ia%a!* +lte trei teme ale dialecticii lui ;eraclit sunt unitatea tuturor lucrurilor" e&nica sc(imbare &i relati itatea epistemic0 (acela&i lucru poate ap0rea alt#el" c(iar contrariul s0u" dac0 se sc(imba punctul de edere* 2u#letul este un $en de su#lare cald0" u&oar0 &i uscat0" #iind #ocul sau principiul ie%ii* 'entru cunoa&tere" omul are dou0 #acult0%i5 sim%urile &i ra%iunea (care d0 &i criteriul ade 0rului" m0sura )n%elepciunii!* Datorit0 celei de-a doua #acult0%i" omul poate .descoperi1 ade 0ratele nume ale lucrurilor* 3n sudul Italiei" la Elea" pe la mi4locul sec* al /I-lea a ap0rut o &coal0 cu doctrin0 opus0 dialecticii lui ;eraclit* <eno#on" tot imi$rant din +sia Aic0" autor de Ele$ii &i 'arodii" #ondeaz0 Hcoala Eleat0 ce promo eaz0" e,celnd cu 'armenide" un panteism de #actur0 spiritualist0* Obiectul cunoa&terii este un .in ariant1 )ncremenit" nesc(imbat6 ceea ce se sc(imb0 nu poate #i cunoscut dect imper#ect" con4unctural*

3ntre $ndirea lo$ic0 &i cunoa&terea empiric0" 'armenide ede o opozi%ie )n problema ade 0rului* Numai cunoa&terea ra%ional0 poate sesiza e,isten%a deposedat0 de orice sc(imbare calitati 0" de mi&care &i de enire* Ontolo$ic" )ncremenirea" imuabilitatea" pare absurd0" dar tocmai ideea acestei aspira%ii la surprinderea in arian%ei a su$erat lui 2ocrate" 'laton &i +ristotel posibilitatea #ormul0rii principiilor $ndirii ra%ionale* Democrit din +bdera (?DC @ :FC! @ determinism materialist )n raportul su#let @ corp &i co$ni%ie* Tot ionian de ori$ine" dar ini%iat la +tena &i )n numeroase c0l0torii" erudit &i autor )n multe domenii5 $eometrie" cosmolo$ie" psi(olo$ie" medicin0" botanic0" zoolo$ie" muzic0* Cum s0 nu #ie interesant0 o iziune psi(olo$ic0 a unui asemenea erudit" dintr-o epoc0 a so#i&tilor" deci &i a lui 2ocrateP 2crierile sale sunt numeroase" iar dou0 cu titluri ma4estuoase s-au p0strat aproape )n )ntre$ime5 .Aarea ornduire a lumii1 &i .Despre natura lumii16 spiritul so#ist al timpului s-a re#lectat )n cele aproape 9CCC de scrisori* .Aateria este una &i e constituit0 din atomi )n mi&care spre arietate in#init01 @ ideea #undamental0 a teoriei lui Democrit" aceasta )nsemnnd )n acela&i timp combterea dualismului lui +na,a$ora &i a unit0%ii absolute &i inerte a elea%ilor* +tomii &i idul sunt cele dou0 realuri certe" nepieritoare (c0ci nici nu au #ost create!* .Aomentul Democrit1 )n istoria $ndirii este marcat de renun%area la #actori calitati i (cald" rece! sau la cauze motrice e,terioare (iubire" discordie" ra%iune!" pentru instituirea #izicului controlabil" - )ntinderea &i impenetrabilitatea* 7a cate$oriile .necesitate1" .le$itate1" . ordine1" Democrit" )n sus%inerea lui 7eucip" dasc0lul s0u" adau$0 . cauzalitatea1 (indi#erent de termenii #olosi%i5 .moti 1" .ra%iune1" .necesitate1!* Datorit0 idului" atomii se pot mi&ca e&nic" producnd )n acest proces toat0 di ersitatea le$0turilor" #ormelor &i selec%iilor* /ariabilitatea este pri it0 simplist5 deplasare" asociere &i disociere de atomi* 2o#i&tii erau do ada unei noi pro#esii" constnd )n discutarea" promo area" selectarea" ar$umentarea ideilor6 'rota$oras a #ost primul care &i-a atribuit asemenea titulatur0 &i &i-a meritat-o pe deplin" ca .ne$ustor de )n%elepciune1* Contemporan cu materiali&tii (7eucip &i Democrit!" prieten cu 'ericle" c0l0tor )n >recia Aare &i 2icilia" 'rota$oras a r0mas celebru prin opera #iloso#ic0 .Despre #iin%01 (cunoscut0 &i sub titlurile .Despre ade 0r1 &i .Discursuri zdrobitoare1!" orientat0 )mpotri a alea%ilor* Un so#ist celebru" ca #iloso#" orator &i teoretician al limba4ului a #ost >or$ias* 3n psi(olo$ia cunoa&terii el a #ormulat problema alorii simbolului )n cunoa&tere &i comunicare5 atunci cnd cuno&tin%ele sunt trnsmise prin limba4" deci prin .simboluri auzite1" con%inuturile senzoriale ale altor or$ane de sim% r0mn )n a#ara mesa4ului6 ct de irtuos &i impresionant ar #i discursul" aloarea sa de ade 0r st0 sub semnul #ormalismului e,cesi 6 $ndirea &i realitatea sunt lucruri distincte" intraductibile unul )n altul" dar pro ocatoare" $eneratoare de idei )n aceea&i m0sur0* +cutiznd ast#el problematica epistemolo$ic0" pe #ondul unui nominalism #or%at" so#i&tii au contribuit semni#icati la constituirea identit0%ii inteli$en%ei erbale &i a $ramaticii* 2ocrate (?DG @ :GG! a marcat o reorientare (ot0rtoare a $ndirii psi(olo$ice" de la e,plicare )n termeni de elemente ale mediului" - aer" #oc" mi&care a atomilor" - la calit0%i interne ale omului" cum sunt intelectul" conceptul" aspira%ia" sim%ul &i reprezentarea #ericirii* Noua iziune este sintetic e,primat0 )n imperati ul .Cunoa&te-te pe tine )nsu%iP1 &i lar$ elaborat0 )n problematica eticii ra%ionale* 'ornind de la o educa%ie aleas0 )n #amilie" cu preocup0ri artistice &i #iloso#ice timpurii" 2ocrate a e,celat prin simplitatea ie%ii" de enind &i r0mnnd )n istorie ca un dasc0l-model de )n%elepciune &i comportare ci ic0* Cum un mentor este mare prin discipolii s0i" 2ocrate" cel modest &i smerit" a #ost pe deplin recompensat prin aceea c0 a r0mas pentru posteritate prin

ima$inea delicat redat0 de cel mai ilustru discipol al s0u" 'laton* Ideile sale" ca dialo$uri sau discursuri" dar &i c(ipul &i ia%a sa " au #ost cu iubire p0strate &i reproduse5 a #ost cet0%ean" soldat" senator" liber-cu$et0tor" ap0r0tor al poporului )mpotri a oprim0rii" moralist inte$ru6 s#r&itul ie%ii i-a #ost dictat de autorit0%ile blamate" dar primit de el ca un )n%elept al eacurilor* +&a a &i r0mas5 toate sama olniciile la adresa intelectualului umanist" nenum0rate de-a lun$ul eacurilor" au r0mas con de umbr0 al #0cliei socratice* +ristotel consider0 c0 2ocrate a pus bazele &tiin%ei &i aceasta prin discursurile inducti e &i de#ini%ia prin $eneral* >eneralizarea apare pentru prima dat0 ca acti itate uman0" de reducere a incertitudinii" con#uziilor" contradic%iilor" pentru a pune cap0t stn$0ciei &i a institui claritatea" si$uran%a" stabilitatea* +st0zi" &tiind ce )nseamn0 celula pentru biolo$ie &i atomul pentru =izic0" )n%ele$em ceea ce a realizat atunci 2ocrate5 cate$orizarea sau in ariantul" elementul constituti al co$ni%iei conceptuale" esen%ial att )n acti itatea indi idual0 de orientare &i problem sol in$" ct &i )n transmiterea zestrei intelecti e a (omo sapiens-ului* /iziunea psi(olo$ic0 a lui 2ocrate este )ntr-un )nalt $rad pro ocatoare5 dup0 <eno#on" 2ocrate a#irma c0 su#letul este nemuritor &i c0 starea sa de nondependen%0 (cnd nu are nici o trebuin%a! este de ordin di in* Este" e ident" o concep%ie idealist0" dar nu )mpo 0r0toare pntru #iin%a uman0* De acum" pentru dou0 milenii" #or%a speci#ic uman0 este conceptul6 )n pra$ul Rena&terii" >alileo >alilei descoper0 a doua #or%0 uman0" le$ile cauzale" baza &tiin%elor moderne* Este imposibil s0 ne ima$in0m mintea uman0 #0r0 concepte" principii &i le$i" precum &i s0 ne reprezent0m procesul de enirii ci iliza%iei #0r0 .#izicienii1 din Ailet" 2ocrate" +ristotel &i >alileo >alilei* >ndirea psi(olo$ic0 a lui 'laton* 3nainte de toate" pentru psi(olo$ul timpurilor noastre care se )n$ri4e&te de respectarea unui cod deontolo$ic" 'laton reprezint0 un model al discipolului onest care )&i e,ercit0 $enialitatea cinstindu-&i mentorul6 2ocrate este redat posterit0%ii )n ade 0rata sa $randoare de c0tre 'laton" crend ast#el )n istorie un model al $enezei . lumin0 din lumin01* Dincolo &i mai presus de rela%ia mentor @ discipol" $ndirea lui 'laton este centrat0 pe problematic0 psi(olo$ic0" pe autocunoa&tere &i .adncuri ale spiritului1* 2-a n0scut )ntr-o #amilie aristocratic0 de ran$ re$al" )n anul ?2J" la +tena (dup0 unele surse" ?2F la E$ina!* De #oarte tn0r a )nceput studii de #iloso#ie" ca la 2C de ani s0 #ie" nu numai ele " dar c(iar discipol ele at al lui 2ocrate* 'laton a e,tins s#era $ndirii umane )ntr-o m0sur0 comparabil0 cu ceea ce" )n domeniul psi(olo$iei au )nsemnat paradi$mele clasice6 problemele #ormulate de el au incitat $ndirea #iloso#ic0 &i reli$ioas0 de-a lun$ul eacurilor &i au su$erat noi criterii de abordare &i )n%ele$ere a su#letului uman* + #ost catalo$at drept reac%ionarP Dar" se &tie c0 mari umani&ti ai Rena&terii" ca Aorus &i Campanella &i sociali&ti-utopici ai sec* al <I<lea (2aint-2imon" =ourier" OQen etc*! au $0sit la 'laton modele ideale* De&i $ndirea psi(olo$ic0 a lui 'laton" dispersat0 )n numeroase lucr0ri" se prezint0 )n termeni meta#izici" prin cadrele problematice #ormulate a em elementele unui sistem5 )n pri in%a raportului su#let @ corp" )n =edon se a#irm0 )ntietatea primului real" )n Timen &i Republica sunt de#inite trei su#lete" cu #unc%ii distincte la ni elele capului" pieptului &i abdomenului6 o iziune asupra a#ecti it0%ii o $0sim )n =ileb &i Nanc(etul" distin$nd dimensiunile di in0 &i or$anic06 )n Republica (I/" /" /II! $0sim abord0ri ale co$ni%iei* 3n senza%ii &i percep%ii" e#ecte directe ale raportului 2ubiect @ Obiect" nu putem a ea dect semne ale realit0%ii" nu realitatea ca atare* +c%iunile e,terne asupra or$anelor de sim% transmit su#letului date &i impresii prin intermediul corpului* /ederea are speci#icul transmiterii con#luente a luminii de la obiect la oc(i &i de la oc(i la obiect6 noaptea" aceast0 )ntlnire este blocat0* 'laton remarc0 &i posibilitatea senza%iilor subliminale" e,plicate printr-o mai redus0 intensitate a in#lu,urilor e,terioare ce nu reu&esc s0 treac0 din corp )n su#let*

Re#eritor la aloarea de ade 0r a datelor despre lumea e,terioar0" 'laton ne-a l0sat cea mai con in$0toare &i ori$inal0 meta#or0 a idealismului obiecti " .mitul pe&terii15 obiectele ce se perind0 prin #a%a pe&terii sunt sesizate de noi" cei din0untru" ca ni&te umbre pe peretele opus intr0rii6 )n%ele$em ce a din natura lucrurilor ori$inale prin raportarea senza%iilor la no%iuni primiti e sau patternuri ideati e e,istente aprioric )n spiritul nostru* De aici" principala tez0 a lui 'laton5 ideile (&i nu lucrurile! au o e,isten%0 real0 &i primordial0" reprezentnd .cauza e,emplar0 a ceea ce este constant )n natur01 (+ristotel" Aeta#izica" <II" 2?2!* O asemenea $eneralizare meta#izic0 e,trem0 a conceptului (entitate co$niti 0 descoperit0 de 2ocrate" numit0 ast0zi )ntr-un mod apropiat de 'laton" in ariant! a e,celat adesea )n istoria $ndirii5 similar" 2pinoza &i Descartes au $eneralizat $eometria &i mecanica" Lant @ #izica lui NeQton" 2pencer @ biolo$ia &i selec%ia natural0 etc* Caracterul sistemic al orient0rii omului )n di ersitatea lumii este asi$urat de ierar(ia ideilor* Cea mai $eneral0 este .e,isten%a1" mani#estat0 )n planul cunoa&terii ca . ade 0r1 (obiectul cel mai $eneral )n co$ni%ie!6 subordonate . e,isten%ei1" sunt ideile de distinc%ie (acela&i @ altul" asem0n0tor @ deosebit" e$al @ ine$al )n materie de spa%iu" timp" mi&care" repaus" etc*!6 #enomenele psi(ice ocup0 planul urm0tor al deri 0rilor* Continund abordarea etic0 a lui 2ocrate" .e,isten%a1 este identi#icat0 cu Unitatea &i Ninele" iar acestea )mpreun0 $enereaz0 =rumosul* Teza central0 a idealismului obiecti 5 ideile sunt cunoscute )n mod irtual spiritului nostru" din e,isten%e anterioare6 cunoa&terea nu este dect o re ela%ie a restituirii spirituale" o reintrare )n posesia ideilor" proces doar #acilitat de contactul cu lumea sensibil0 &i de receptarea discursurilor* Aeta#ora #olosit0 )n =ileb (:G a! este edi#icatoare pentru iziunea lui 'laton asupra memoriei empirice5 su#letul este o carte )n care memoria" ca un scrib" consemneaz0 ceea ce dicteaz0 sim%urile &i c(iar ilustreaz0 con%inuturile cu ima$ini* 7a memoria empiric0 raporteaz0 &i asocia%ia ideilor6 o nume&te reminiscen%0 &i o e,plic0 prin conti$uitate &i asem0nare* Elanul creati este raportat nu la ima$ina%ie" ci la aptitudini &i talent" o )nzestrare di in0 a omului &i c(iar demonic0* ;arul poetic este descris tot ca un delir" dar de o alt0 natur05 poetul tr0ie&te simultan &i total (cu pierderea memoriei" $ndirii &i ra%iunii! iubirea de ade 0r &i de #rumos* =iloso#ul" ca &i poetul" realizeaz0 sinteza dintre +de 0r &i =rumos" iar prin aceasta su#letul s0u ascult0 de .principiul pornirilor $eneroase1" morale &i ne iolente* +ristotel @ #ondatorul 'si(olo$iei &tiin%i#ice* 'lasnd psOc(e-ul omenesc )n cadrul lar$ al naturii" cercetndu-i principiile &i cauzele (scopul suprem al cunoa&terii!" +ristotel ne apare ast0zi ca pionier al paradi$mei #unc%ionaliste (opus deci dualismului su#let - ia%0 biolo$ica" promo at de 'laton!* /aloarea istoric0" )ndelun$ alidat0" a &tiin%ei aristotelice despre su#let" rezid0 )n a#irmarea unit0%ii #unc%iilor spirituale &i itale5 su#letul este acea #orm0 (calitate" )nsu&ire" proprietate! a substan%ei (corpului! care )ndepline&te trei #unc%ii necesare ie%ii5 nutriti 0" senziti 0 si ra%ional0* 2u#letul &i corpul" zice +ristotel" sunt )ntr-o rela%ie #unc%ionala de tipul oc(i- edere* Conceptul .entele(ie1 a #ost o in en%ie a lui +ristotel utilizat0 )n de#inirea concis0 a principiului acti it0%ii" adic0 al $ener0rii di#eren%elor calitati e (sau" cum se zice ast0zi )n psi(olo$ia umanist0" principiul actualiz0rii" al dez olt0rii )n trepte!6 sinta$mele .poten%a )n act1 &i .entitate indi idual0 umana1 se )n%ele$ ast0zi ca #unc%ionalitate" calitate de a realiza ce a* +ristotel )nsusi de#ine&te principala #unc%ie sau #acultate a psi(icului5 discern0mntul prin sim%ire &i $ndire* +,nd co$ni%ia" contrar lui 'laton" pe coordonate ontolo$ice (nu e,ista cunoa&tere #0r0 re#erire la corpuri!" sim%irea are preem%iune" #ormele sensibile sunt la ori$inea obiectelor inteli$ibile* 'este secole" empirismul en$lez declara c0 . nimic nu e,ist0 )n intelect care s0 nu #i #ost mai )nainte )n sim%uri ." iar dup0 alte secole" o pleiad0 de psi(olo$i" de la

'*Ianet la '*I*>alperin" de#inesc modelul psi(olo$ic al su#letului prin conceptul de orientare" procesare a datelor )n ederea st0pnirii raportului acti dintre or$anism &i mediu* =iloso#ii moderni ni-l prezint0 pe +ristotel ca . o emblem0 a certitudinii1 )n perspecti 0 istoric0" iar opera sa ca . primul act minu%ios de e,perimentare a capacit0%ii spiritului #iloso#ic de a r0zbate catre straturile cele mai pro#unde ale e,istentului natural &i poetic1 (Ion Nanu" 9GGD" p* G-9C!* /ia%a &i opera* +ristotel s-a n0scut )n anul :J? )n ora&ul 2ta$ira din sudul Traciei" )ntr-o #amilie ele at0" cu preocupari pentru cercetarea empiric0 a #iin%elor6 tat0l s0u #usese medic la curtea re$elui Aacedoniei" +mintas al II-lea* 7a c%i a ani dupa decesul tat0lui s0u" cnd a ea 9F ani" +ristotel apare la +tena ca ele al +cademiei lui 'laton" unde a ramne 2C de ani" de #apt pn0 la moartea maestrului" )n :?F )*e*n* 2e remarc0 drept un ele eminent &i ascult0tor" cu unele produc%ii dominate de platonism" remarcate elo$ios de c0tre mentor* Elabor0rile ori$inale )ncep )ns0 dup0 moartea lui 'laton" purtnd o puternica amprent0 a cercet0rii directe a naturii" #ar0 )ns0 a sl0bi respectul pentru #iloso#ul-dasc0l (.3mi este prieten 'laton" dar &i mai prieten )mi este ade arul1- celebra #ormul0 re%inut0 de auditorii lui +ristotel!* 'este cinci ani" +ristotel este an$a4at la curtea re$elui =ilip al Aacedoniei" ca educator al tn0rului +le,andru* 3ntre timp" se c0s0torise )n ora&ul +ssos" de pe coasta de apus a +siei Aici" unde se retr0sese dup0 dispari%ia mentorului s0u* De&i &i-a petrecut tinere%ea )n marea capital0 +tena" acum traie&te &i studiaz0 )ntr-un cadru natural mistic" )n apropiere de ec(ea capital0 a Aacedoniei" 'ella* 3n anul ::D )*e*n*" prin decesul re$elui =ilip" tronul este ocupat de +le,andru" ast#el c0 +ristotel @ dasc0lul se )ntoarce la +tena ca #a orit" iar peste doi ani desc(ide aici o &coal0 proprie" numit0 7Oceu (dupa numele templului din apropiere dedicat lui +pollon 7OBeios!* Este un #el de uni ersitate cu institut de cercetare" ast#el c0 pre$0tirea cursan%ilor are elemente de studiu" cercetare &i crea%ie* 3n acest cadru mentoral se elaboreaz0 treptat opera urias0 a lui +ristotel* Dedicndu-se crea%iei &tiin%i#ice" )n condi%ii e,celent asi$urate )n anii ascensiunii lui +le,andru Aacedon" +ristotel de ine &i personalitate public0" sus%in0tor al miscarii politice promacedoniene" de uni#icare a micilor state $rece&ti sub #or%a o#ensi 0 a lui +le,andru* +ceast0 latur0 a ie%ii marelui enciclopedist a ea s0-i aduc0 am0r0ciunea s#r&itului )n e,il" )n ora&ul Aalcis din Eubeea" la numai un an dupa moartea lui +le,andru Aacedon" deci )n :22 )*e*n* Opera scris0 a lui +ristotel con%ine dou0 $enuri de lucr0ri5 e,oterice" destinate publicului (unele" zise acroamatice" erau adresate auditoriului selectat! &i esoterice" pentru uzul intern din 7Oceu* Numai cele din urm0 au a4uns pn0 la noi" cu intermiten%e de secole" modi#ic0ri (inten%ionate sau nu!" suprapuneri" necizel0ri* 'rin numeroase e#orturi de analiz0" )n mul%imea de peste 9CCC de manuscrise" s-a stabilit o ordine* Dup0 operele de tinere%e" cu puternica tent0 a ma$istrului 'laton" identitatea aristotelic0 )ncepe s0 se remarce prin lucr0rile de 7o$ic0" Aeta#izic0" Htiin%ele naturii" 'si(olo$ie &i >noseolo$ie" 'olitic0" Etic0 &i Estetic0* 3nsu&indu-&i )n +cademia lui 'laton metoda dialectic0 (a ea abia 9F ani cnd mentorul a ea DC!" a e,ersat-o timp de 2C de ani ca discipol" con#runtndu-se cu .teoria ideilor1 &i" sesiznd teze platoniciene nondialectice" slabe cone,iuni )ntre multe #iloso#eme ale acestora" recursul la mit ca ar$ument" dar &i nuan%e )n spiritul critic al lui 'laton cand se re#er0 la sine &i la al%ii* Este de bun au$ur c0 primul pas remarcabil spre o psi(olo$ie &tiin%i#ic0 se #ace sub aura atributelor e,actit0%ii" #rumuse%ii" ele a%iei" respectului" a misiunii de obser are atent0 a #enomenelor &i analiz0 a componentelor* Ca cercetator $enial al naturii" +ristotel )ntele$e c0 #iecare domeniu de cercetare )&i are principii deosebite &i #ormuleaz0 o serie de ipoteze alternati e asupra naturii" di ersit0%ii componentelor" a#ec%iunilor &i interpret0rilor posibile ale

su#letului6 sunt de #apt delimitate modelele psi(olo$ic" ontolo$ic" #iloso#ic &i #iziolo$ic ale acestui real comple,* De la ini%iati a &tiin%i#ic0 a lui +ristotel au trecut peste 2:CC de ani6 opera sa rezist0 timpului" ba este c(iar con#irmat0 de analistii creatolo$i de ast0zi" a nd )n #a%0 e,perien%a attor secole de demersuri creati e" ce au cl0dit edi#iciul ci iliza%iei mondiale* Aodelul $ndirii producti e de#init )n ultima 4um0tate de eac ()ncepnd cu L* DuncBer &i A* Eert(eimer! se re$ase&te )n toate componentele sale )n .De anima1* De aceea" putem a#irma c0 apropierea de opera lui +ristotel este" pentru studentul de azi" ecin0tatea unui obelisc al binelui" #rumuse%ii &i re ela%iei spirituale" d0t0toare de sim%ire )nalt0 &i )n%elepciune* Cunoa&terea ca modelare (matematic0" lo$ic0" te(nic0" naturalist0!" dar &i rela%iile #orm0 @ substan%0 @ materie" parte @ )ntre$" structur0 @ #unc%ie sunt intui%iile aristotelice abandonate pentru secole de c0tre umanitate" dar preluate pentru milenii ca necesare &i alidate de &tiin%ele contemporane* 3n maniera #ireasc0 a unui dasc0l con&tiincios" +ristotel preia concep%ia predecesorilor despre .)nsu#le%it1" cu atributele misc0rii" sim%irii &i necorporalit0%ii* 2e re#er0 cu respect academic la Democrit (.su#letul este un #el de #oc &i caldur01!" la 7eucip (.#i$urile s#erice sunt su#let" a nd capacitatea de a se mi&ca pe sine1!" la consensul #iloso#ilor antici asupra #aptului c0 su#letul este .#actorul cel mai capabil de mi&care .* Dup0 ce de#ine&te patru tipuri de mi&care (deplasare" alterare" mic&orare &i cre&tere!" sus%ine unitatea su#let-corp &i )n I?CFa2C se d0 o conota%ie meta#izic0 a mi&c0rii5 .cu$etarea este mi&carea intelectului" precum rotirea e mi&carea cercului1* Ideea este dez oltat0 cu sec en%a ?CJb9C-25" despre prioritatea subiectului pentru &tiin%0" despre raportul su#let-intelect-corp5 . ar #i mai corect sa spunem" nu c0 su#letul se )nduio&eaz0" )n a%0 sau discerne" ci c0 omul le #ace prin su#let16 .Rbatrne%ea ne ine nu prin #aptul c0 su#letul a su#erit ce a" ci numai corpul purt0tor" ca )n caz de )mb0tare sau )mboln0 ire16 .Rdiscernerea" ca &i iubirea sau ura" nu sunt a#ecte ale intelectului" ci ale corpului care-l poseda" )n masura )n care le poseda16 .De bun0 seam0" intelectul e ce a mai aproape de di in &i nesupus a#ec%iunii1 * 'reocupat de de#inirea psi(icului ca natur0 psi(o#izic0" +ristotel rele a #unc%iile de (ranire" sim%ire" $ndire &i mi&care6 prima dintre acestea este o condi%ie elementar0" ast#el c0 &i plantele intr0 )n s#era )nsu#le%itului* 3n ?9:b2C" cu precau%ie" se pune problema intelectului &i a #acult0%ii teoretice (N*I*2te#anescu speci#ica )n nota 2J la olumul .De anima1 c0 cele dou0 sinta$me reprezint0 aceea&i no%iune!" e,primndu-se c0 .nu este nimic clar1" dar .se pare c0 este orba de un alt $en de su#let &i numai acesta poate #i desp0r%it" ca eternul de pieritor1* +bordnd .puterile su#lete&ti1 sau .#acult0%ile su#letului1" +ristotel #ace de #apt un $en de psi(olo$ie comparat0 &i di#eren%iala la trei ni eluri5 plant0" ietate &i om* Ordinea este dictat0 de )n%ele$erea cauzal0 &i sistemic05 sim%irea nu poate e,ista #0r0 (r0nire" sim%irea presupune pl0cere &i durere &i pe baza lor" nazuin%0 spre un scop* De mare utilitate pentru iitorul psi(olo$iei este distinc%ia poten%ial-actual" )n 0%are-dez oltare" )n 0%are-instruire* Tratarea sim%urilor )ncepe cu de#inirea obiectului (practic0 uzual0 )n psi(olo$ia modern0!" de aici trecnd la particularit0%i" tipuri" moduri de #unc%ionare &i pra$uri senzoriale* Dintre toate sim%urile" pip0itul are mai multe note calitati e" )n special o mai mare arie de cunoa&tere &i de implicare )n a&a-zisele .obiecte comune1 (cald-rece" uscat-umed" neted-aspru" $reu-u&or etc*!6 este sin$urul sim% care asi$ur0 o receptare direct0" celelalte a nd ne oie de medii5 aer" ap0 etc* 'rima not0 distincti 0 a intelectului este .operarea )n timp1" opus sim%urilor care au cu obiectul lor un contact e,clusi direct &i concret* Distinc%ia mer$e mai departe" pe dou0 trepte5 intelectul se raporteaz0 la su#let ca partea la )ntre$" iar )n cadrul intelectului se distin$ componentele acti 0 &i pasi 0*

Intelectul nu e amestecat" Knu se con#und0 S cu corpul" ci reprezint0 un potential al su#letului de a $ndi &i concepe6 nu este un or$an corporal" comparabil cu or$anul senziti 6 datorit0 corporalit0%ii" sim%irea are pra$uri* 3n actul de cu$etare" intelectul se identi#ic0 cu obiectul inteli$ibil" dar discerne )ntre esen%a unui #apt &i #aptul ca atare" )ntre ceea ce %ine de sine &i de con%inutul co$ni%iei* 3n .Aeta#izica1" +ristotel zicea c0 putem contempla direct inteli$ibilul (#0r0 intermedierea senzorialului!" dar numai din cnd )n cnd" tr0ind ast#el o .#ericire di in01* O sec en%0 memorabil0 a operei lui +ristotel este respin$erea ideii or#ico-platoniciana a imortalit0%ii su#letului6 a de#init ca nemuritoare doar o parte a su#letului" superioar0" .cea mai demn01" intelectul acti 6 el con#era tuturor lucrurilor o #orm0 (s-a speci#icat mai sus conota%ia acestui termen!* +cest atribut este precizat de teza c0 intelectul acti nu posed0 cuno&tin%e date" ci le ob%ine )n procesul cunoa&terii6 de#inindu-l )n spiritul mentorului s0u" 'laton" ca o nazuin%0 a omenirii spre cunoa&tere absolut0" nemurire sau di initate" se trece la opera%ionalizare cand se a#irm0 c0 .intelectul acti 1 determin0 pe cel pasi s0 treac0 la acte* 'entru +ristotel" e,isten%a obiecti 0 a lumii corporale este o certitudine" nu mai trebuie demonstrat06 de aici" a conc(is c0 $ndirea" re#erindu-se la corpuri" trebuie s0 se spri4ine pe senza%ii &i reprezent0ri* 2tudiul mi&c0rii ()n Cartea a III-a! este o instructi 0 aplica%ie )n acest sens5 mi&c0rile )n spa%iu sunt cauzate de n0zuin%a &i intelectul practic6 baza dinamic0 a acestora este constituit0 de obiectul n0zuit &i de reprezentarea sensibil0 &i re#le,i 0*

PSIHOLOGIA N GNDIREA MEDICAL ANTIC.

Istoria psihologiei este tributar lui Hipocrate nainte de toate pentru faptul c el este primul care opereaz distincia dintre tratamentul medical (i fiziologie) i conceptualizarea filosofic, apelnd la raionament i observaie Hipocrate din !os, nscut n "#$ e n , unde era un sanatoriu celebru, pe coasta occidental a %siei &ici, a fost contemporan cu 'emocrit, (ocrate, )laton i %ristotel* ei l+au venerat ca ,mare medic-, ,printele medicinii- .n legtur cu biografia lui au aprut confuzii datorit faptului c muli medici i+au dat numele lui &arele numr de scrieri ale lui Hipocrate sunt cuprinse n , !orpus hippocraticus- .n /012 3 /041, la )aris, au fost publicate /$ volume ale lui Hipocrate .nsoit de comentariile lui 5alen, concepia medical a lui Hipocrate a constituit baza nvmntului medical pn n epoca modern !onotaiile psihologice ale operei lui Hipocrate + 6oiunea de mediu7 anotimpurile, temperatura, apele i dispunerea localitilor sunt cauze ale maladiilor Hipocrate are o lucrare special pe aceast tem7 ,'espre aer, ape i locuri- )oziia geografic predispune la maladii specifice* de e8emplu, localitile e8puse spre 6ord, cu aer uscat i rece, favorizeaz o via lung, apetituri dezvoltate, pubertate trzie, rezisten la boli, vigurozitate, dar predispun la pneumonii !limatul i solul condiioneaz temperamentele i caracterele oamenilor7 rile muntoase, cu pduri i umiditate determin un temperament diferit de cel al inuturilor uscate i uoare !limatul uniform genereaz indolena + 9morismul 3 cauz a comportamentului :rau cunoscute patru umori7 sngele, limfa, bila galbena i bila neagr :le pot fi n echilibru (proporional), ceea ce corespunde strii de sntate, sau de dezechilibru, ceea ce nseamn boal, ndeprtare de la legile naturale 'e e8emplu, amestecul sngelui cu limfa produce frigurile, e8cesul de bil este cauza febrei ;a rndul lor, dezechilibrele sunt produse i restabilite de natur, fie ea intern, proprie organismului, fie e8tern 6u e8ist boli divine, sau cauzate de zei (imptomatologia clinic a devenit o tiin i Hipocrat i+a dedicat un tratat, n care promoveaz cunoscutul principiu ,nu e8ist boli, ci bolnavi%ceast formul a avut o mai mare rezonan prin trimitere la temperamente care, n mod natural, sunt e8presia comportamental a predominrii uneia dintre cele patru umori7 o anumit medicamentaie poate fi eficient pentru un temperament i nu pentru altul !oncepia temperamentelor cu baz umoral a fost preluat de continuatorii lui Hipocrate, chiar cnd centre ale tiinei i practicii medicale au devenit %le8andria i <oma

)relund de la %ristotel distincia suflet 3 spirit, precum i cele trei faculti ale vieii sufleteti, cu e8periena sa de chirurg i farmacist 5alen abandoneaz cordiocentrismul, argumentnd c senzaiile, limba=ul i comanda volitiv i au sediul n creier .ntruct admitea totui c inima este sediul pasiunilor i al micrilor involuntare, a definit un nivel inferior al sufletului, legat de viscere, de aceeai natur la om i animale !a gnditor al cauzalitii, dar i logician i filosof, 5alen i pune probleme asupra fiziologiei vrstelor i a mecanismului prin care, n timpul somnului, att sensibilitatea ct i contiina dispar !irculaia sngelui va fi descoperit abia n /#$0 (de ctre Harve>), iar celula nervoas i procesele nervoase superioare la nceputul secolului al ??+lea

EMPIRISMUL ANTICHITII. Cu o oper0 ast0 de peste :CC de olume &i cu preten%ii declarate de autodidact &i no ator" Epicur este $nditorul promotor al acestei concep%ii" pro ocatoare )n decursul a peste 22 de secole* 2-a n0scut )n 2amos" din #amilie atenian0 (tat0 @ )n 0%0tor" mam0 @ ma$ician0!" )n anul :?9 (a enit la +tena la 9J ani pentru ser iciul militar" )n anul mor%ii lui +ristotel!* 'otri it tradi%iei cunoscute a so#i&tilor" a pro#esat ca .dasc0l de #iloso#ie1 )n mai multe centre din +sia Aic0* + #ost atras de opera lui Democrit &i ideile +cademiei" de&i )&i aro$0 ori$inalitate absolut0* Dintre numeroasele sale lucr0ri" Dio$ene 7aertios ()n sec*III e*n*! consemneaz0 titluri" e ident" multe de meta#izic0" dar &i pe tematic0 psi(olo$ic05 Despre 0z" Despre pip0it" Despre ima$ini" Despre percep%ie" '0reri despre pasiuni" Despre scop* 3n anul :CF" la +tena" Epicur desc(ide o &coal0 de #iloso#ie (mai #unc%ionau )nc0 7iceul &i +cademia! @ )ntr-o $r0din0" pe #rontispiciul c0reia scria5 .Oaspete" aici te ei sim%i bine" aici rezid0 pl0cerea" binele suprem1* Opera lui Epicur a a ut un destin #ericit5 operele s-au p0strat &i transmis )n di#erite #orme" inclusi cte a scrisori &i sinteze elaborate de ma$istrul )nsu&i (.opinii principale1!" )n 0%0tura sa a #ost citat0 #rec ent cu acurate%e" )nsu&it0 &i practicat0 )n &coli speciale* !u dou secole mai trziu, poetul roman ;ucreiu (@itus ;ucretius !arus) e8pune concepia lui :picur n poemul ,'e rerum natura- (compus din ase cri) Europa Occidental0" )ncepnd cu Rena&terea" a cunoscut &i )mp0rt0&it epicureismul mai ales apelnd la aceast0 oper0* Istoricii remarc0 )n epoca elenistic0" de dup0 trium#ul &i c0derea lui +l*Aacedon" in#luen%a reli$iilor orientale" p0trunderea )n medita%ia #iloso#ic0 a modelelor morale &i reli$ioase" a ritualurilor sacre pentru e,taz &i puri#icare* /ia%a spiritual0 nu se reduce la discu%ia .academic01 6 practica social0 este puternic #r0mntat0 &i orientat0 spre libertate (eliberarea scla ilor de ine un #enomen de mas0!* +ria $eneratoare de competen%e culturale este +sia Aic0" centrele sunt mai spre Orient5 +ntio(ia" +le,andria" 'er$am* 2e dez olt0 te(nica producti 0 &i a construc%iilor" &tiin%ele poziti e ($eometrie" mecanic0" #izic0" astronomie" tri$onometrie!6 scla a$ismul se destram0" liberaliznd (abitatul" c0l0toria &i indi idualitatea* Dup0 )ndelun$at0 incuba%ie )n solul ap0s0tor al scla a$ismului" )n lumina soarelui speran%elor se ridic0 su#letul omului" iz orul min%ii" iubirii &i oin%ei* 7a ordinea zilei" - sensul ie%ii* +ccep%iunea ra%ionalist-#inalist0 a stoicilor (Tenon din Cittium! conduce spre meta#izica spiritualist0 (ulterior" - sisteme panteiste &i idealiste!6 cea materialist0" suport ulterior pentru empirism &i senzualism" este promo at0 de Epicur* 'entru epicurieni" &tiin%a &i prietenia sunt lucrurile cele mai de pre%" pentru c0 ne elibereaz0 de teama zeilor" mor%ii &i durerii* Aedita%ia &i practica relati e la aceste dou0 alori stau )n puterea oricui" indi#erent de $radul de cultur0 &i $en* Este e,plicabil" deci" de ce aceast0 .$ndire despre ia%01 a c0p0tat lar$0 r0spndire )n popor (opus stoicismului" concep%ie elitist0" care i$nor0 indi idul )n #a oarea .unit0%ii1 &i . uni ersului1" a .su#letului uni ersal1!*

Epistemolo$ia lui Epicur este a,at0 pe obser a%ie &i pe interac%iunea unor atomi" ce produce senza%ia &i $ndirea* Dincolo &i )nainte de ra%iune" c(iar de la na&tere" su#letul uman" ca &i cel animal" cunoa&te pl0cerea &i durerea &i spontan )ncepe s-o caute pe prima* 'e aceast0 baz0" )n #apt" isceral0" apar st0rile emoti e" iz orul continuu al ie%ii psi(ice" tr0irea binelui &i irtu%ii* +cest determinism reprezint0 superioritatea epicureismului )n e olu%ia $ndirii psi(olo$ice5 unitatea psi(ic @ or$anism* (+d ersarii din toate timpurile au distorsionat aceast0 tez0" lund pl0cerea or$anic0 drept criteriu al moralit0%ii!* Toate #ormele &i produsele cunoa&terii deri 0 din senza%ii &i percep%ii" iar acestea au caracter re#lectoriu" rednd realitatea autentic0* De #apt" obiectele eman0 ni&te particule in izibile (cum este #umul sau mirosul! ce atin$ &i p0trund )n cele cinci or$ane de sim%6 pip0itul &i 0zul e,celeaz0 )n certitudine* +numite denatur0ri ale datelor sim%urilor se datoresc amestecului 4udec0%ilor noastre relati e la obiectele redate de ele* Nimeni n-a #0cut elo$iul #or%ei co$niti e a senza%iei ca Epicur5 datele senza%iilor au o e iden%0 de nezdruncinat6 o senza%ie nu poate #i dezmin%it0 de nici o #or%0 din lume* E,cep%ia de la caracterul obiecti al datelor senzoriale o constituie $ustul @ acesta nu e,ist0 )n lucruri" #iind o impresie subiecti 0" deoarece un aliment poate #i pl0cut pentru cine a &i diz$ra%ios pentru altcine a* 'ersisten%a unor senza%ii d0 anticipa%ia sau preno%iunea (ast0zi aceast0 co$ni%ie este numit0 reprezentare!* =unc%ia anticipa%iei este #ormularea de 4udec0%i care dep0&esc e,perien%a prezent0* Corectitudinea acestora poate #i dat0 tot de senza%ii* Combinarea datelor senzoriale persistente se #ace prin asem0nare &i analo$ie* 2unt &i preno%iuni $enerale" utile )n procedeele ra%ionale5 no%iunea de e,isten%0" de #iin%0 ca totalitate" cauz0 &i e#ect" de enire" (azard" necesitate &i libertate" determinism" in#init" scop* Toate acestea sunt la baza opiniilor" ce pot #i ade 0rate sau #alse" #0r0 a a ea deci e iden%a senza%iilor (de aceea le punem la )ndoial0 &i )ncerc0m s0 le eri#ic0m prin e,perien%0!* Aemoria este p0strarea &i or$anizarea datelor senzoriale &i ale e,perien%ei* 2copul cunoa&terii de orice #el este realizarea lini&tei su#lete&ti &i a #ericirii* Despre su#let" Epicur crede c0 nu poate e,ista )n a#ara corpului" #iind ca un #el de or$an al acestuia* Despre om" a ima$inat o )ntrea$0 antropo$enez05 natura a #0cut nenum0rate e,perien%e pn0 ce a a4uns s0 a&eze atomii )ntr-o #orm0 per#ect0* +tributul esen%ial al su#letului este scopul* Dar" pentru c0 simte &i ac%ioneaz0" )nseamn0 c0 este o materie" parte a corpului* Natura material0 a su#letului este acceptat0 ca alternati 0 a idului5 nu e,ista nimic altce a dect materie &i id* Totu&i" atomii su#letului" asem0n0tori cu ai #ocului" sunt u&ori" deosebit de mobili" &i r0spndi%i )n tot corpul* 'entru ia%a a#ecti 0 )n stil epicurean" sobru" este ne oie de &tiin%0" respecti .pro#esor de oluptate1* +st#el" omul a#l0 c0 dorin%ele sunt de o di ersitate controlabil0* de

'l0cerea poate #i un e#ect al circumstan%elor #a orabile (&i atunci este trec0toare" instantanee" instabil0!" dar poate #i &i un scop )n sine* 3n acest sens morala lui Epicur ede ia%a ca o acti itate &i c(iar #iloso#ia" ca arta de a tr0i bine* 3n $eneral" acti itatea spiritual0 procur0 pl0ceri mai mari &i mai di erse deoarece" )n timp ce trupul reac%ioneaz0 doar la prezent" su#letul izeaz0 &i trecutul &i iitorul (reprezentarea unei pl0ceri este ea )ns0&i pl0cere!* 3ntruct omul poate opri cursul reprezent0rilor pentru a le supune unor criterii" urm0rirea binelui &i )ndep0rtarea opiniilor $re&ite este sub controlul oin%ei noastre*

DE LA ANTICHITATE LA PARADIGMELE GNDIRII PSIHOLOGICE MODERNE. Doi mari $nditori au un rol (otrtor )n aceast e olu%ie* a! T(omas dUa a +Vuino (922F @ 92F?!" teolo$ remarcabil (.2umma T(eolo$ie1! alori#ic )n #olosul teolo$iei distinc%ia aristotelic dintre su#let &i spirit (sau .su#let ital1 &i . su#let ra%ional1!" unul deser ind corpul" cellalt pe Dumnezeu* E,tinde )ns s#era spiritualului &i la senza%ii" pe care +ristotel le lua drept baz a #unc%iei sim%irii" &i le e,plica prin trans#erul de corpusculi materiali de la obiecte la or$anele de sim%* Este" e ident" o .e,perien% intern1 #undamental &i" enerndu-l pe +u$ustin" nu putea s-o lase )n a#ara comuniunii cu di initatea" mai ales c lumina con&tiin%ei se e,tindea asupra tuturor tririlor omene&ti* Ca naturalist (&i #unc%ionalist!" +ristotel a ea )n edere )n De anima rela%ia or$anism @ obiect6 T(omas dU+Vuino o )nlocuie&te cu cea dintre .con&tiin% (subiect! &i obiect1* 2inta$ma .or$anism care $nde&te1 a #ost )nlocuit cu .subiect care $nde&te1* Con&tiin%a de sine a #ost absolutizat" inten%ia instrumentnd )ntrea$a ia% interioar6 psi(icul nu mai deser ea ia%a de rela%ie cu lumea obiecti " ci cu di initatea6 dac a delimitat ni eluri sau module ale psi(ismului" acestea n-au rmas )n sc(ema e oluti a lui +ristotel" ci ca )n ierar(ia #eudal" su#letele e$etal" animal &i ra%ional e,ist din ra%iuni teolo$ice5 cel in#erior este necesar celui superior* b! Ro$er Nacon (929C @ 92G? sau 929? @ 92G2!" pro#esor la O,#ord" urmre&te s re#ormeze &tiin%a" orientnd-o spre obser area naturii* 7ucrarea .Opus ma4us1 (92DF! este dedicat acestui proiect" anticipare #ericit a ceea ce a )n#ptui #iloso#ul &i omul de stat cu acela&i nume" =r*Nacon" trei secole mai trziu* 3mpotri a scolasticii ce alori#ica introspec%ionismul liniei 'lotin @ +u$ustin @ T(omas dU+Vuino" Nacon reia teza aristotelic a unit%ii #orm @ materie (su#let @ corp! )n cunoa&terea lumii e,terne* Capitolul despre .perspecti 1 (optic! este piatr de )ncercare a determinismului )n ia%a psi(ic" demonstrnd cum" de4a la ni elul senza%iilor" calit%i #izice bine determinate (inclusi matematic! sunt adec at receptate (mi&carea razei de lumin preezist )n raport cu (&i determin!e#ectul senzorial!6 ima$inea nu .pro ine1" ci se construie&te de ctre or$anul senzorial prin combinarea de e#ecte optice* E ident" este o replic dur la modelul t(omist al .ima$inilor inten%ionale1* W WW Cultura #eudal0 are un caracter reli$ios &i prin aceasta oarecum s#id0tor #a%a de persoana uman0* Rena&terea )nseamn0 o iziune laic0 asupra e,isten%ei &i a umanului6 ascetismul clerical din epoca #eudal" este dep&it de prestan%a omului" ra%ional &i )ndrept%it la #ericire )n e,isten%a sa peremptorie* Nota cea mai $eneral a ci iliza%iei Rena&terii este caracterul laic5 omul cu ne oile &i aspira%iile sale apare ca o aloare #undamental" cu drept natural la #ericire" )nzestrat cu ra%iune de putere nelimitat*

'rimul teoretician al noii &tiin%e a #ost =rancis Nacon (95D9 @ 9D2D!* Aetoda induc%iei #usese #olosit &i de >alilei" dar Nacon o trateaz drept un No um Or$anum &i )i stabile&te re$ulile* >ndirea #iloso#ic antic este respins or$anic" ca specula%ie de&art" )ndeprtat de natur" #alsi#icatoare" #renatoare a dez oltrii &tiin%ei* 'rin mi4loacele lo$icii #ormale nu se descoper ade ruri" ci doar se e,pune ce a cunoscut* E,perien%a este cartea desc(is a &tiin%elor" ce poate #i .lecturat1 direct dac )n in$em pre4udec%i &i nea4unsuri speci#ice min%ii noastre* De#ormrile $eneratoare de erori %in de indi id &i de socius6 Nacon le de#ine&te &i sistematizeaz )n patru clase5 - idola tribus5 tendin%a de $eneralizare pripit &i comud" de e,tindere #r control a ceea ce &tim &i rem la ceea ce nu &tim (supersti%ii" ma$ia" alc(imia" antropomor#ismul etc*!6 - idola specus5 #i,itatea propriilor deprinderi &i obiceiuri ne )n$usteaz posibilitatea de receptare &i abordare a noului6 - idola #ori sau .#antomele pie%ii15 desemnarea prin cu inte con en%ionale a unor realit%i doar presupuse (e,emplu5 .destinul1" .s#era cereasc1!6 - idola t(eatri5 presti$iul istoric al unor teorii6 cazul unor #iloso#i antici $reci este edi#icator" toriile lor sunt preluate ca baz )n e,plicarea naturii" de&i sunt saturate de teolo$ie &i supersti%ii* Iurist &i #iloso#" )nalt demnitar (inclusi cancelar!" =r*Nacon a struit )n pledoaria sa pentru noua metod apelnd la ne$ri e(emente" etic(etri sarcastice &i analo$ii #ermectoare* +st#el" #oloso#ul &tiin%elor noi este ca albina care cule$e material de peste tot &il trans#orm )n miere6 scolasticul este ca pian4enul care-&i %ese pnza din propria secre%ie &i empiristul ca #urnica strn$toare de pro izii pe care nu le consum* .Idolii1 sunt un $en de mal#orma%ii ale su#letului ce )mpiedic #uziunea dintre e,perien%a &i ra%iune* Din proiectul unei ample lucrri" .Aarea restaurare1" a #inalizat doar prima parte re#eritoare la clari#icarea &tiin%elor (.Despre demnitatea &i pro$resele &tiin%elor1!* Este un moment de e,celen% pentru Istoria psi(olo$iei c eceast clari#icare porne&te de la criterii psi(olo$ice" trei #acult%i ale spiritului omenesc5 memoria" ima$ina%ia &i ra%iunea* Corespunztor" or #i5 istoria (natural! ca in entar al naturii" poezia &i celelalte arte" #iloso#ia ()nsemnnd &i &tiin%ele naturii!* Tot )n aceast lucrare )ntlnim o )ncercare de in entic6 sub semnul ale$oric al zeului naturii &i ntorii ('an!" Nacon descrie o seam de procedee pentru crearea unui produs nou" aloros &i ori$inal5 e,tinderea" trans#erul &i in ersarea e,perien%ei* REN DESCARTES. + ea 2: de ani" cnd are iziunea .&tiin%ei minunate1" bazate pe re$uli ale e iden%ei ra%ionale" operabile )n toate domeniile* .Re$ulile pentru conducerea spiritului1 au #ost $ndite )nainte de stabilirea )n Olanda (9D2G!" dar n-au #ost publicate dect postum" )n 9FC9* Este orba de al$oritmi euristici" cum

zicem ast0zi" &i autorul le-a probat personal )n propriul demers &tiin%i#ic* 3ncepe lucrul la un .Tratat despre lume1" care" surprinz0toare contin$en%0" iza )n partea )nti studiul luminii" iar )n a doua studiul omului* Condamnarea lui >alilei l-a uluit pe Descartes &i n-a mai cutezat s0 tip0reasc0 tratatul" dect par%ial* 3n 9D:F a ap0rut .Discursul despre metod01" iar )n 9D?9 . Aeditationes de prima p(ilosop(ia1" )n care" cu ezitare" dar &i mare m0iestrie accept0 &i e,plica%ia teolo$ic0 )n meta#izic0 &i $noseolo$ie5 inter en%ia di in0 este acceptat0 ca .primul mobil1 &i $arant al corectitudinii sensibilit0%ii &i ra%iunii* 3n unele analize de psi(oistorie se apreciaz0 c0 .)ndoiala cartezian01 ca iz or al certitudinii a #ost o reac%ie $eneralizat0 a tn0rului Descartes #a%0 de cuno&tin%ele do$matice ce le-a asimilat #or%at la cole$iul iezuit* +utorul studiului introducti la .Re$uliR1 (9GD?!" >(*Enescu a#irm0 c0 .3ndoiala nu este o simpl0 stare psi(olo$ic0" deci o stare de ne(ot0rreR ea are )n primul rnd un )n%eles lo$ic" a te )ndoi )nsemnnd a ne$a1 (p*<<II!* =r*I*Nruno (9GF2! crede c0 Descartes )n mod deliberat a )nceput prin a se )ndoi de orice" inclusi de propria-i e,isten%0* Criteriul certitudinii" emblematic pentru )nceputul sec* al </II-lea" )i apare a #i cu$etarea5 Co$ito er$o sum (e,presie latineasc0" ea )ns0&i not0 ironic0 la adresa scolasticii" deoarece Descartes a #ost primul #iloso# modern care &i-a scris opera )n limba #rancez0" a poporului s0u!* =ormula aceasta e,prim0 &i esen%a ie%ii sale5 &i-a cucerit &i p0strat libertatea ideolo$ic0" economic0" pro#esional0 (niciodat0 n-a predat )ntr-o uni ersitate!" pentru a cu$eta asupra )ndrum0rii min%ii omene&ti .)n orice )mpre4urare a ie%ii1 (adesea pune semnul e$alit0%ii )ntre .bunul sim%1 &i .)n%elepciunea uni ersal01! * 6u este dificil de definit corpul de idei psihologice i originalitatea lor n sistemul cartezian, coerent prin e8celen, e8plicit declarat ca fondat pe introspecie i orientat spre resorturile intime ale sufletului uman !laritatea afirmaiilor lui 'escartes nu las loc la ambiguiti !adrul conceptual general este dualismul7 materia i spiritul sunt cele dou ,substane-, net distincte ca natur i metod de cunoatere* prima se definete prin ntindere sau cantitate i poate fi cunoscut prin matematic* a doua are drept not esenial gndirea, ce se preteaz la cunoatere prin introspecie (observaia interioar a tririlor i analiza elementelor contiinei) 'ac n ambele cazuri sunt clare obiectele i metodele cunoaterii, cine este (ubiectul (care observ, se autoobserv i folosete o metod de cunoatere)A <spunsul cartezian la aceast ntrebare imprim dualismului un caracter evident idealist7 ,(ubiectul este substana spiritual pur- !omportamentul uman ca lucrare a corpului mprumut schema funcionrii naturii, refle8ul (necondiionat)* arcul funcional ,stimul+rspuns- i tuburile de transmisie a presiunilor de la mainile hidraulice este i mecanismul micrilor corpului, numai c acesta are stimului att din afar, ct i dinuntru 3n . 'asiunile su#letului1 (9D?G! &i .Tratat despre om1" publicat postum" Descartes #ace descrieri anatomice &i #iziolo$ice" cu $re&eli inerente timpului" dar cu obser a%ii &i intui%ii pertinente6 de#ine&te creierul (spre care in .tuburi1 ner oase cu impresii din a#ar0 sau de la or$ane! drept sediu al sensibilit0%ii" dar unitatea $ndirii" ima$ina%iei &i a subiectului )n $eneral )l #ace s0 cread0 c0 sediul principal al su#letului este )ntr-o zon0 sin$ular0" neperec(e" cum este epi#iza (sau $landa pineal0!*

'escoperirea refle8ului de cBtre 'escartes este un moment ma=or n istoria psihologiei deoarece nseamnB conturarea concepiei despre comportament ca e8presie a vieii de relaie, a interaciunii organismului cu mediul* dispozitivele mecanice i hidraulice ale timpului au servit drept modele pentru analogii* principalul argument a fost nsB mecanismul circulaiei sngelui, descoperit de Harve> (/#$0* o lucrare n latinB a fost publicatB la CranDfurt, n /#E0) )rezentarea fiziologicB a refle8ului a fost a8at chiar pe mecanismul medicului englez7 dupB ce umple arterele i venele, sngele a=uns n inimB se supune unor schimbBri, astfel cB pBrile sale cele mai fine se ridicB la creier, influennd gndirea i pasiunile (&ult mai trziu, la sfritul secolului al ?I?+lea, ,teoria perifericB a amoiilor- formulatB simultan de Fames i ;ange promoveazB aceeai idee a medierii viscerale) .n lipsa conceptului de influ8 nervos, 'escartes folosete termenii antici ,suflu vital- i ,spirit animalDemonstrarea substratului #iziolo$ic al a#ecti it%ii &i re$ulile metodei sunt e,ersate )n cartea a doua a .Tratatului despre pasiuni1" cnd abordeaz ta,onomia pasiunilor* De#ine&te &i descrie" att prin obiect" ct &i #iziolo$ic" &ase pasiuni simple (admira%ia" dra$ostea" ura" dorin%a" bucuria &i triste%ea!" pe cele compuse &i ariantele (sau speciile!* Este prima tratare consistent a acestei mari problematici psi(olo$ice" )n #apt o dep&ire pentru totdeauna a reduc%ionismului scolastic5 polarizarea su#letului )n dorin% &i mnie* Concep%ia cartezian despre re#le, &i pasiuni conduce )n principal la clari#icri (otrtoare pentru e olu%ia psi(olo$iei5 - distinc%ia comportament @ cuno&tin%e6 de acum" cuno&tin%a (in#orma%ia" reprezentarea despre )nsu&irile &i raporturile obiectelor! a de enit criteriu al psi(ismului6 actele re#le,e nu presupun asemenea cuno&tin%e sau reprezentri6 - #unc%ia co$niti a con&tiin%ei de ine sin$ura esen% dat nemi4locit 2ubiectului )n introspec%ie6 cuno&tin%a despre obiect e,ist numai )n msura )n care este receptat &i trit subiecti 6 prin aceasta ea de ine &i transcendent" adic nesupus or$anizrii obiecti e a unui act real6 trirea uman are dou .)nceputuri substan%iale1 (e,isten%iale!5 corpul (cu atributul mi&crii! &i con&tiin%a (cu atributul $ndirii!6 acesta este dualism" dar di#erit de cel scolastic6 + dualismul ,corp 3 suflet- are ncepnd cu 'escartes un nou coninut7 corp nseamnB un sistem automat organizat structural i funcional dupB legile mecanicii* comportamentul corpului poate fi e8plicat i fBrB intervenia sufletului7 impulsurile e8terne i construcia materialB sunt suficiente <aportul corp 3 suflet se discutB de acum n termeni fiziologici (vechii materialiti supuneau sufletul legilor corpului, iar idealitii, invers, puneau corpul la dispoziia sufletului)* cu 'escartes, fiecare ,substanB- i are legile sale, iar interaciunea lor (doveditB empiric) a devenit problemB aparte* - su#letul )n concep%ia lui Descartes este de#init dup un sin$ur criteriu5 con&tiantizarea nemi4locit a mani#estrilor sale ($ndire" dar &i senza%ii" a#ecte" reprezentri!6 de acum" delimitarea unui su#let ra%ional &i a altuia senziti nu mai are sens" unitatea s-a realizat pe seama con&tiin%ei de sine sau autocon&tiin%ei" #a% de care toate #enomenele sunt e$ale6 pentru prima dat 2ubiectul apare )n rolul su plenar de . administrator-obser ator1" care-&i stpne&te lumea interioar pentru a rspunde e#icient la solicitrile ie%ii6 dac la 'lotin &i

+u$ustinus obiectul introspec%iei persoanei era comunicarea cu di initatea" la Descartes obiectul este .te(nic1" .practic1" concret15 c(iar propria $ndire6 obiectul acesta #iind cert" &i corelatul su" $nditorul" este .2ubiectul1 cert* Numai dup stabilirea acestor .identit%i1" Descartes se ocup de e,isten%a lui Dumnezeu" pe care o recunoa&te alturi sau complementar cu natura &i cu $nditorul* Introspec%ia a cptat de acum statutul unei metode serioase" compatibile cuRmatematica* Dublul raport cu lumea obiecti &i cu subiectul #iziolo$ic con#er lui Descartes statutul de metodolo$ al &tiin%ei moderne* - Ideea analo$iei dintre comportamentul #iin%elor ii &i dispozi%iile mecanice este considerat $enial )n comentariile istoricilor* 2 edem la Descartes locul su#letului )n cadrul sistemului comportamental* 2enza%iile pro ocate de obiectele lumii e,terne sunt determinate #izic" prin structuri &i mecanisme #iziolo$ice* Dar tririle a#ecti e8 +cestea sunt determinate de sc(imb0rile interne" or$anice* Descartes a trecut emo%iile &i sentimentele din s#era considera%iilor morale )ntr-un capitol de &tiin% a naturii* >ndirea )ns" contemplare a ideilor &i oin%ei (nepro enite din pre#aceri #izice sau #iziolo$ice! este atribuit .substan%ei independente1 care are &i ea le$tur cu or$anismul prin intermediul $landei epi#izare" sin$urul substrat care este in#luen%at de su#letul nematerial* Este speci#ic &i aproape emblematic pentru secolul al </II-lea admiterea unor idei apriorice )n mintea indi idual" care #ac posibile &i alideaz e,perien%ele co$niti e personale6 $eometria &i alte &tiin%e matematizate au contribuit la aceast opinie* Un alt postulat izeaz o condi%ie aprioric5 predispozi%ia or$anismului de a se supune comenzilor de orice #el ale $ndirii* SPINOZA 'rincipala tem a psi(olo$iei lui 2pinoza este cea a a#ectelor (cr%ile III @ / din .Etica1!*a&a cum ideile #useser considerate lucruri" &i a#ectele (pasiunile! apar la #el5 .R oi pri i ac%iunile &i po#tele omene&ti ca &i cum ar #i orba de linii" supra#e%e &i corpuri1 ('re#a% la cartea a III-a!* 7e de#ine&te ca stri ale corpului" care ampli#ic sau diminueaz capacitatea de ac%iune a or$anismului" o #a orizeaz sau limiteaz6 tot a#ectele sunt &i ideile despre aceste stri* +ceast iziune este complementar reprezentrii despre corp ca sistem dinamic" supus sc(imbrilor de pro$res sau re$res* Cursul strilor nu numai c re#lect sc(imbrile )n acest sistem" dar la rndul lor acestea mresc disponibilit%ile de ac%iune* 7a 2pinoza oin%a ca #or% autonom dispare" ea con#undndu-se cu intelectul* Numai recunoa&terea cauzelor unei ac%iuni ne creaz iluzia c ea este oluntar* Esen%a omului este pasiunea &i aceasta deoarece este #enomen psi(o#iziolo$ic* Dorin%a este atrac%ie con&tientizat" dar deri at din con&tiin%* 2atis#ac%ia (bucuria! &i insatis#ac%ia (triste%ea!" #ormeaz cu prima $rupul celor trei a#ecte #undamentale" din care deri celelalte* Dar &i aceste trei a#ecte au o baz $eneric5 .puterea su#letului1" constnd )n #ermitate (nzuin%a spre men%inerea e,isten%ei con#orm normelor ra%iunii! &i $enerozitatea (nzuin%a de a a4uta pe al%ii &i de a se unii prin prietenie!* Di ersitatea porne&te de aici5 prezen%a de spirit" cura4ul" cumptarea" sobrietatea etc* sunt alternati e ale #ermit%))6 clemen%a" modestia" cardinalitatea etc* sunt moduri ale $enerozit%ii* Nucuria ce %ine &i de su#let &i de corp se nume&te oluptate6 aceasta poate #i bun" dar &i rea" cnd este e,a$erat* Ca &i ideile" a#ectele se asociaz* +naliza a#ecti it%ii la 2pinoza

este meticuloas" naturalist" dup re$ulile matematice ale descompunerii" deri rii &i compunerii6 demonstra%ia sa urmre&te rele area determinismului uni ersal &i )n aceast s#er a ie%ii su#lete&ti* +bordarea $eneral a a#ectelor &i oin%ei este intelectualist5 pasiunile se datoresc unor idei inadec ate &i con#uze6 neputin%a de control este .scla ia pasiunilor1* 3n ce const controlul cnd de #apt pasiunile se )nscriu )ntr-un lan% al determinrilor cauzale" )n special biolo$ice 8 @ 3n cunoa&terea necesit%ii &i onorarea poruncilor ra%iunii* +tunci corpul a #i capabil de o mai intens acti itate*

MATERIALISMUL I ILUMINISMUL FRANCEZ, SEC. AL-XVIII-LEA. O lucrare de re#erin% )n istoria psi(olo$iei este .TraitX des sensations1 publicat de Etienne Nonnot de Condillac (9F95 @ 9FJC! )n 9F5?* Inspirat de modelul neQtonian de $ndire (e,plicarea multitudinii de #enomene #izice prin principiul $eneral al $ra ita%iei!" Condillac respin$e metoda deducti ca )ntemeiat pe teze arbitrare (numai pentru c sunt clare &i e idente!" dar &i cone,ionismul lui Io(n 7ocBe" deoarece abstrac%ia &i 4udecata nu sunt reductibile la asocia%ii6 #olose&te un model $enetic pentru a ar$umenta c orice #apt psi(ic este o senza%ie trans#ormat* .Clar &i distinct1 pentru el este numai .o prim e,perien%1 acceptat #r )ndoial de to%i" din care se dez olt toate #enomenele intelectului* Demonstra%ia acestei ipoteze o #ace pe modelul ipotetic al unei statui* Dac presupunem c la )nceput statuia nu are dect o simpl capacitate de a recunoa&te stimula%iile" putem )ncepe cu ol#ac%ia5 - un miros sc(imb pe altul" iar aceasta este su#icient pentru ca statuia receptoare s capete ceea ce Descartes atribuia actelor su#lete&ti &i ideilor )nnscute" iar 7ocBe atribuia re#lec%iei6 o senza%ie puternic &i nea&teptat pro oac aten%ie6 cnd senza%ia re ine" a em de-a #ace cu memoria6 dou senza%ii conduc la compara%ie" di#eren%iere" 4udecat &*a*m*d* pn la cele mai comple,e opera%ii ale intelectului6 #iecare senza%ie are ton a#ectic" #iind plcut sau neplcut" ceea ce duce la impulsul oliti de orientare poziti sau ne$ati * 2enza%ia permite distinc%ia subiecti @ obiecti * .2tatuia lui Condillac1 se deosebe&te de ma&ina animal a lui Descartes" deoarece corpul ei nu are nici o importan% pentru dez oltarea psi(icului* Contribu%ii importante a a ut Condillac &i )n domeniul limba4ului (istoria limba4ului este o istorie a $ndirii!* O .linie de pro$res1 a materialismului #rancez o constituie ideea practic a rolului (otrtor )n ia%a oamenilor a educa%iei &i le$ilor6 )n per#ec%ionarea societ%ii" rolul (otrtor )l au educatorii &i le$iuitorii* 'ersonalit%ile marcante ale acestei idea%ii au #ost I*I*Rousseau (9F92 @ 9FFJ! &i C*+*;el etius (9F95 @ 9FF9!* 'rimul a#irm e#ectul ne$ati al ci iliza%iei asupra omului" prin natura sa #iind bun &i per#ect* ;el etius a sus%inut teza $enezei calit%ilor intelectual-morale sub e#ectul )mpre4urrilor de ia%" (deci" opus lui Rousseau! duce c(iar la e,a$erare rolul modelator al educa%iei (.Despre om1" 9FF:!* Hi DU; olbac(" )n .2istemul naturii1 (numit .Niblia materialismului1! ede #ericirea omului ()n #apt" #iin% #izic! )n reor$anizarea cuno&tin%elor" educarea respectului pentru ra%iune &i a cura4ului* 'entru a cpta cuno&tin%e adec ate despre su#let" este necesar s e,perimentm asupra lui cu mi4loacele #izicii" anatomiei" medicinii" pentru c psi(icul" )n toat #enomenolo$ia sa nu este dect mani#estare a unor #orme de mi&care* O oper ce . pre$te&te1 darQinismul este a marelui iluminist Diderot6 )n anii 9FF? @ 9FFG a elaborat .Elemente de #iziolo$ie1" )n care se promo eaz ideea selec%iei naturale &i a in#luen%ei mediului asupra or$anismului* El consider drept simplist modelul lui 7ametrie" concretizat )n .Omul-ma&in15 creierul &i ner ii #ormeaz un )ntre$ care depinde simultan de corp &i de lumea )ncon4urtoare* Ideile psi(olo$ice din tratatul citat cuprind o arie lar$ de teme" dep&ind sensualismul tradi%ional (tocmai insu#icien%ele sim%urilor au #cut ca $ndirea s se dez olte6 )n acest sens red numeroase e,emple de de#icit senzorial &i compensri!*

2piritul remii era unul polemic" e,perimental" academic* 7a apari%ia cr%ii lui ;el etius .De lUEsprit1 (9FFD!" Diderot identi#ic parado,uri &i #ormuleaz critici memorabile (de&i erau coautori la .Enciclopedie1! *

'+R+DI>AE7E '2I;O7O>IEI AODERNE +2OCI+YIONI2AU7 a! 3nainte de re#le,olo$ie* Io(n 7ocBe (9D:2 @ 9FC?!" contemporan cu ;obbes &i cu un destin la #el de zbuciumat" asimilnd cu ardoare empirismul baconian &i ra%ionalismul cartezian" a a ut r0$azul elabor0rilor #iloso#ice numai )n ultima parte a ie%ii* 'entru $ndirea sa psi(olo$ic0 dou0 lucr0ri sunt remarcabile5 +n essaO concernin$ (uman understandin$ (9DGC! &i 2ome t(ou$(ts concernin$ education (9DG:!* Istoricii consemneaz0 orientarea ori$inal0 a lui 7ocBe spre o &tiin%0 psi(olo$ic0 distinct0 de meta#izic0" autonom0 ca principii de cauzalitate" tematic0" e,actitate &i utilitate* +ceasta a con#erit o identitate clar0 conceptului de e,perien%0 ca unic0 surs0 a cuno&tin%elor* 3ncepnd cu Io(n 7ocBe" )n &tiin%ele co$niti e se instituie dou0 interpret0ri ale ori$inii &i dez olt0rii cunoa&terii5 curentul nati ist" al ideilor )nn0scute (sus%inut &i de Descartes! &i cel care deri 0 .tot materialul ra%iunii &i al cunoa&terii1 din e,perien%0 &i senza%ie* 7ucrurile au )nsu&iri primare" inerente &i permanente (soliditate" )ntindere" mi&care" etc*!6 )n procesul cunoa&terii apar &i calit0%i secundare" ce %in de interac%iunea primelor cu or$anele de sim% (culori" sunete" $usturi etc*!* Hi unele &i altele pot #i cunoscute c(iar la ni el ra%ional numai dac0 apar direct )n e,perien%a noastr05 .nimic nu este )n ra%ionament care s0 nu #i #ost transmis mai )nainte prin sim%uri1* 3mpotri a inneismului" 7ocBe aduce pentru )ntia dat0 ar$umente psi(olo$ice" psi(o$enetice &i psi(opatolo$ice* E,empli#ic0 prin no%iunile de spa%iu" timp" cauzalitate" necesitate" #inalitate (copiii mici percep luna ca pe un obiect din 4ur &i )ntind mna s-o apuce!* E ident" complementar lumii e,terioare" lumea intern0 a propriilor idei" ima$ini &i sim%uri este obiect al e,perien%ei &i a em ast#el un al doilea iz or de cuno&tin%e" numite re#le,ie* 3n Cartea a II-a" cap*I din +n essaO" cali#ic0 aceast0 #acultate ca #oarte asem0n0toare sim%urilor &i de aceea o nume&te pro izoriu . sim% intern1* 'rincipala sa lucrare const0 )n dez oltarea" prin combinare" compunere &i abstrac%ie" a ideilor simple (pro enite din unul sau mai multe sim%uri!* Este o #undamentare consistent0 a asocia%ionismului" )nt0rit0 )nc0 &i printr-o teorie a limba4ului* Aodurile de combinare a ideilor-elemente sunt dictate de multe calit0%i ale acestora" dar &i de condi%ii socio-culturale6 iziunea asupra limba4ului este nominalist0" dar 7ocBe atribuie &i ideilor comple,e &i uni ersale aloare reprezentati 06 ele se re#er0 deci la ce a real" de&i pot coe,ista cu idei #anteziste* 3n stabilitatea asocia%iilor de idei" a#ecti itatea are un rol important" din momentul )n care un sentiment a #ost prezent )n actul cunoa&terii (#ie ea senzorial0 sau re#le,i 0!* Tot prin asociere se ob%ine &i di ersitatea sentimentelor din dou0" bazale5 placerea &i durerea* De #apt" sentimentul (termenul $eneric la 7ocBe! nici nu este o #acultate independent0" pentru c0" prin con%inutul s0u" %ine att de senza%ii" ct &i de re#lec%ii* Io(n 7ocBe a r0mas )n istorie ca .#ondator al asocia%ionismului en$lez1 &i datorit0 aplica%iilor pe care le-a )ntreprins )n domeniul educa%iei* 7ucrarea 2ome t(ou$(ts concernin$ education a rezultat dintr-o serie de scrisori pe aceast0 tem0" re#lec%ii .din inim01 de ele &i student c(inuit )n sistemul tradi%ional de )n 0%0mnt" trimise din e,il unui prieten din +n$lia* Ideile sale" amplu &i a#ectuos ar$umentate au a ut un mare impact asupra mentalit0%ii remii" deoarece nemul%umirea #a%0 de )n 0%0mntul #ormal" scolastic" era $eneral05 cartea a ap0rut )n cinci edi%ii )n cei zece ani pe care i-a mai tr0it autorul" )ntors )n patrie* O nou0 calitate a educa%iei este de#init0 pe baza or$aniz0rii e,perien%ei" a asocia%iilor de idei &i sentimente" a modelului omului practic" util" independent &i irtuos* 3n limba romn0 opera peda$o$ic0 a lui Io(n 7ocBe a ap0rut cu titlul .Cte a idei asupra educa%iunii1" )n 9GCG @ 9G9C" )n traducerea lui >eor$e Co&buc*

>eor$e NerBeleO (9DJ5 @ 9F5:!" episcop" #iloso# &i teoretician )n domeniul educa%iei" continuator empirist-cone,ionist al lui Io(n 7ocBe* 7a doar 25 de ani a publicat dou0 lucr0ri reprezentati e5 NeQ t(eorO o# ision (9FCG! &i 'rinciples o# (uman BnoQled$e (9F9C!* .+ #i )nseamn0 a #i perceput1 (celebrul dicton latin5 esse est percipi! @ rezum0 concep%ia subiecti -idealist0 a lui NerBleO* Dac0 Descartes s-a )ntrebat despre rela%ia spirit-corp" iar 7ocBe despre modul )n care materia $enereaz0 spirit" NerBleO a considerat esen%ial0 )ntrebarea .Cum spiritul $enereaz0 materie81 Da id ;ume (9F99 @ 9FFD! a de enit celebru la tinere%e (2G de ani!" cnd a publicat lucrarea )n trei olume Treatise on (uman nature* Raportndu-se sceptic #a%0 de aloarea co$niti 0 a re#lec%iei" declar0 drept unic obiect al cunoa&terii propria e,perien%0* Conceptul de e,perien%0 apare aici mai elaborat" operndu-se o distinc%ie )ntre .impresii mai ii1 (senza%ii &i percep%ii! &i . idei mai pu%in ii1 (ima$ini sau amintiri!* ;ume de#ine&te rela%ia cauz0 @ e#ect ca un $en nou de asocia%ie prin conti$uitate" purtnd nota in ariabilit0%ii succesiunii* +nali&tii de mai trziu contrazic raportarea acesui tip de asocia%ie la clasa conti$uit0tilor &i identi#ic0 la ;ume trei modalit0%i de asociere5 asem0nare" conti$uitae &i cauz0-e#ect* D0 rele an%0 cauzalit0%ii ca mecanism intrapsi(ic al $ener0rii datelor con&tiin%ei de c0tre impresii" deci tot de #apte ale con&tiin%ei* Da id ;artleO (9FC5-9F5F!" medic" cu o ia%0 nemarcat0 de a$ita%ia celorlal%i #iloso#iempiri&ti-asocia%ioni&ti en$lezi6 sub in#luen%a lui NeQton &i 7ocBe" )n sin$ura sa carte publicat0" Obser ations o# man (9F?G! postuleaz0 un mecanism ibratoriu )n sistemul ner os" corespunz0tor senza%iilor" ideilor &i ima$inilor6 este o interpretare #iziolo$ic0 a distinc%iei operate de ;ume )ntre impresii &i idei6 )n cazul al doilea" ibra%iile #iind mai slabe* 'entru aceast0 contribu%ie la abordarea #iziolo$ic0 a cone,iunilor" cu e,trapol0ri la mecanismul emo%iilor" unii istorici )i con#er0 rolul de precursor al re#le,olo$iei respondente* Io(n 2tuart Aill (9JCD @ 9JF:! a )mp0rt0&it &i dez oltat concep%ia tat0lui s0u" 0znd )n coalescen%0 un $en de .c(imie mental016 ast0zi am putea desemna #enomenul prin termenul de emer$en%0" deoarece produsul asocierii a dou0 sau mai multe idei poate #i necunoscut sau de neanticipat la ni elul #iec0rei componente* Eruditul #iloso# recur$e &i la anlo$ie cu .discul culorilor1" cu care NeQton a demonstrat comopzi%ia luminii albe (din cele &apte culori!* O mai mare precizie )n termeni a #a orizat acceptarea noilor e,plica%ii5 .ideile simple mai curnd $enereaz0 dect le compun pe cele comple,e* +l0turi de . $enerare1" conceptul de .e,pectan%01 au dat psi(olo$iei un impuls care s-a resim%it bene#ic pn0 )n secolul <<" cnd au #ost aloric#icate mai mult ca oricnd* Ele erau r0spunsuri la problema pus0 de NerBleO5 cum mintea creaz0 lucruri ale realit0%ii* +le,ander Nain (9J9J @ 9GC:!" sco%ian de ori$ine &i tradi%ie #iloso#ic0" cu puternice interese )nc0 din studen%ie pentru o psi(olo$ie .natural01" a de enit discipol al lui I*2t*Aill (#iindu-i &i cole$ la uni ersitatea londonez0!* Dintre lucr0rile sale" dou0 au #ost recunoscute ca cea mai elaborat0 $ndire psi(olo$ic0 a sec*<I<-lea5 T(e senses and t(e intellect (9J55! &i T(e emotions and t(e Qill (9J5G!* Concep%ia lui Nain" mult apreciat0 c(iar de I*2T*Aill" dar &i de psi(olo$i ai sec*<<" printre care A*Ralea &i C*I*Notez" se remarc0 prin orientarea asocia%ionismului spre biolo$ie" #iziolo$ie &i aportul acti al instan%ei cerebrale6 #0cnd din arcul re#le, unitatea elementar0 a psi(ismului" el remarc0 momentul acti al or$anismului )n procesul adapt0rii &i dez olt0rii (o di#eren%0 ma4or0 #a%0 de asocia%ionismul pasi " ce e,plica doar ideile &i ima$inile )ntmpl0toare" respecti isele &i re eriile!* =0r0 a #i e,perimentator" Nain a #0cut oper0 prin analiz0" intui%ie" credin%0 )n posibilitatea plas0rii psi(olo$iei )n rndul &tiin%elor naturii* ;erbert 2pencer (9J2C @ 9GC:!" en$lezul (obbist" care &i-a c0utat con#ortul $ndind la ceea ce i s-a p0rut mai util &i #rumos5 cu #orma%ie de in$iner" la doar 22 de ani a )nceput s0 publice studii economice &i politice6 . 'rincipii de psi(olo$ie1" )n sec en%e" se public0 )nainte de apari%ia lucr0rii ma4ore a lui C(*DarQin" Ori$inea speciilor (9J5G!* Tn0r" dar cu planuri

ambi%ioase" trece la elaborarea principiilor biolo$iei" psi(olo$iei" eticii" sociolo$iei" publicndu-le )n olume distincte* 3n con#luen%0 cu darQinismul" ideile lui 2pencer au marcat o epoc0 de mentalitate )n +n$lia &i )ntrea$a Europ0 pe tot parcursul eacului al <I<-lea* 3n lucrarea . 'rimele principii1 se #ormuleaz0 le$ea e olu%iei" ca $eneral0 pentru e,plicarea sc(imb0rilor din natur0* 2pencer nu apare ca un scolastic" sau meta#izician" ci ca un inducti ist de mentalitate en$lez05 supune obser a%iei" analizei &i compara%iei &tiin%ele naturii (botanica" $eolo$ia" #iziolo$ia! &i cele sociale (psi(olo$ia" estetica" morala" lin$ istica" istoria etc*!* 'rincipiul e olu%iei este #ormulat ca ipotez0 &i nu ca o do$m0* Domeniile reli$iei &i meta#izicii sunt scoase din s#era &tiin%ei" a cunoa&terii ra%ionale" dominat de le$ea e olu%iei* =olose&te pentru aceasta c(iar un termen special" - .inco$noscibilul1* Cu a#initatea en$lezeasc0 bine-cunoscut0 pentru natur0" 2pencer se ocup0 de trans#erarea modelului biolo$ic de e olu%ie (trecerea de la omo$en la etero$en )n de enirea oric0rui or$anism!" la pro$resul )n alte s#ere ale e,isten%ei" inclusi la cea social0 (societate" institu%ii" limba4" literatur0" &tiin%0" art0!* Di#eren%ieri succesi e" trecerea de la omo$en la etero$en @ sunt e#ecte ale unor #or%e multiple* b! +socia%ionismul centrat pe re#le,ul condi%ionat* 3n tratatele de istoria psi(olo$iei sunt conturate dou0 moduri de a trata aceast0 .recentrare1 a asocia%ionismului de la .idee @ idee1 la .stimul @ r0spuns15 ambele dau prioritate .psi(olo$iei e olu%ioniste1 (2pencer" DarQin!" dar" )n timp ce occidentalii atribuie )nceputurile acestui proces lui Ebbin$(aus" psi(olo$ii ru&i pun )n prim plan re#le,olo$ia lui 2eceno * ;ermann Ebbin$(aus (9J5C @ 9GCG!" e,perimentator ino ator $erman" pro#esor la Nreslau &i apoi la Nerlin" a publicat )n 9JJ5 prima in esti$a%ie de laborator asupra memoriei* Rezultatele sale sunt re endicate de asocia%ioni&ti pentru ino a%ia de a studia )n 0%area unui material ce e,clude e,perien%a precedent0* Este orba de silabe #0r0 sens" compuse din dou0 consoane &i o ocal0 (Qop" ,am" cir etc*!* Inten%ionnd s0 ob%in0 o curb0 a e olu%iei )n timp a reten%iei" a e itat cu intele ocabularului obi&nuit care" )n trecutul e,perien%ial" ar #i a ut cone,iuni de4a re%inute* + ob%inut )ntr-ade 0r o curb0 de tip .accelera%ie ne$ati 01 pentru inter alul imediat de timp" #enomen ce a #ost recon#irmat ulterior" indi#erent de comple,itatea te(nicii de laborator #olosite* Ino a%ia metodic0 a lui Ebbin$(aus a desc(is calea abord0rii #unc%iilor psi(ice superioare pe baza principiului simplu al asocia%iei" a4un$ndu-se c(iar la e,prim0ri e,acte* Aedicul rus" I*A*2eceno (9J2G @ 9GC5!" cu studii la Aosco a" Nerlin &i /iena" pro#esor de #iziolo$ie la +cademia medico-c(irur$ical0 din 'etersbur$* 2tudiind cu succes de r0sunet #unc%ia in(ibitorie a unor centri cerebrali" 2eceno a4un$e la concluzia c0 sistemul ner os este un re$ulator automat al or$anismului (analo$ re$la4ului ma&inii lui Eatt" cu aburi!* 2istemul ner os asi$ur0 inte$ritatea anatomo-#iziolo$ic0 a or$anismului receptnd e,cita%iile e,terne &i semnale despre starea #unc%ional0 a or$anelor" declan&nd reac%ii motorii &i $landulare de r0spuns* 3n 9JD: public0 .Re#le,ele creierului1" titlu impus de cenzur0 la o lucrare ce a ea )n titlu .pro enien%a #enomenelor psi(ice pe baz0 #iziolo$ic01* 'entru prima dat0 acti itatea cerebral0 &i acti itatea psi(ic0 a eau aceea&i unitate elementar0 constituti 0" - actul re#le,* +ctele con&tiente &i cele oluntare sunt .)n sens strict" re#le,e1* 7ucrarea a ap0rut sec en%ial )ntr-o re ist0 medical06 )n 9JDD" cnd a ap0rut )n olum" nzarea c0r%ii a #ost blocat0 de cenzura %arist0" pe moti de .corup%ie moral01 &i . prime4dioas01" iar autorul 4udecat de 3nalta Curte de Iusti%ie* 2eceno a mai scris &i alte lucr0ri de psi(olo$ie" mai ales asupra $ndirii" promo nd un determinism #iziolo$ic (de alt#el a scris &i o lucrare intitulat0 De c0tre cine &i cum trebuie elaborat0 psi(olo$ia8" republicat0 de mai multe ori" )n care respin$e introspec%ia &i ar$umenteaz0 e olu%ia onto$enetic0 a #unc%iilor psi(ice!* .Aotorul1 dez olt0rii este e,perien%a" .)ntlnirea biolo$ic0 cu realitatea1* Descoperirea re#le,ului condi%ionat de c0tre 'a lo

3n istoria psi(olo$iei" c0utarea bazei or$anice" naturale" a psi(icului este o dimensiune permanent0* Hi )n #aza mitolo$iei antice" ac%iunea zeilor era mediat0 de realitatea corporal0* Dup0 cum s-a 0zut )n capitolul respecti " +ristotel apare ca p0rinte al 'si(olo$iei pentru c0 a instituit un rol al 2ubiectului (care simte" $nde&te" oie&te!* 2-a remarcat" de asemenea" c(iar )n acest capitol" c0 asocia%ia elementelor e,perien%ei a #ost considerat0 un #apt natural similar $ra ita%iei )n lumea #izic0 a corpurilor (ce posed0 mas0!* Istoricii psi(olo$iei ruse (dar" )n consens" &i cei occidentali! consider0 c0 lucrarea lui 'a lo .O e,perien%0 de 2C de ani1 (publicat0 )n 9G2:! reprezint0 prima baz0 naturalist-&tiin%i#ic0" ar$umentat0 e,perimental" pe care s-a #ormat psi(olo$ia modern06 de acum" acti itatea psi(ic0 a ea o raportare (si$ur0! la acti itatea ner oas0 superioar0 (a emis#erelor cerebrale!* I an '*'a lo (9J?G @ 9G:D! a intrat )n &tiin%0 ca #iziolo$ al di$estiei (#actori $landulari &i neuronali!" ob%innd premiul Nobel pentru medicin0 )n 9GC?6 din 9JGC pn0 la #inele ie%ii (neclare" )n condi%iile dictaturii staliniste pe care a contestat-o! a #ost director al laboratorului de #iziolo$ie din cadrul Institutului de Aedicin0 E,perimental0" din 'etersbur$* +tent la controlul condi%iilor de mediu )n laboratorul de #iziolo$ie" 'a lo a surprins un #enomen .ne#iziolo$ic15 sali area anticipati 0* Un monta4-te(nic e,perimental minu%ios" cu tuburi ce colectau sali a $landelor bucale la cine" le-a permis cercet0torilor s0 )nre$istreze sali area )nainte de administrarea stimulului adec at (pesmet" pra# de carne etc*!* Ne#iind o e,citare local0 a or$anului de sim% respecti " obser atorii s-au a#lat )n #a%a unui re$la4 de tip anticipati * Dac0 acesta nu este de tip #iziolo$ic" )nseamn0 c0 este de un ordin superior5 z$omotul produs de laboran%i" sau ederea lor" a aselor" a locului" sesizarea timpului" le .anun%a1 2ubiec%ilor apari%ia e,citan%ilor )nt0ritori &i le pro oca sali a%ia speci#ic0" #0r0 ca e,citantul speci#ic s0 #ie prezent* 3n comportamentul actual" conta trecutul" coinciden%ele anterioare* 'a lo a #ost pasionat nu att de re#le,ul condi%ionat ca #apt de )n 0%0re sau de psi(olo$ie" ct de acti itatea cerebral0" domeniul cu totul nou la r0spntia de eacuri <I< @ <<* Condi%ionarea re#le,elor $landulare &i motrice era o metodolo$ie" minu%ios elaborat0 &i" e ident" ori$inal0" prin care )&i eri#ica ipoteze despre procese de e,cita%ie &i in(ibi%ie" iradierea &i concentrarea lor" #unc%ia $eneral-mobilizatoare a re#le,ului (necondi%ionat &i condi%ionat! de orientare etc* Dup0 o 4um0tate de eac de re#le,olo$ie &i )nc0 una de alori#icare &i re#lec%ie" a de enit curent0 re#erirea istoricilor la o .ironie a soartei1 )n pri in%a lui 'a lo 5 el a a ut o mai mare in#luen%0 asupra psi(olo$iei" pe care n-a pri it-o cu simpatie" dect )n domeniul #iziolo$iei cerebrale" de care s-a ocupat cu prioritate absolut0* /ladimir A*Nec(tere (9J5F @ 9G2F!" #i$ur0 enciclopedic0 de )nalt respect )n Rusia prebol&e ic0" cu ini%iati e &i cercet0ri (ot0rtoare pe linia trecerii de la .asocia%ii )ntre idei1" la asocia%ii e idente )n comportamentul e,tern (stimul-reac%ie!* 3ntr-un studiu publicat )n 9GC?" .'si(olo$ia obiecti 0 &i obiectul ei1 (./estniB psi(olo$(ii1" nr* G-9C! Nec(tere ede psi(olo$ia ca re#le,olo$ic0" a nd ast#el prioritate #a%0 de Ed*T(orndiBe &i 'a lo * Cel din urm0 )ns0" prin patosul absolutiz0rii ideolo$izante a pus )n umbr0 opera &i eruditia lui Nec(tere " comentatorii pa lo ismului etic(etnd &i ast0zi . re#le,olo$ia1 ca mecanicist0* Dup0 anii UDC" cnd )n Rusia s-au repus )n circuitul &tiin%i#ic opere interzise (cum a #ost &i cea a lui 7*2*/$otsBi!" s-au publicat &i relat0ri despre modul" de mult intuit" )n care s-a s#r&it /l*A*Nec(tere 5 ictim0 a represaliilor staliniste" )n cazul s0u" dup0 un consult medical acordat dictatorului" respecti " punerea dia$nosticului .paranoia )n ultimul $rad1!* 'si(olo$ia occidental0 )ns0 )l plaseaz0 pe Nec(tere )n istorie pe un loc pri ile$iat" al cercet0torului att no ator" ct &i umanist (comparati cu 'a lo !5 el a studiat re#le,ul condi%ionat motric la om &i animal" )n #orma asocierii unui &oc electric pe laba cinelui sau pe mna unei persoane" cu sunetul unei sonerii* 'ractica lui 'a lo " #ost cercet0tor-medic nutri%ionist" de a scoate canale ale $landelor sali are )n a#ara ca it0%ii bucale &i" printr-o

capsulare special0" a trimite laborantului" prin tuburi" pic0turile de sali 0" n-a #ost potri it0 spiritului .paci#ist1 al lui Nec(tere (&i al psi(olo$ilor care au urmat &i au )n%eles c0 .lumea obiecti 0 nu trebuie r0sti$nit0 pe crucea cercet0rii ade 0rului1!* Deci" 'a lo a condi%ionat (a pus )n contin$en%0 temporar0! reac%iile $landulare @ sali are" iar Nec(tere " )naintea sa" reac%iile motrice* EdQard 7ee T(orndiBe (9JF? @ 9G?G! a )nceput s0 studieze )n 0%area la animale" ca asocia%ionist" dar )n curnd a )nceput s0 se intereseze de )n 0%area uman0 &i de aspecte ale psi(olo$iei educa%ional0 &i social0* 2tudiile sale uni ersitare au #ost sub auspiciile unor eritabili oameni de &tiin%0 ca E*Iames la Uni ersitatea ;arQard &i Cattell la Columbia" NeQ ZorB* Dac0 n-a a ut o &coal0 ca Titc(ener sau Eatson" a dez oltat cone,ionismul pn0 la multe aplica%ii6 de alt#el" primul manual &colar elaborat de un psi(olo$ )n s#era )n 0%0mntului clasic" a #ost .+ritmetica1 lui T(orndiBe" din 9G9G* Este un pas semni#icati " deoarece el a e,perimentat pe pui de $0in0" pisici &i cini )n condi%iile puzzle bo,* Aediul e,tern pentru 2ubiect nu mai era un stimul" ci o problem0* 'utem spune c0 no%iunea de 2ubiect a de enit alta5 nu un sistem reacti " parte a unui ambient o#ensi " ci un rezol itor de probleme" cu trecut" op%iuni" a&tept0ri" dorin%e" . ectori1 ai iitorului* Iat0-l pe T(orndiBe sus%innd teza de doctorat la 2? de ani" )n 9JGJ5 .+nimal intelli$ence5 an e,perimental studO o# t(e associati e processes in animals1* Continund cercet0rile pe pe&ti &i antropoide" public0 o lucrare mai complet0 )n 9G99* Istoricii )i analizeaz0 contribu%iile re#erindu-se la lucrarea din 9G?G" .2elected Qritin$s #rom a connectionistUs psOc(olo$O1* Eman0 aceast0 carte o concep%ie asupra obiectului psi(olo$iei8 Da" )ns0 mai mult )n mod implicit5 accentund aspectele utilitare ale psi(olo$iei" T(orndiBe apare ca #unc%ionalist6 cone,iunea sau le$0tura stimul-r0spuns este principala preocupare a psi(olo$iei" #ie c0 ea este dictat0 de situa%ia e,tern0 sau de atitudinile subiectului" c0 apare izolat0 sau ca element )ntr-o serie* Teoria lui ClarB ;ull* 7a Zale Uni ersitO" ClarB ;ull (9JJ? @ 9G52!" pentru mul%i ani" a a ut drept discipoli &i asocia%i pe Lennet( 2pence &i Neal Ailler* N0scut la NeQ ZorB &i crescut )n Aic(i$an" ClarB ;ull" ambliop &i cu urm0ri psi(omotorii )nsemnate ale poliomielitei" a )ntmpinat mari di#icult0%i de s0n0tate &i materiale )n continuarea studiilor* 3n 9G2C )&i sus%ine teza de doctorat la Uni ersitO o# Eisconsin* 'e o tem0 de .#ormare a conceptelor1* R0mnnd la Eisconsin )n $rupul de cercet0tori" a )nceput s0 studieze e#ectul tutunului asupra comportamentului* C0p0tnd o de,teritate recunoscut0 )n controlul ariabilelor e,perimentale" se simte abilitat )n a $ndi &i studia testarea aptitudinilor* +ta&mentul s0u pentru cercetare se #inalizeaz0 cu lucrarea .+ptitude testin$1 (9G2J!* Dup0 aceast0 elaborare r0mne cu o iziune pesimist0 asupra problematicii respecti e &i se )ndreapt0 spre (ipnoz0 &i su$estie" e#ort #inalizat )n 9G:: cu .;Opnosis and su$estibilitO1* Ultima parte a ie%ii a dedicat-o studiului )n 0%0rii" tem0 ma4or0 )n care a a ut realiz0ri remarcabile* C*;ull a de enit interesat de )n 0%are dup0 studiul recentei traduceri )n en$lez0 (9G2F! a .Re#le,elor condi%ionate1" de 'a lo * 3n anii U:C" ;ull a publicat o serie de lucr0ri teoretice e,celente* Cea mai cunoscut0 dintre acestea este adresa preziden%ial0 c0tre +socia%ia 'si(olo$ilor +mericani . Aind" mec(anism and adaptati e be(a ior1 (9G:F!" )n care ar$umenta posibilitatea e,tinderii principiilor condi%ion0rii la procese comportamentale comple,e* 'atosul teoretiz0rii &i #ormaliz0rii s-a materializat )n .Aat(ematico @ deducti e t(eorO o# rote learnin$1" lucrare )n colaborare ap0rut0 )n 9G?C* 'este : ani" )n 9G?:" apare .'rinciples o# be(a ior1" cu un e#ect enorm asupra problematicii )n 0%0rii* 'n0 la s#r&itul ie%ii sale" )n 9G52" ;ull r0mne cel mai citat autor )n lucr0rile de psi(olo$ia )n 0%0rii* Enun%urile sale ca postulate &i corolare au de enit deosebit de atracti e" de aceea ultimele sale

c0r%i" . Essentials o# be(a ior1 (9G59! &i .+ be(a ior sOstem1 (9G52!" au a ut un e#ect imens asupra studiului )n 0%0rii* 3ntre stimul &i reac%ie ;ull a 0zut ariabile intermediare" condi%ii ce au inter enit anterior cum ar #i num0rul de )ncerc0ri )nt0rite" intensitatea stimulului" #or%a moti a%iei e,primat0 )n num0rul de ore de depri are (de (ran0" de e,emplu!* Dintr-o spontan0 atrac%ie pentru suple%ea #ormaliz0rilor Aatemeticii &i =izicii" ;ull a n0zuit spre o teorie ipotetico-deducti 0 a comportamentului" cu #ormaliz0ri" postulate &i corolare" teoreme &i demonstra%ii (3ntr-o #orm0 mai elaborat0 sunt 9J postulate &i 2C de corolare!* Un e,emplu edi#icator pentru demersul lui ;ull este principiul numit .$oal $radient (Opot(esis1 (9G:2!5 poten%ialul de r0spuns este )n #unc%ie de distan%a &i timpul ce despart 2ubiectul de e enimentul-)nt0rire* Corolarul este #ormulat ast#el5 .Cu ct este mai mare amnarea )nt0ririi )ntr-un lan% comportamental dat" cu att este mai slab poten%ialul de reac%ie la stimulul respecti 1* N*=*2Binner5 Condi%ionarea operant0 sau instrumental0* Replic0 poziti ist0 la teoriile #ormale enun%ate de ;ull" 2Binner s-a ridicat din umbra lui Tolman &i ;ull )n anii U5C" cu o puternic0 priz0 la tineret prin pro#ilul s0u caleidoscopic6 cercet0rile sale e,perimentale au a ut constant un )nalt credit &i interes" deoarece a identi#icat )n .re$imul de )nt0riri1 #actorul principal de diri4are a comportamentului (principala lui preocupare5 dez oltarea capacit0%ilor umane!* N*=*2Binner s-a n0scut )n 9GC? )n 'ennsOl ania" )ntr-un mediu #amilial cald" ele at (anul )n care Ebbin$(aus scria c0 .'si(olo$ia are un lun$ trecut &i o scurt0 istorie1 &i )n care a ap0rut #rumoasa c0rticic0 a lui E*Eundt . Introducere )n psi(olo$ie1 @ o #loare modest0" dar cutez0toare ln$0 olumele marelui mentor al psi(olo$iei e,perimentale din toat0 lumea!* Hi-a sus%inut doctoratul )n 9G:9 la ;ar ard &i a continuat aproape zece ani studii postdoctorale" la Uni ersitatea Ainnesota" )n 9G?5 @ 9G?F" dup0 care s-a )ntors la ;ar ard* 7inia operei lui 2Binner este cea a abord0rii descripti e" ateoretice a comportamentului* Colectarea de date este" pentru 2Binner" cea mai solid0 baz0 pentru predic%ii* . Etica1 recept0rii" analiz0rii &i alori#ic0rii datelor este cea a . analizei #unc%ionale1" e ident" comun0 tuturor &tiin%elor naturii* De&i am pus )n $(ilimele termenul .etic01" respectul lui 2Binner pentru or$anismul sin$ular )n po#ida predilec%iei crescnde a cercet0torilor pentru statistic0" este )ntr-ade 0r o atitudine moral0 #a%0 de ia%0 &i de 2ubiect* 7ucrul cu mase de subiec%i" zice 2Binner" este e,presia de#icitului )n controlul ariabilelor e,perimentale (este o i$norare a indi idului" purt0torul autentic al capacit0%ilor psi(ice!* Un indi id bine cunoscut ne d0 prile4ul de a aprecia consistent al%i indi izi* Datele de #iziolo$ie sunt instructi e" dar nu (ot0rtoare )n e,plicarea" diri4area &i dez oltarea comportamentului* 'unctul de ori$inalitate ma4or0 a $ndirii lui N*=*2Binner este conceptul de comportament operant sau emitent" alternati 0 la cel respondent" pro ocat de un stimul e,tern* 'rimul nu are un a$ent pro ocator e,tern" ci este" precum un act de oin%0" o mani#estare a indi idualit0%ii pentru propria supra ie%uire &i dez oltare* 3ntr-o cu&c0 per#ect izolat0 de z$omot" cu condi%ii bine determinate de temperatur0" lumin0 &i ec(ipament" toate #ormnd ansamblul ariabilelor dependente" subiec%ii pre#era%i ai lui 2Binner erau porumbeii &i &obolanii" dar &i oamenii* Reac%iile lor simple ce erau izate pentru a #i )nt0rite erau simpla ap0rare pe o pr$(ie sau o c(eie* Replici la adresa asocia%ionismului* Cea mai ec(e" e,perimentat0" di ersi#icat0" aplicat0 &i criticat0 paradi$m0 psi(olo$ic0 poart0 de la )nceputuri o aur0 de prospe%ime" copil0rie &i iertare5 ea este cel mai reprezentati e&antion de &tiin%0" se preocup0 de rela%iile dintre lucruri" )ncepnd cu contin$en%a )n spa%iu &i timp &i terminnd cu cauzalitatea &i di ersitatea nelimitat0 a le$0turilor #unc%ionale* 'rincipalele atacuri critice au izat5

a! Elementarismul* Disponibilitatea analitic0 a empiri&tilor en$lezi a #ost )n spiritul pro$resist al timpului" cu e#ecte bene#ice asupra )n%ele$erii raportului om-mediu &i a #actorilor de pro$res ai educa%iei* Teoria trans#erului pe seama elementelor identice" #ormulat0 de T(orndiBe a #ost )ns0 o pro ocare pentru un eac* >estaltismul a #ost principala #0clie a protestului" dar &i teoriile personolo$ice" umaniste" creatolo$ice &i intui%ioniste au insistat pe analiza molar0 a comportamentului &i" )n $eneral" a istoriei personale* b! ;azardul ()ncercarea &i eroarea!" ca mecanism al )n 0%0rii* +cest aspect a #ost criticat pentru iciul metodolo$ic de a pune animalul )n situa%ii problematice stupide (din punctul de edere al comportamentului s0u normal!* .'uzzle bo,1 nu-i permite 2ubiectului altce a c! 7e$ea e#ectului* Ini%ial acest principiu a #ost )n%eles ca #iind de ordin mentalist* T(orndiBe a e,plicat )ns0 c0 nu este orba de .dorin%01" de . pl0cere1 sau . rere1" deci nu de a#ect" ci de e#ect" cu sensurile sale $eneral-biolo$ice" comportamentale* d! Determinism mecanic* Critica a izat mai mult mar$inalizarea alorilor umane* Cone,ioni&tii au r0spuns c0 no%iunea de ambient &i )nt0rire surprinde toate aspectele personolo$ice" sociale" culturale" morale6 mintea &i spiritul omului sunt p0r%i ale e,isten%ei naturale" e#ecte &i cauze ale pro$resului* 2tructuralismul 2tructuralismul a #ost pre$0tit de Nrentano" =ec(ner &i ;elm(oltz* =ranz Nrentano (9J:J @ 9G9F!" preot catolic &i #iloso# austriac" la 2? de ani a publicat cartea .'si(olo$ia lui +ristotel1" iar )n 9JF? . 'si(olo$ia din punct de edere empiric1* >ndirea lui Nrentano reprezint0 un punct de cotitur0 sau un .reper de orientare1 )n istoria psi(olo$iei5 el a )n%eles &i a spus lumii c0" )n timp ce &tiin%ele naturii studiaz0 #enomene" psi(olo$ia are de-a #ace cu acte" ac%iuni care pornesc de la 2ubiect" #0urar care are ne oi" interese" inten%ii" scopuri* 'si(olo$ia este de#init0 ca &tiin%0 a actelor psi(ice* Orice act are un con%inut (un obiect! &i un mod de ac%iune cu respecti ul con%inut* . Obiectul1 &i .ac%iunea1 sunt de nedesp0r%it )ntr-un act psi(ic* Con&tiin%a are ca obiect ce a real" independent de ea" totu&i #enomenal" )n sensul c0 2ubiectul ede obiectul din perspecti a abord0rii lui" a ceea ce #ace cu el* 7ocul lui Nrentano )n e olu%ia psi(olo$iei &tiin%i#ice este )n #apt determinat de problema pe care a pus-o* +ria ei de interes este limitat0 la psi(olo$ia uman0" dar" a nd o )n0l%ime" o#er0 perspecti a scrut0rii )n dep0rtare* >usta =ec(ner (9JC9 @ 9JJF!" medic &i #izician" pro#esor de #izic0 )n anii U2C-U:C la 7eipzi$" tulburat $ra de probleme medicale de edere" cap0t0 o a#initate pentru problemele psi(o#izicii* =ondul s0u conceptual este cel al idealismului obiecti 5 el a#irma despre con&tiin%0 c0 este peste tot )n uni ers" corpurile cere&ti sunt )nsu#le%ite" iar materia nu este dect o umbr0 a psi(ismului* Culmea cutezan%ei5 a rut s0 demonstreze aceste idei cu a4utorul matemeticii &i a e,perimentului* 3n acest timp" E*;*Eeber a descoperit un #apt capital5 di#eren%ierea a doi stimuli depinde nu de m0rimea absolut0 a #iec0ruia" ci de rela%ia dintre e,cita%ia dat0 &i cea ini%ial0* +ceast0 re$ularitate a eri#icat-o pe mai multe modalit0%i senzoriale5 musculare" izuale etc*" a4un$ndu-se la conceptul de .pra$ di#eren%ial1* +p0rea un nou domeniu al cunoa&terii" psi(o#izica" &tiin%a raporturilor dintre m0rimile #izice ale e,citan%ilor &i intensit0%ile seza%iilor* Una dintre primele realiz0ri5 intensitatea senza%iei este direct propor%ional0 cu lo$aritmul intensit0%ii e,cita%iei6 aceasta do ede&te c0 e,ist0 un plan al #unc%ionalit0%ii" mai lar$ dect cel al cauzalit0%ii* +ceast0 le$e psi(o#izic0 este prezent0 )n lucrarea .Elemente de psi(o#izic01 (9JDC!* ;erman ;elm(oltz (9J29 @ 9JG?! @ remarcabil reconstructor al $ndirii #iziolo$ice din secolul al <I<-lea* Te(nica sa de m0surare a itezei in#lu,ului ner os a #ost o ino a%ie* De&i medic" #izician &i #iziolo$" iar ca mentalitate #iloso#ic0" Bantian" ;elm(oltz a r0mas )n istoria

psi(olo$iei ca o personalitate cu contribu%ii deosebite* El a )mp0rt0&it concep%ia lui I*AMller despre ener$ia speci#ic0 a or$anelor de sim%" recunoscnd senza%iei rolul de semn sau simbol al lumii e,terne" iar nu o copie sau o re#lectare* Totu&i" iziunea #iloso#ic0 a$nostic0 nu l-a )mpiedicat s0 introduc0 m0sur0tori ale percep%iei izuale &i auditi e" de enind ast#el )ntemeietorul psi(ometriei* A0surnd" ;elm(oltz a dep0&it a$nosticismul lui AMller" a#lnd rolul e,perien%ei 2ubiectului )n realizarea . obiectualit0%ii1 percep%iei" inclusi a .ra%ionamentelor incon&tiente1* +st#el" prin opera #iloso#ic0 contradictorie a lui ;elm(oltz" psi(olo$ia a c&ti$at )n statutul ei (independent #a%0 de #iziolo$ie! &i a pro$resat )n iziunea sa sistemic0 asupra rela%iei dintre planurile senzorial &i lo$ic* >ndirea psi(olo$ic a lui Eil(elm Eundt (9J:2 @ 9G2C!" printele psi(olo$iei e,perimentale" #ondatorul primului laborator )n 9JFG" la Uni ersitatea din 7eipzi$* O coinciden% astral de neuitat5 )n atelierul lui Edison" pe continentul american" )n %ara lui Titc(ner" a luminat" )n acel an" primul bec cu incandescen%* Cele dou umini nu s-au mai stins" continund s dea mai mult claritate ie%ii pe pmnt* Eundt a )n%eles c0 studiul su#letului )nseamn0 o &tiin%0 a e,perien%ei &i c0 instrumentul ei principal este e,perimentul* Obiectul psi(olo$iei este e,perien%a imediat0 &i metoda adec at0 este obser a%ia controlat0 a con%inuturilor )n condi%ii e,perimentale* 'ro$ramul de cercetri al lui Eundt a ea trei obiecti e5 - a analiza procesele con&tiente ca elemente6 - descoperirea modurilor )n care aceste elemente se lea$ unele cu altele )n #orma%iuni comple,e6 - determinarea mecanismelor #iziolo$ice ale cone,iunilor* De&i )n multe pasa4e ale scrierilor sale Eundt a orbit de elementele mentalului ca despre procese sau .des#&urri1" structuralismul a #ost acuzat de .elementarism static1" ca &i cnd elementele con&tiin%ei ar #i similare unor obiecte #izice* 'entru acest moti " un timp" mai ales )n literatura american" structuralismul a #ost numit &i e,isten%ialism* Dintre colaboratorii europeni ai lui Eundt" cel care a socotit structuralismul Qundtian incomplet a #ost OsQald LMlpe (9JD2 @ 9G95!* 'rieten &i colaborator" un timp" cu americanul Ed*N*Titc(ener" LMlpe a sesizat c )n planul mental sunt elemente identi#icabile drept .obiecte1" dar sunt &i #unc%iuni" ce nu se preteaz la con&tientizare &i analiz* 3n aceast iziune" distinc%ia act @ stri @ procese" #cut de Nrentano" precum &i conceptul de .e,perien%1 au #ost repere conceptuale pentru .Hcoala de la EMrtzbur$1" ini%iat de LMlpe* EdQard Nrad#ord Titc(ener (9JDF @ 9G2F!" en$lez de ori$ine" student la 7eipzi$ &i Qundtian ca #orma%iune" #ace o carier strlucit (&i pedant" )ncepnd cu roba de ma$ister! la Uni ersitatea Cornell* +mericanii )l consider .clasic al structuralismului american1* El a zut unitatea &tiin%elor pe #undament psi(olo$ic5 uni ersul e,perien%ei umane* Dup acest criteriu a zut di#eren%a dintre =izic &i 'si(olo$ie )n #elul cum este orientat e,perien%a5 )n a#ar" asupra obiectelor &i a rela%iilor dintre ele" )nuntru" asupra elementelor e,perien%ei" sau a strilor de con&tiin%* 2tructuralismul ca paradi$m* 'rima problem ce se pune cnd discu%i o paradi$m )n psi(olo$ie este reprezentarea despre obiectul psi(olo$iei* .'lat#orma1 structurali&tilor a #ost clar de#init sub acest raport5 .studiul analitic al psi(icului omului adult normal prin metoda introspec%iei1* 3n aceast #ormulare" di#eren%ele indi iduale &i dis#unc%iile sunt e,cluse din s#era problematicii psi(olo$ice* 'ostulatele structuralismului n-au a ut o #ormulare controlabil lo$ic" ci una ce poate #i doar abstras5 - psi(olo$ia se spri4in pe e,periment pentru a se elibera de meta#izic6

- ade rurile sale sunt de ordin empiric6 - $ndirea &i con&tiin%a sunt concepte bazale &i domeniu de studiu e,perimental6 - introspec%ia este o metod alid de studiu" dar are $rade di#erite de elaborare &i )n %are6 - .spiritul1 &i .corpul1 sunt sisteme paralele" iar le$ile psi(olo$ice trebuie s0 remarce aceast distinc%ie6 totu&i conceptul de .e,perien%1 e,prim un monism" o unitate a celor dou roluri* 'rincipiile cone,iunii* Cone,iunea prin conti$uitate a #ost considerat primordial* Eundt a recunoscut &i un principiu al sintezei" bazat pe .senza%ia1 semni#ica%iei elementelor ce intr )n structur mai comple,* 'rincipiile selec%iei* Conceptul-c(eie )n e,plicarea selec%iei datelor &i e,perien%elor este aten%ia* Titc(ener distin$ea trei #orme5 9! nati sau in oluntar" )n care intensitatea &i calitatea e,perien%ei" )n special noutatea" sunt #actori de selec%ie6 2! oluntar sau secundar6 :! aten%ia ca deprindere" deci par%ial in oluntar* Critica structuralismului* 'e un ton $lume%" unii istorici spun c cea mai mare contribu%ie a structuralismului a #ost setul de critici pe care l-a pro ocat* +tacurile principale au izat metoda introspec%iei" care" in #apt" este retrospec%ie &i deci dispus la de#ormri prin #aptul natural al uitrii* Introspec%ia este neadec at mai ales pentru e#ectul inducti pe care )l are atunci cnd se )ndreapt spre o trire psi(ic6 cazul strilor a#ecti e este cel mai #rapant" dar &i e,perien%ele de ordin co$niti pot #i drastic modi#icate* Eundt a contracarat aceast critic" propunnd antrenamentul introspec%iei* Totu&i" di#icult%ile apreau c(iar la ni elul relatrilor erbale" care" )n situa%ii identice e,primau .tablouri1 semni#icati di#erite* Cea mai impotrant critic ce s-a adus structuralismului a #ost neputin%a sa de a scruta procese subcon&tiente &i incon&tiente" responsabile" dup cum au artat alte dez oltri paradi$matice" de #unc%ionare a sistemului psi(ic* I$norarea psi(icului animal este" la #el" o lacun cone, metodei" prin aceasta obiectul psi(olo$iei #iind restrns" pe ct de nebene#ic" pe att de ne4usti#icat* =UNCYION+7I2AU7 'aradi$ma #unc%ionalist0 izeaza trei )ntreb0ri relati e la comportamentul uman &i animal5 Ce 86 Cum 86 De ce 86 (deci5 #unc%ia comportamentului or$anismelor" inclusi a con&tiin%ei" )n adaptarea lor la mediu6 aspectele utilitare &i rela%ionale!* =unc%ionalismul ca sistem a #ost #undamentat de c0tre doi remarcabili pro#esori uni ersitari din C(ica$o5 Io(n DeQeO (9J5G-9G52! &i I*R*+n$ell (9J5G-9G?G!* Ca promotori sunt recunoscu%i R*2*EoodQort( (9JDG-9GD2! &i ;*Carr (9JF:-9G5?!* Interesante sunt iz oarele &tiin%i#ice ale #unc%ionalismului* E ident" prima orientare spre aceast0 paradi$m0 o )ntlnim" dup0 cum s-a azut la capitolul respecti " la +ristotel" primul mare sistematizator &i promotor al $ndirii &tiin%i#ice* El a pus bazele psi(olo$iei #undamentnd r0spunsuri c(iar la cele trei )ntreb0ri (.ce81" .cum81 &i .de ce81! re#eritoare la psi(ic" ni elurile &i modelele sale* +lte trei linii de in#luen%0 in din $ndirea britanic05 opera e olu%ionist0 a lui C(arles DarQin (9JCG-9JJ2!" studiul di#eren%elor indi iduale (2ir =rancisc >alton" 9J22-9G99! &i in esti$a%iile comportamentului animal )ntreprinse de >*I*Romanes (9J?J-9JG?! &i C*7oOd Aor$an (9J52-9G:D!* Eilliam Iames (9J?2-9G9C! 7ucrarea sa )n doua olume .T(e principles o# psOc(olo$O1 (9JGC!" de enit0 clasic0" a .#acut epoc01 )nc0 )nainte de apari%ie" #iind publicat0 pe capitole )n di#erite periodice* =rate cu cunoscutul romancier ;enrO Iames" E*Iames a a ut o contribu%ie ma4or0 la dez oltarea psi(olo$iei americane &i mondiale printr-un stil atracti de redare a sintezelor cercet0rilor #0cute de al%ii" a principiilor &i e,trapol0rilor intuiti e5 un talent )n a #i practic" lizibil" interesant" popular &i respectat*

Ori$inar dintr-o #amilie binecunoscut0 din NeQ En$land" Eilliam Iames a )nceput studii superioare medicale" pe care le-a )ntrerupt din moti e medicale6 )n acel timp a #ost #ramntat de unele contradic%ii )n propria-i mentalitate &tiin%i#ic0 &i reli$ioas06 &i-a reluat studiile" lundu-&i licen%a )n medicin0 la ;ar ard" unde a &i r0mas ca preparator la anatomie* 'rimele preocup0ri pentru psi(olo$ie dateaz0 din 9JF5" deci cu ? ani )nainte de )n#iin%area laboratorului lui Eundt" )n 9JFG* 'ractic" a )nceput elaborarea .'rincipiilor1" a lucr0rii pe care a )ncepe sa o publice peste 92 ani* Hi-a sc(imbat orientarea intelectual0 att de radical" )nct a de enit pro#esor de #iloso#ie" apoi de psi(olo$ie* (C0patase o repulsie pentru colec%ii dupa o e,pedi%ie )n Nrazilia" )n 9JD5!* 'rimele mani#est0ri )n cmpul psi(olo$iei au a ut o tent0 critic0 la adresa structuralismului Qundtian5 )l edea )n$ust" arti#icial" puncti#orm" reductionist (.reduce $randoarea psi(icului uman la scale numerice1!* Cea mai pro ocatoare distan%are de structuralismul Qundtian (promo at )n +merica de #ostul doctorand la 7eipzi$" Ed*N*Titc(ener" pro#esor la Uni ersitatea Cornell" care &i impusese termenul .structuralism1! a #ost de#inirea con&tiin%ei prin 5-D caracteristici5 -este )ntotdeauna . personal01" )n sensul c0 apar%ine unui anumit indi id6 -se a#la )n continu0 sc(imbare" #iind un proces ne)ntrerupt (stream o# consciousness!6 -4udicios continu05 )n ciuda (iatusurilor" identitatea indi idual0 se men%ine )ntotdeauna6 -selecti 05 ale$e )n continuu rele an%e6 -decur$e att )n #orme . tranziti e1 ct &i .stabile1 ()n al%i termeni5 #orme centrale &i #orme mar$inale!6 -#unc%ia ma4or0 a con&tiin%ei este de supra ie%uire" de mai bun0 adaptare" inter enind atunci cnd problemele sunt noi ()n compara%ie cu deprinderile &i obi&nuin%ele!* 3n urma acestor preciz0ri" Iames rede#ine&te obiectul psi(olo$iei5 .studiul condi%iilor con&tientiz0rii1* Io(n DeQeO (9J5G-9G52! + #ost o personalitate ce a marcat" precum la noi Eliade Radulescu" Titu Aaiorescu sau Nicolae Ior$a" o epoc0 )n cultura american05 a #ost eminent #iloso#" peda$o$ &i psi(olo$* + studiat cu ;ull la Uni ersitatea ;opBins" apoi la Ainnesota &i Aic(i$an* + #ost autorul primului tratat american de psi(olo$ie (.'sOc(olo$O1" )n 9JJD!" dep0&it" )n curnd doar peste patru ani" de .'rincipiile1 lui E*Iames* 'rin publicarea" )n 9JGD" a studiului .T(e re#le, arc concept in psOc(olo$O1" DeQeO de ine #ondatorul mi&c0rii #unc%ionaliste5 respin$e analiza comportamentului )n unit0%i 2-R" ce nu surprinde coordonarea $lobal0 a comportamentului )n ederea adapt0rii or$anismului la o situa%ie* +preciaz0 ideea lui Iames despre continuitatea con&tiin%ei* Re#le,ul este o itemizare arti#icial0" bazat0 pe ec(iul dualism su#let-corp6 analiza psi(olo$ic0 este util0 dac0 surprinde unit0%i molare (cum a #ace &i psi(olo$ia $estaltist0" 2C de ani mai trziu!* .2timulul1 &i . R0spunsul1" dup0 DeQeO" nu sunt entit0%i e,istentiale" ci teleolo$ice" cu considerentul atin$erii unui rezultat* (reproducerea speciei" conser area ie%ii" deplasarea )ntrun anumit loc!* 3n anii urm0tori" la Uni ersitatea din C(ica$o" DeQeO se dedic0 educa%iei &i #iloso#iei6 dup0 publicarea lucr0rii-mani#est .'sOc(olo$O and social practice1 (9GCC!" DeQeO de ine" pentru toat0 ia%a" conducatorul mi&c0rii .educa%iei pro$resi e1" o aplicare de succes a pra$matismului )n domeniul )n 0%0mntului* Tezele ma4ore ale acesteia sunt5 educa%ia este ia%06 a )n a%a )nseamn0 a #ace6 instruirea trebuie centrat0 pe ele i nu pe obiectul de )n 0%0mnt* Dup0 9GC? #unc%ioneaza ca pro#esor de #iloso#ie la Uni ersitatea Columbia" aducnd contribu%ii #unc%ionalismului prin #undamentare #iloso#ic0 &i aplica%ie psi(olo$ic0 ()n 9G9C #ace o analiz0 a $ndirii )n termeni #unc%ionali&ti!* Contributiile #unc%ionalismului* - stimularea psi(olo$iei ca &tiin%0 e,perimental0 relati 0 la om &i animale6

- promo area unei metodolo$ii a studiului ariabilelor empirice6 - instrumentarea conceptual0 a Etolo$iei6 - #ormularea unei teorii asupra emo%iilor6 - s-a do edit un sistem desc(is la e,perimentalism" obiecti ism" elementarism &i la raportul endo$en-e,o$en* Ne(a iorismul Cel care a dat denumirea de .be(a iorism1 noii paradi$me a #ost Io(n N*Eatson (9JFJ-9G5J!* Ori$inar din Carolina de 2ud" &i-a luat licen%a )n anul 9GCC la Uni ersitatea =urman &i doctoratul )n 9GC: la Uni ersitatea din C(ica$o" sub )ndrumarea neurolo$ilor ;* ;* Donaldson &i I* 7oeb* 'rimele cercet0ri independente au #ost e#ectuate )n problematica )n 0%0rii )n labirint" aplicnd te(nicile lui 2mall" Aor$an &i T(orndiBe* 3n 9GCJ de ine pro#esor de psi(olo$ie la Uni ersitatea ;opBins" unde colaboreaz0 cu ZerBes &i Iennin$s )n studiul percep%iei izuale la animale* /izitnd mai multe uni ersit0%i americane" &i-a )ncercat oca%ia &tiin%i#ic0 )n promo area unei &tiin%e obiecti e* 2uccesul n-a ap0rut )ns0 pn0 )n 9G9:" cnd )n .'sOc(olo$ical re ieQ . i-a aparut lucrarea polemic0 . 'sOc(olo$O as t(e be(a iorist QieQs it .* +ici de#ine&te psi(olo$ia ca o &tiin%0 natural0 pur e,perimental0" ce urmare&te predic%ia &i controlul comportamentului* E,cluznd introspec%ia din aria metodolo$ic0" nu recunoa&te nici demarca%ia dintre om &i animal6 ct de comple,0 este mani#estarea comportamental0 a omului" ea apar%ine totu&i sc(emei $enerale de in esti$are a comportamentului" ast#el )nct re#erirea la con&tiint0 &i la alte entit0%i mentaliste de ine inutil0* 3n lucr0ri ulterioare" Eatson a promo at un reduc%ionism pro ocator (de e,emplu" a#ectele reduse la modi#ic0ri asculare! &i a #0cut re#eriri poziti e la re#le,olo$ia lui I*'*'a lo * De&i )n 9G2C &i-a sc(imbat statusul #amilial &i pro#esional ()n urma unei . contin$en%e1 amoroase!" a continuat s0 cerceteze &i s0 publice )n domeniul psi(olo$iei5 &i-a e,tins cercet0rile asupra copiilor &i s-a an$a4at )n domeniul aplicati al reclamei* 3n .Ne(a iorism1 (9G25! apare preocupat de ambient &i de per#ec%ionarea #iin%ei umane* +nali&tii )l considr0 un om #ericit )n claritatea promo 0rii ideilor &tiin%i#ice" dar un ne#ericit )n cariera &i ia%a personal0* Ne(a iorismul ca paradi$m0* 9! De#inirea psi(olo$iei ca &tiin%0* Dac0 ne re#erim la un te,t de maturitate" .T(e battle o# be(a iorism ." lucrare polemic0 din 9G2G" )nre$istr0m urmatoarea de#ini%ie5 .acel domeniu al &tiin%elor naturii ce se ocup0 cu comportamentul uman" cu ce #ace &i ce &tie" att )n 0%at" ct &i ne)n 0%at1 (pa$* ?!* .Con&tiinta1 &i . ia%a psi(ic01 sunt considerate .pure presupuneri1* 7imba4ul" pentru al%ii &i pentru sine" este un $en de comportament precum baseball-ul* Obiecti ele unei asemenea &tiin%e a comportamentului se rezuma la dou0 $enuri de predic%ii5 &tiind stimulul sa prezici raspunsul &i in ers* E ident" )ntr-o asemenea lar$a iziune" stimulul &i r0spunsul au o nelimitat0 $am0 de conota%ii relati e la di ersitate &i comple,itate* 2! Natura datelor* 'entru be(a iori&ti" datele despre psi(ic se re#er0 la cone,iunea stimul-r0spuns" )n toate ariile de raportare a or$anismului la mediu5 c(inestezie" erbalizare" re$la4 $landular" toate plasate )n spa%iu &i timp" e,primate )n m0suri cantitati e* :! 'ostulate* Din ampla literatur0 be(a iorist0 pot #i rele ate patru postulate5 a! )n s#era comportamentului animal &i uman e,ist0 un strict determinism6 b! comportamentul se reduce la procese psi(omecanice" deci musculare &i $landulare6 c! orice comportament" orict de comple," este analizabil )n elemente de raspuns6

d! procesul con&tiintei" dac0 e,ist0" nu poate #i studiat &tiin%i#ic* ?! Aodul de selectare a datelor* Consec ent unui determinism naturalist" Eatson pune )n prim-plan )n 0%area &i disponibilitatea ereditar0* 5! 'rincipiile cone,iunii* Din or$oliu sau dintr-o #i,itate conceptual0" Eatson n-a acceptat principiul )nt0ririi descoperit &i #ormulat" de 'a lo &i nici le$ea e#ectului" de la T(orndiBe* 'unnd )n prim-plan le$ea e,erci%iului (#rec en%a &i recen%a!" comportamentele" orict de comple,e ar #i" sunt e,plicate ca )nl0n%uiri de unit0%i 2timul -Raspuns* D! Raportul psi(ic-corp* 3n accentele sale e,treme" be(a iorismul )nseamn0 un monism #izic" )n sensul c0 mentalul nu este dect o e,presie a modului )n care #unc%ioneaz0 sistemul ner os6 con&tiin%a (daca e,ist0! nu are o e,isten%0 independent0* F! 'ro$ramul de cercetri e,perimentale* Eatson s-a remarcat &i a impus paradi$ma be(a iorist e,perimentnd pe animale6 sinteza acestor e,perimente o $0sim )n lucrarea din 9G25" .'sOc(olo$ies o# 9G251* Ulterior )ns0" studiul comportamentului copiilor )n prima lun0 de ia%0 &i condi%ionarea emo%ional0 au de enit cercet0ri curente* 'rin obser a%ii zilnice asupra a peste 9CC de copii" a identi#icat un .repertoriu comportamental la na&tere1* O concluzie a acestor in esti$a%ii a #ost lipsa unei di#eren%ieri a abilit0%ilor manuale &i c&ti$area acesteia pe m0sura condi%ion0rii sociale* 'rin studii lon$itudinale a demonstrat &i condi%ionarea #ricii" #uriei &i dra$ostei la copii" respin$nd ast#el concep%ia tradi%ional0 a predetermin0rii ereditare* 'rin situa%ii stimulati e speciale a educat #rica (de e,emplu" asociind un z$omot puternic cu un anumit #apt" obiect sau animal!" iar prin altele a )nlaturat-o (prin asociere cu stimuli poziti i!* Contribu%iile be(a iorismului* In ciuda nea4unsurilor ce %in de )n$ustarea domeniului 'si(olo$iei" promo area paradi$mei be(a ioriste are meritul incontestabil al obiecti it%ii metodolo$ice &i clarit%ii terminolo$ice* Impactul su asupra &tiin%ei psi(olo$ice" dar &i a celorlalte &tiin%e umaniste a #ost enorm* 'ractic" )n eacul ce s-a )nc(eiat" nici un psi(olo$" om de &tiin%" practician sau empirist" nu-&i putea da seama )n ce msur era be(a iorist* Criteriul .public BnoQled$e1 pentru obiecti itatea #aptului psi(ic nu poate #i respins" ast#el c piedestalul 'si(olo$iei &tiin%i#ice s-a )nl%at semni#icati " spre s#idarea spiritului #oiletonismului meta#izic &i mitolo$ic* 2e apreciaz c nici un sistem de $ndire psi(olo$ic n-a atins claritatea de#inirii obiectului de studiu &i a metodei ca be(a iorismul* Hi )n problema con&tiin%ei" transparen%a principiilor a #ost total5 c(iar dac e,ist" aceast #unc%ie nu are rol cauzal" deci considerarea ei nu este util )n e,plicarea comportamentului* E,tinznd discu%ia la . interac%iunea min%ilor1" aceasta este posibil" dar prin intermediul unor condi%ii ce %in de ambientul #izic* Istoria be(a iorismului )ncepe cu Descartes" trium# ca sistem cu Eatson &i a continua ca o atmos#er saturat de nostal$ii ale preciziei metodolo$ice" ale na i$rii si$ure pe un ocean al impreciziilor* 3n planul mentalit%ii pro#esionale" psi(olo$ul cunosctor al paradi$mei be(a ioriste are o acuitate crescut #a% de conceptele &colilor alternati e" mai ales #a% de 'si(analiz &i 'si(olo$ia umanist6 )n practic" #ie ea cercetare sau ser ice" a p&i )n mod si$ur pe sol be(a iorist" #r teama pierderii obiecti it%ii atunci cnd abordeaz teme ca .modelele co$niti e1" . identitatea ." .empatia1 etc* >estaltismul =ondatorii $estaltismului* =enomenul mi&crii aparente" ce a dat de $ndit psi(olo$ilor &i a condus la paradi$ma $estaltist &i-a $sit aplica%ia ma4or )n cinemato$ra#ie* Cum se #ace c0 succesiunea unor stimuli lumino&i la #ante distan%ate" la un inter al de cca DC msec* d obser atorului impresia

c lumina se mi&c de la o #ant la alta8 +ceast0 )ntrebare a constituit obiectul unor )ndelun$ate discu%ii )ntre Eert(eimer" enit la Institutul de 'si(olo$ie din =ranB#urt pe Aain )n 9G9C" &i ceilal%i doi colaboratori" la )nceput subiec%i ai e,perimentrii" E*Lo(ler &i L*Lo##Ba* 7ucrarea lui Eert(eimer din 9G92 lansa o nou paradi$m" deoarece mi&carea aparent nu putea #i e,plicat prin analiz &i rele are de componente6 ea e,ist datorit unor rela%ii dintre componente (o anumit distan% dintre #ante &i un inter al de timp )ntre cele dou apari%ii luminoaes!6 maniera Qundtian de analiz se do edea inacceptabil" era respins de #enomenul )nsu&i" deoarece el era un #apt primar" iar nu unul dintre elemente6 era o caracteristic a or$anizrii lor )n cmpul percepti * 'rintre psi(olo$ii $ermani &i americani se sim%ea un curent ino ator re olu%ionar" alternati promi%toare la elementarismul obositor" att re#le,olo$ic" ct &i Qundtian" dezarmant de . cenu&iu1 )n e,plicarea comple,it%ii &i dez oltrii ie%ii psi(ice* 'rincipiile $estaltismului* a! >estaltul-calitate esen%ial a cmpului psi(olo$ic* 2e zice c raportarea $estalti&tilor la )ntre$ este di#icil de )n%eles" de&i aser%iunea .)ntre$ul este altce a dect suma prtilor1 se $se&te &i la )n%eleptul c(inez 7ao-Tzi" care trise cu &ase secole )naintea erei noastre6 simpla a#irma%ie a di#eren%ei dintre suma pr%ilor &i )ntre$ a #ost considerat de N*=*2Binner )n deceniul al patrulea o pseudoproblem" de&i $estalti&tii delimitaser pe baza acestui criteriu . $ndirea producti 1 &i . rezol area prin surprindere a le$ii de or$anizare intern1 (prin Einsic(t!* Cte e,emple din istoria unor mari descoperiri nu d Eert(eimer )n ultima &i cea mai elaborat lucrare a sa" cartea . 'roducti e t(inBin$1 (9G?5" NeQ ZorB" ;arper[Nrot(ers publis(ers!" o $lum relati la un inspector &colar clari#ic per#ect rela%ia dintre .>estalt1 &i .>ndirea producti 1* 3ntr-o &coal sateasc din Aora ia ()n ec(iul imperiu +ustro-Un$ar! inspectorul intr )ntr-un contact didactic cu clasa de ele i" prin cte a )ntrebri de edi#icare* /zndu-i iste%i" recur$e &i la o . )ntrebare )ncuietoare1 pentru ele ii de &coal primar5 .-Cine poate s-mi spun cte #ire de pr are un cal81 Dup o scurt tcere #ireasc" pro ocat de o asemenea )ntrebare din a#ara manualelor" un copil z cne&te cu mna )n sus5 -:*5F9*GD2" domnule inspector* -CuriosP De unde &tii8 -Numai s )ncerca%i s numra%i &i dumnea oastr &i o s con in$e%iP1 - sun $lsciorul si$ur al copilului* Rspunsul &i ar$umentarea l-au impresionat mult pe inspector6 in drum spre cancelarie &i apoi la despr%ire &i-a e,primat satis#ac%ia #a% de acti itatea dasclului &i a #$duit c a relata &i cole$ilor si de la /iena amuzanta )ntmplare* Dup un timp" la o )ntrunire )n capital" )n %torul de %ar s-a apropiat smerit de impozantul inspector" i-a adus aminte de iste%imea ele ului din clasa sa &i l-a )ntrebat ce-au zis cole$ii la a#larea memorabilei istorioare* .-'tiu" la naiba" domnule )n %tor" &tii" n-am relatat-o c" )n ruptul capului" nu mi-am adus aminte de numrul spus de copil*1 Nietul dascl de %ar s-a )ndeprtat tcut" rmnnd poate pentru toat ia%a cu enera%ia cu enit pentru procesul iu" producti " al $ndirii copilului" de#init de Eert(eimer ca superior obtuzit%ii inspectorului imperial* C(ipul $estaltismului ar #i #ost cu si$uran% altul" mai cristalin &i prietenos" dac Eert(eimer ar #i trit dup 9G?: pentru a-&i realiza dorin%a elaborrii a dou noi cr%i" )n completarea . >ndirii producti e1* +cestea urmau s trateze 5 -.aspectele mai lar$i ale 'si(olo$iei $ndirii16

-.problema lo$icii $estaltiste" )n care problemele tradi%ionale apar ca un caz special euclidian6 tot )n acest cadru" aspectele euristicilor $estaltiste producti e1* Cnd a dat .bun de tipar1" pe 2: septembrie 9G?:" considera .'rducti e t(inBin$1 un #el de prole$omen pentru elaborrile ulterioare* 'este nici trei sptmni" pe 92 octombrie" prsea aceast lume a oamenilor &i a ideilor" lsnd tiparului mirri" )ntrebri &i )ndemnuri de o #rumuse%e #r seamn5 -.Ce se )ntmpl cnd $ndirea lucreaz realmente producti 8 Ce se )ntmpla cnd a ansm )n cursul $ndirii8RNe interesm de attea lucruri - pietre" #urtuni" #lori" cristaleRdi#erite &tiin%e6 ne interesm noi )n serios ce este $ndirea producti 81 (op* cit* p$* 2F!* -.Aul%i consider ca oamenilor nu le place s $ndeasc &i tind din rsputeri s e ite aceasta" pre#ernd s nu $ndeasc" ci doar s re%in &i s repete* Dar" )n ciuda multor #actori ne#a orabili care inbu& $ndirea autentic" ea din nou &i din nou rena&te &i )n#lore&te* +st#el c adesea se constat ca oamenii" c(iar copiii" tind spre aceastaRCum apare descoperirea" iluminarea8 Care sunt condi%iile #a orabile &i de#a orabile ale acestui minunat #enomen8 'rin ce se deosebe&te $ndirea bun de $ndirea rea8 Hi" )n s#r&it" cum s imbunt%im $ndirea81 (op*cit* p$*2-J!* 'rin natura intrinsec a e,perien%ei lor co$niti e" oamenii recep%ioneaza &i proceseaza datele )ntr-un mod structurat" potri it unor le$i ale dependen%ei par%ii de )ntre$* Realitatea )ns&i are or$anizare structural-emer$ent6 e,emplul apei" cu calit%ile ei surprinztor de di#erite #a% de elementele componente (o,i$enul &i (idro$enul!6 structura casei" structurile materialelor &i ale %esuturilor ii" circuitul electric #unc%ional etc* (E*Lo(ler trateaz sistematic asemenea e,emple )n lucrarea .Die p(Osic(en >estalten1" 9G2C!* Cum &tie obser atorul sau $nditorul c analiza sa trebuie s se opreasc la o anumit con#i$uratie a rela%iilor &i s nu mai continue a ansul spre alte elemente8 Rspunsul $estalti&tilor esta de #actur pra$matic5 dac se a4un$e la identi#icarea unor re$ularit%i sau le$i utile" demersul este declarat adec at &i su#icient* +cest principiu metodolo$ic este considerat ine itabil pentru orice domeniu &tiin%i#ic" cuno&tin%ele depinznd )ntotdeauna" )n parte" &i de subiectul cunosctor* b! Raportul psi(ic-#iziolo$ic* Dac )n =izic" no%iunea de cmp semni#ic un spa%iu de#init de mi&carea unor particule (ce poate #i descris matematic!" )n accep%iunea psi(olo$ic realitatea este alta* 2a lum e,emplul mai #rec ent utilizat al cmpului percepti 5 cmpul semni#ic un ansamblu de rela%ii antecedent-consec ent" cu o descriere erbala sau matematic" relati la care comportamentul de orice #el nu depinde punctual de caracteristicile locale ale situa%iei-stimul* Ipoteza unor cmpuri #iziolo$ice a #ost admis de psi(olo$i sub semnul izo#unc%ionalit%ii epistemice5 dac un anumit .model1 #iziolo$ic are o )nalt probabilitate de predictie a comportamentului" atunci el poate #i considerat alabil* Ideea de cmp a capti at pe #iziolo$i &i i-a #cut s e,perimenteze inter#eren%e )ntre #or%e electrice" sc(imbri #iziolo$ice &i percep%ie ()n special cea izuala!* Dac )n aceast pri in% datele n-au #ost considerate edi#icatoare" rela%ia dintre structurile cerebrale &i e,perien% a #ost de#init si$ur ca una de izomor#ism* 3n .>estalt psOc(olo$O1" 9G?F" E*L\(ler a#irm5 .Or$anizarea e,peren%ial )n spa%iu este )ntotdeauna structural-identic cu or$anizarea #unc%ional )n distribu%ia proceselor cerebrale de baz1 (p$* D9!* +&a cum o (art &i teritoriul pe care )l reprezint nu sunt identice ca natur" ci doar ca structur" cmpurile #iziolo$ic &i e,perien%ial permit urmrirea caracteristicilor unuia lund )n seam pe cellalt* De e,emplu" )n sistemul neuronal optic la broasc s-au identi#icat unit%i care rspund numai cnd stimulul are unele caracteristici comple,e (cum ar #i o curbur de o anumit mrime!* 2unt deci re%ele neuronale specializate )n procesarea in#orma%iilor relati e la aspecte (olistice ale stimulului &i situa%iei* c! +titudinea #a% de e,perien%a trecut*

+cest principiu" redat prin sinta$ma .simultaneitate1 ()ntre psi(ic &i #izic! este cu totul speci#ic &colii $estaltiste* =r a ne$a total rolul e,perien%ei trecute )n reacti itatea indi idului )ntr-o situa%ie inedit" aloarea acesteia este diminuat in apari%ia noii ima$ini percepti e sau solu%ii6 con#runtarea concret cu stimulul sau cu situa%ia problematic este att de (otrtoare pentru comportamentul adec at" )nct modi#ic e,perien%a trecut* 'recep%ia este in#luen%at de trei tipuri de ariabile5 $enetice" istorice &i situa%ionale* +ceasta nu )nseamn c unele le$i de or$anizare a $estalt-ului nu pot #i )n %ate (cum ar #i principiul pro,imit%ii5 elementele apropiate apar%in aceluia&i obiect!* >estalti&tii sunt preocupa%i de .e#ectul producti 1 al impactului cu prezentul" la care pot contribui &i elemente nati e &i date ale e,perien%ei trecute" #r )ns a #i (otrtoare* d! 'rincipiile con#i$ura%iilor* Enun%ate )n 9G2: de A*Eert(eimer ca rezultate e,perimentale" cu timpul au de enit cunoscute ca .le$i de or$anizare1* +utorii $estalti&ti &i-au dat seama de di#icultatea )n%ele$erii #ormulrilor erbale &i au ilustrat #iecare principiu cu #i$uri* 9! 'ro,imitatea5 elementele dispuse )mpreuna )n timp &i spa%iu tind sa #ie receptate )mpreuna* =i$ura alturat este perceputa ca trei perec(i de linii &i nu alt#el5

2! 2imilaritate5 elementele asemntoare tind sa #ie percepute )mpreun )ntr-o aceea&i structura de lucruri e$ale* De e,emplu" &irul unor cercule%e dispuse alternati " mare-mic5

:! Direc%ia5 tindem sa edem #i$urile )n modul )n care elementele sunt orientate ca o cur$ere continu* De e,emplu5

?! 2et-ul obiecti 5 dac se percepe un anumit tip de or$anizare" se #ormeaz o disponibilitate (set! de a edea la #el &i elementele-stimuli ce nu au )ntocmai aceea&i dispunere* /edem alturat trei seturi de elemente5 primul este compus din perec(i clar delimitate spa%ial6 )n al doilea" delimitarea este mai estompat" iar )n al treilea lipse&te6 totu&i")ntre$ul ansamblu tinde s #ie perceput cu or$anizarea primei serii5

5! 12oarta comun15 cnd elementele unei serii mai mari sunt dispuse alt#el" ele tind s #ie percepute $rupat* E,emplu5

D! 're$nan%a5 #i$urile tind s #ie percepute ca .bune1" complete" stabile" )n ciuda unor lipsuri* +lturat edem .cerc1 &i .triun$(i1" de&i sunt #i$uri incomplete5

'roblematica )n %rii* Dupa cum reiese din #ormularea acestor principii" Eert(eimer admite prezen%a e,perien%ei trecute (ca set" ca tendin% sau ca disponibilitate co$niti !6 )n $eneral ins" $estalti&tii nu pun accentul pe . reproducere1" ci pe .aspectul producti 1" adic pe procesarea co$niti determinata de . ectorii1 situa%iei prezente* Aodul de cooperare a celor dou $rupe de #actori" putem spune acum" n-a #ost dez luit de $estalti&ti" dar a #cut obiectul urmatoarei 4umtti de eac de cercetari )n creati itate (inclusi in entic!* 3nc0 din cartea .AentalitO o# apes1(9G25!" E*Lo(ler demonstreaz e,perimental c #ormarea ima$inii percepti e este determinat de calitatea cmpului ca )ntre$* Rezol area unei probleme de ine o restructurare a cmpului percepti " )n sensul unei conpletri pentru ca" )n raport cu problema pusa" cmpul s de ina semni#icati * Cum con#i$ura%iile . bune1 sunt stabile" o data insi$(tul (descoperirea" iluminarea! produs" e,perien%a c&ti$at (deci )n %area! este stabil* 3n . 'roducti e t(inBin$1" A*Eert(eimer su$ereaz metode $estaltiste e#iciente )n problem sol in$" abordri )n termeni (olistici" diminuarea aten%iei pentru detalii" )ncercri oarbe &i ci )n$uste de dresa4 ()n spiritul lui T(orndiBe!* Un moment remarcabil )n e olu%ia concep%iei $estaltiste )l reprezinta cartea lui L*DuncBer .On problem sol in$1(9G?5!" o dez oltare a lucrrii cu acela&i titlu publicat )n 9G:5" )n $ermana (.'sOc(olo$ical mono$rap(s1"5J(2FC!!* +ici" tnarul $estaltist (cole$ de doctoratur cu cunoscutul psi(olo$ romn >(*Tapan!" #ace o delimitare clar )ntre dou tipuri de situa%ii problematice5 . tipul ;ume1 &i .tipul >estalt1* 'rimul se preteaz la o rezol are dup suma elementelor" al doilea se rezol prin .Einsic(t1(en$l* . insi$(t1!" adica restructurare" surprinderea principiului de or$anizare (olistic6 )ntr-un caz" rezol area este $raduala" metoda )ncercrilor &i erorilor poate #i adec at6 )n cellalt" $nditorul )n in$e obstacole (cum este #i,itatea #unc%ional!" trecerea de al neputin% la reu&it este brusc" per#orman%a este rapid" procedeul este u&or trans#erat*

Dac raportul dintre rezol are &i e,perien%a trecut a rmas un punct #oarte contro ersat" c(iar cnd este orba de probleme de tipul al doilea" accep%iunea asocia%ionist a )n %rii a #ost pus de $estalti&ti sub semnul risipei &i insu#icient( ezi &i L*o##Ba" .'rinciples o# $estalt psOc(olo$O1" NeQ ZorB" ;arcourt" Nrace" 9G:5!* 'aradi$ma $estaltist* Obiectul 'si(olo$iei5 studiul e,perien%ei imediate a )ntre$ului or$anism* 3n contrast cu be(a iorismul" $estalti&tii s-au ocupat mai mult cu percep%ia &i aceasta din perspecti a condi%iilor situa%iei prezente &i a antecedentului* 'ostulate* Unul sin$ur este #ormulat clar5 )ntre$ul domin pr%ile &i constituie realitatea primara" . unitatea elementar1 de analiz" speci#ic &i pro#itabil pentru psi(olo$ie* Aai sunt e,plicite alte patru postulate secundare5 9! izomor#ismul" 2! contemporaneitatea" :! le$ile or$anizrii" ?! noncontinuitatea )n %rii* De cnd 'si(olo$ia a de enit &tiin%0 e,perimental0" cercet0torii din domeniu au )nceput s0 e ite tratarea special0 a acestei probleme" ca nerele ant0* 'rincipiul izomor#ismului la $estalti&ti las0 )ns0 impresia unui clar dualism5 se recunoa&te de #apt e,isten%a a dou0 serii de e enimente* +ccentul pe rela%ia parte-)ntre$ )nseamn0 promo area )n centrul aten%iei a emer$en%ei impactului dintre dou0 entit0%i* Deci" or$anismul este un real inte$ru" unitar" la a c0rui constituire &i #unc%ionare contribuie" cu e#ecte de emer$en%0 inerente" att substratul anatomic" ct &i palierele #iziolo$ic &i psi(olo$ic* Nu este orba de primatul unui real sau altul" ci de doua aspecte sub care poate #i pri it0 ia%a de rela%ie5 recep%ia" reac%ia" problem sol in$ &i .orientare1 )n situa%iile de ia%0 (#ie ele de percepere" e,pectati 0" scrutare" decizie" con#runtare" autorealizare!* 2unt consemnate aprecieri potri it c0rora izomor#ismul a #ost modul in$enios de a inte$ra psi(icul )n restul lumii* Datele analizei &tiin%i#ice* 3n aceast0 pri in%0 se poate obser a o apropiere de be(a iori&ti" care au practicat acceptarea aceluia&i $en de date pri ind )n 0%area &i rezol area de probleme* Dac0 be(a iori&tii au e,clus con&tiin%a &i introspec%ia ca #apt al analizei &tiinti#ice" au acceptat totu&i comportamentul erbal6 $estalti&tii au #ost mai toleran%i" acceptnd relat0rile subiectului despre ceea ce recep%ioneaz0 &i $nde&te* 2electia &i cone,iunea* 'roblema de studiu pentru $estalti&ti a #ost nu selec%ia elementelor realului" ci structurarea lor5 unele elemente de in #ond" altele .#i$ur0 pe #ond1* 7e$ile de structurare #ormulate de A*Eert(eimer sunt )n #apt re$uli de selec%ie6 al%i $estalti&ti au de#init unele propriet0%i ale stimulilor care-i #ac .in arian%i1 pentru procesarea co$niti 0* 3n ceea ce pri e&te cone,iunea (apari%ia #orma%iilor complete din elemente simple! trebuie remarcat #aptul c0 principiile de or$anizare (ale $estalturilor! nu izeaz0 cone,iuni" ci raporturi dinamice dintre antecedent &i consec ent &i raporturi #unc%ionale (cu e#ect emer$ent! dintre componente6 principiul izomor#ismului" de asemenea" e,plic0 aspectul producti al proces0rii co$niti e" cum or zice creatolo$ii @ .a #le,ible use o# BnoQled$e1* Critici la adresa $estaltismului - Caracterul nebulos al teoriei" imprecizia de#inirii termenilor principali" )n special a conceptului de .or$anizare1* Cone, acestei imprecizii este &i slaba predic%ie (de e,emplu )n pri in%a trans#erului!" conceptul de insi$(t #iind $lobal" #0r0 enumerarea unor #actori5 #a orizan%i sau #renatori* De aceea" paradi$ma $estaltist0 a #ost considerat0 mistic0" neelucidnd ceea ce st0 dincolo de .mai mult dect1 (or$anismul" celula" percep%ia sunt mai mult dect suma p0r%ilor!* >estalti&tii )n&i&i au cali#icat paradi$ma lor ca speculati 0" #0r0 a a ea prin aceasta un merit deosebit sau un minus" deoarece orice sistem conceptual are o asemenea parte" ceea ce constituie &i un stimulent" sau o surs0 de su$estii pentru e,perimentare*

- Naza e,perimental0 a $estalti&tilor a #ost criticat0 pentru absen%a dimensiunii cantitati e &i statistice* Htiind ct de mare a #ost interesul pentru #enomene ce nu se supuneau sc(emei be(a ioriste sau re#le,olo$ice" ne d0m seama de netemeinicia acestui $en de critici* L*DuncBer" $estaltist .trziu1" remarcabil" tocmai prin e,perimente de problem sol in$ a adus importante contribu%ii" dar la #el" #0r0 apel la solu%ii statistice* Dup0 cum s-a 0zut mai sus" )n 9G?: Eert(eimer a ea proiecte pentru o lo$ic0 &i o euristic0 $estaltist0* Credem c0 cea din urm0 a #ost semni#icati realizat0 prin creatolo$ia deceniilor urm0toare" con#irmndu-se ast#el #ilonul realist &i #iabil-umanist al paradi$mei $estaltiste* Contribu%iile $estaltismului* =olosirea termenului de .cmp1 in 'si(olo$ie a contrariat mai mult pe #izicieni" pentru care" )n domeniul lor" semni#ica%ia era bine stabilit0 (Este cunoscut0 o adresare a lui Robert Oppen(eimer c0tre +socia%ia 'si(olo$ilor +mericani" 9G5D!* +nalo$ia s-a do edit )ns0 producti 0 la ni el metateoretic" rele nd att calitatea (olistic0 a interac%iunilor ariabilelor unui sistem" ct &i caracterul dinamic al ansamblului ()n sensul c0 interac%iunile se sc(imb0 continuu dup0 .principiul prezen%ei actuale a condi%iilor1!* O distinc%ie operat0 de Lo##Ba la )nceputurile $estaltismului )ntre ambientul .comportamental1 &i cel .$eo$ra#ic1 a #ost dez oltat0 de Lurt 7eQin (9JGC-9G?F! )ntr-o teorie a cmpului (.'rinciples o# topolo$ical 'sOc(olo$O1" 9G:D6 .=ield t(eorO in social science1" 9G59!* +pelnd la o modelare topolo$ic0 ($eometrie nonmetric0! si la calculul ectorial" Lurt 7eQin a )ntreprins numeroase cercet0ri asupra aspectelor dinamice ale ie%ii de rela%ie* O doctorand0 a sa la Nerlin" N*E*Tei$arniB" cole$0 )n acei ani cu DunBer &i Tapan" a rele at )ntr-un mod memorabil #ondul tensionaldinamic oprindu-se la cazul ac%iunii )ntrerupte" ne#inalizate5 )n asemenea situa%ie" condi%ile" elementele sarcinii" ac%iunii" sunt mult mai bine re%inute &i reproduse* ()n literatur0 a r0mas consemnat ca #enomunul .Tei$arniB1" 9G2F!* De e,emplu" un c(elner red0 )ntocmai o mul%ime de detalii pri ind comenzile date de mesenii localului" dar re%ine destul de a$ pe cele care au #ost de4a ac(itate* +lte studii e,perimentale au izat )n 0%area unor comportamente sociale" $eneza aspira%iilor" lnstituirea . spa%iului de ia%01" rezol area con#lictelor interpersonale* 'si(olo$ia $estaltist0 a )nsemnat o . atmos#er01 de #enomene surprinz0toare &i spectaculoase )n care . respir01 &i azi o &tiin%a a psi(icului or$anizator" #0urar" ar(itect nati )n toate planurile ie%ii de rela%ie" sub aspectele co$niti &i dinamic* 3n acest cadru s-a )n%eles c0 actul intelecti (rezol area inteli$ent0! este corelatul psi(ic al structurii situa%iei (E*L\(ler" pe insula Teneri#e!" c0 e,ist0 un $en de )n 0%are prin iluminare (A*Eert(eimer! &i c0 situa%iile problematice sunt sau apar rezol itorului )n ipostazele de .sum01 sau de .$estalt1 (L*DunBer!* Nici o alt0 &coal0 de $ndire psi(olo$ic0 nu a dat un semnal att de credibil c0" orientndu-se spre or$anizarea molar0" e it0m sau" )n orice caz" diminu0m caracterul arti#icial al analizei #enomenelor comple,e* Titlul unui articol din 9GDF de +*'*Eeiss este edi#icator )n acest sens5 .9]9^21 * PSIHANALIZA Nici o alt paradi$m nu _a cobort1 asupra lumii att de &ocant" ca o bomb6 bul ersarea mentalit%ilor tradi%ionale a #ost att de $eneralizat )nct sistemul a #ost perceput ca ce a absolut nou* +ceasta &i e,plic" pe ln$ o doz de mali%iozitate" cutarea unor e,plica%ii )n ia%a personal (_psi(o-socio-$eneza1! a #ondatorului )nsu&i" 2i$mund =reud* 2i$mund =reud s-a nscut pe D mai 9J5D )n localitatea 'ribor din Ce(oslo acia" )n #amilia unui mic comerciant* Dup o scurt &edere )n or&elul =reiber$" cnd 2i$mund a ea patru ani" #amilia s-a stabilit la /iena6 )ntre opt #ra%i" el a #ost primul copil al lui Iacob =reud cu cea de a doua so%ie*

Remarcat de reme ca ele per#ormant" s-a )ndreptat spre cariera medical" mai ales la insisten%a prin%ilor* Terminnd #acultatea" s-a sim%it atras mai mult spre in esti$a%ie &tiin%i#ic" pe care a )nceput s-o e,erseze )n anatomia sistemului ner os &i psi(iatrie" cu concursul bine oitor al unor medici remarcabili* 3n 9JJ5" =reud a ob%inut o burs la 'aris" a nd ast#el ocazia s studieze cu celebrul specialist )n (ipnoz &i isterie" Iean Aartin C(arcot (9J25-9JG:!* 3n urmtorii zece ani a pierdut interesul pentru anatomie" iar )n 9JG5 a publicat" )mpreun cu Iosep( Nreuer (9J?2-9G25! _Studii asupra isteriei1" ce a marcat )nceputul psi(analizei* 3n anii urmtori s-a mani#estat ca o #ire independent &i di#icil )n colaborri" publicnd )n 9GCC _ Interpretarea viselor6 carte ce l-a consacrat ca psi(analist* Renumele su a )nceput s se e,tind )n lume" )n 9GCG #iind in itat la ClarB Uni ersitO" 2U+" )mpreun cu discipolii si Iun$" =erenczi" Iones &i Nill6 la /iena au enit studen%i din +n$lia &i +merica s )n e%e teoria &i practica psi(analizei* Din scrieri &i con#erin%e" =reud apare un #in obser ator" surprinztor prin induc%ii &i e,trapolri" realist" _mrturisitor1 sarcastic al unui trm abisal amenin%tor* Con#runtat cu discipoli centri#u$ali care i-au cltinat edi#iciul conceptual" #umtor )n ederat pe #ondul unei ner ozit%i sarcastice" din 9G2: de ine un pacient di#icil al ser iciilor medicale oncolo$ice" suportnd 2C de inter en%ii c(irur$icale )n ca itatea bucal* Urmare a ocupa%iei naziste a +ustriei" pe ? iunie 9G:J =reud e it condi%ia de de%inut (#atal pentru surorile sale!" emi$rnd la 'aris &i apoi )n +n$lia" cu a4utorul lui Ernest Iones" a ambasadorului american )n =ran%a &i a altor prieteni6 )n sc(imbul unei ta,e speciale de emi$rare ec(i alent cu un milion de lire" debarc la 7ondra cu o primire trium#al* 7ibertatea )i )ntre&te spiritul" lucrnd )n ultimul an de ia%la dou lucrri speciale5 Omul Aoise &i moartea reli$iei monoteiste &i o sintez asupra psi(analizei" rmas neterminat* Creud a abordat incontientul ca un teritoriu nee8plorat al psihicului, iar nu ca un construct logic necesar n e8plicarea fenomenelor )e mBsurB ce l+a scrutat, gndirea sa a progresat spre Gpattern+uri- mai precise, validate n terapie i prin acumulare de date empirice 'upB cum era de ateptat, ncrezBtor n insight+urile sale, a sfidat pe cei care au adus critici fBrB sB se spri=ine pe asemenea platforme :ste cunoscut, spre e8emplu, cB la replica lui ) Fanet cB incontientul este Go manierB de a vorbi-, a fBcut trimitere la ,nivelul cobort de nelegereIncon&tientul &i con&tientul sunt deci dou s#ere )n care se deruleaz" respecti " procese primare &i procese secundare* De e,emplu" ilo$ismul iselor este caracteristic pentru procesele primare" ca )ntre$* Orientat spre dinamica ie%ii psi(ice" =reud identi#ic ener$ia &i iz orul acesteia (pentru #unc%ionarea aparatului mental!5 libido-ul" respecti " id-ul* Di#eritele instincte (din id! preseaz s se descarce de ener$ia libidinal* 'entru aceasta )i trebuie un el ()n cadrul unei acti it%i speci#ice! &i un obiect ce #aciliteaz descrcarea* Id-ul ac%ioneaz con#orm principiului plcerii" eliminnd ener$ie" dar pstrnd )nc un ni el satis#ctor*

Un alt modul al sistemului psi(ic este Ego-ul; el #unc%ioneaz dup le$ile procesului secundar" adic dup principiul realitii (este un ser ice de e aluare ce selecteaz ac%iunile )n mod ra%ional pentru a minimaliza teama &i a ma,imiza plcerea!* Dar omul se #ormeaz &i ac%ioneaz )ntr-o an elop socio-cultural" cu re$uli" ima$ini" alori" a&teptri" ce-l pri esc direct6 _stratul1 cel mai apropiat al acesteia este constitutit de prin%i* 2istemul psi(ic )&i #ormeaz un al treilea modul" supere$o" la rndul lui compus din5 @ con&tiin%5 o instan% ce sanc%ioneaz comportamentul dup criteriul sim%ului ino %iei6 @ e$o ideal5 o instan% ce recompenseaz comportamentele" prile4uind trirea mndriei* Superego #unc%ioneaz dup le$ile procesului primar" deci )ntr-un plan necontrolat de con&tiin%* Doi ectori pulsionali polarizeaz comportamentul unei persoane5 9! al ie%ii" inte$rrii" continuit%ii6 2! al mor%ii sau dezinte$rrii* Dac pentru cel din urm nu i-a rezer at un nume" libido-ul este ener$ia ie%ii6 ea _se #i,eaz1 pe reprezentri ale obiectelor e,terne6 ca un proces de descrcare" numit cat(e,is" cu adres dictat de speci#icitatea instinctelor" dar &i de stadiul dez oltrii indi idului* Relati la #enomenul #i,rii (meta#ora lui 2tend(al" apreciat &i de C* RdulescuAotru" era mai #ericit5 emo%iile se cristalizeaz )n obiect" $enernd sentimentul iubirii! dez olt o teorie a _ comple,elor1" a cat(ectrii libidoului )n obiecte nepermise* Comple,ul sau con#lictul Oedip este cel mai #rapant5 iubirea timpurie a b0iatului #a%0 de mam0* Dac0 din precon&tient" in#orma%iile pot #i actualizate cu un e#ort mai mic" incon&tientul necesit0 o abordare prin mi4loace speciale" cum sunt (ipnoza" asocia%ia liber0" isele" erorile in oluntare* . Desc0rcarea1 pulsiunilor" a dorin%elor de satis#acere" este blocat0 de re$la4ele &i bara4ele con&tiente" dar se poate re$0si )n di#erite produse" printre care simbolistica iselor* 'rintre e,perien%ele timpurii re#ulate datorit0 pedepselor &i represaliilor" primul loc )l ocup0 cele ce %in de moti a%ia se,ual0*

Cele trei sisteme ale personalit%ii6 tablou comparati

Natura Ori$inea

ID biolo$ic Ereditate

EGO psi(olo$ic e,perien%

SUPEREGO social cultur

Contribu%ii Orientare spre Ni elul 'rincipiul 2copul Ra%ionalitatea Realitatea

instincte trecut incon&tient placerii plcerea ira%ional subiecti

sine prezent con&tient &i incon&tient realit%ii adaptarea ra%ional obiecti

con&tiin% trecut incon&tient moralit%ii reprezentarea binelui &i rului nelo$ic subiecti

/iziunea psi(analitic0 asupra obiectului 'si(olo$iei* Cr a formula definiii n acest sens, Creud a intenionat s elaboreze un cadru conceptual sistemetic n =urul ideilor de incontient, rezisten, transfer, energie instinctual, catharsis, nevroz H analiz a cunoscutelor variante n psihanaliz relev patru postulate7 a! ia%a psi(ic0 se supune unui determinism cert6 b! incon&tientul 4oac0 un rol esen%ial )n determinarea comportamentului uman6 c! #actorii (ot0rtori )n e,plicarea psi(icului sunt cei moti a%ionali (sau .dinamici1!6 un $en de moti a%ie poate instrumenta mai multe comportamente6 ac%iunea inten%ionat0 este mai potri it0 e,plic0rii omului dect cone,iunea 2 @ R6 d! istoria or$anismului comportamentului actual* este de e,trem0 importan%0 )n determinarea

:vident, ntr+un sistem de gndire i e8plicaii att de amplu cum este psihanaliza, analitii au identificat i alte postulate de ordin secundar7 trebuina se8ual este bazal, fiind prioritar pentru biologia organismului* e8ist un conflict bazal ntre instinctele vieii i morii* comportamentul este manifestarea interaciunii a trei module7 id, ego i superego* raportul prini 3 copii este hotrtor pentru nevroze* visele, erorile n vorbire i alte produse ale gndirii au o valoare simbolic relativ la e8periena se8ual %ceste postulate sunt identificate de analiti, dar Creud a fost un inductivist, el a pornit de la fapte, pe care le+a e8trapolat i generalizat 2e consider0 c0" )n cele mai multe cazuri" predic%iile bazate pe postulatele #ormulate mai sus nu pot #i testate din cauza lipsei unei e,presii cantitati e5 cele mai multe ipoteze )n psi(analiz0 izeaz0 rela%iile dintre e enimentele din istoria pacientului &i comportamentul prezent6 datele pe care le ia )n considera%ie terapeutul sunt produc%iile erbale ale pacientului* Cte din acestea sunt #anteziste8 Deci" dilema este5 analistul ia ca reper trecutul" pe care-l consider0 important" dar el se in#ormeaz0 despre acesta prin relat0rile unui subiect tulburat" de&i bine oitor &i cooperant*

!ontribuiile psihanalizei la dezvoltarea )sihologiei )entru a sublinia propria cutezanB n scrutarea unor tBrmuri necunoscute, Creud s+a autointitulat conchistador Imaginea lui a fost i a rBmas contradictorie7 cnd este tratat ca pionier i pretientist, cnd ca novator surprinzBtor, cu operB vastB i sistemeticB, fBrB de care )sihologia actualB nu poate fi conceputB )ractic, psihicul ne pare astBzi multinivelar structural i funcional, n care opereazB fore nebBnuite nainte, rBspunzBtoare pentru dezvoltarea normalB, patologicB i de e8cepie a vieii de relaie Hbiectul psihologiei s+a e8tins, problemetica a devenit provocativB ntr+un nalt grad &etodologic, asociaia liberB de idei, analiza viselor i erorilor, n ciuda criticilor, nseamnB un progres comparabil, dupB unii comentatori, cu inventarea microscopului n istoria tiinelor naturii )sihologia a cBpBtat, pentru publicul larg, prestigiul patrunderii inegalabile n mecanismele intime ale sufletului i condiiei umane 'ei Creud nsui n+a studiat dect un numBr redus de cazuri (a publicat doar patru studii de caz ale pacienilor sBi), metoda s+a impus mai ales prin accentul pus pe consistena internB (formarea unei ipoteze particulare pe baza unei mari varietBi de indicatori diferii i confirmarea ei prin omogenitatea rezultatelor) %ceastB metodB se dovedete productivB atunci cnd e8istB un mare numBr de date referitoare la un singur caz 'intre toate colile psihologice, )sihanaliza a dat cel mai mult de gndit oamenilor de cele mai diverse profesii i grade de culturB % mizat pe abisal, dar n fapt a contribuit la nelegerea mBreiei omului, a condiiei sale de normalitate i autodepBire )sihicul a sporit n identitate, omul a crescut n responsabilitate )atru psihanaliti care i+au afirmat ,dreptul la diferenB- faB de Creud /) %lfred %dler (/0I$ 3 /21I), medic vienez, ncB de la nceputul ,ntlnirilor de miercuri- organizate de Creud, din /2$E, a devenit un discipol al acestuia 'upB prima conferinB a %sociaiei Internaionale de )sihanalizB ce a avut loc n /2/$, %dler a trecut n dezidenB pe motiv cB maestrul a dat ntietate la preedenie lui Fung ;a finele anului /2//, el a constituit coala rivalB cunoscutB sub numele de psihologie individualB Ideea originalB (toleratB un timp de cBtre Creud) a fost aceea cB teoria i practica analiticB trebuie sB aibB drept obiect mecanismele compensatorii* stilul de viaB al individului este determinat de acestea Cora motivaionalB cea mai importantB pentru %dler este voina de putere a omului, se8ul fiind doar un simptom !opilul nu este un mic animal se8ual ale cBrui dorine incestuoase trebuie reprimate, ci un organism mic i neputincios, ale cBrui trebuine sunt satisfBcute i gestionate de cBtre adulii puternici !opilul i dezvoltB treptat un simBmnt al inferioritBii faB de acetia i tinde spre un statut de independenB %stfel, accentul n e8plicarea psihismului se mutB de la instinctele i energiile biologice la relaiile sociale instituite n familia n care crete copilul !onflictele eseniale sunt mai curnd ntre individ i mediu, dect n interiorul individului (tilul de viaB este o construcie psihicB determinatB de acest raport !reativ, racordat mereu la un viitor imaginar, omul tinde spre integritate, concentrare, autocontrol contient :ste o imagine luminoasB, un chip optimist al omului, constructor al stilului propriu de viaB, preocupat de mediu i de progres CaB de spectrul ntunecos al forelor abisale freudiene, %dler reprezintB deci o diferenB semnificativBJ E) !arl Fung (/0I4 3 /2#/), un psihiatru elveian, captivat de ,Interpretarea viselor- (lucrarea lui Creud apBrutB n /2$$), l+a contactat pe Creud n /2$I la edinele , (ocietBii de miercuri-, la Kiena <elaiile s+au stabilit rapid, ntr+o

compatibilitate deplinB )este doi ani au cBlBtorit mpreunB n %merica, fiind oaspei ai 9niversitBii !larD Creud l+a propus pe Fung ca prim preedinte al %sociaiei Internaionale de )sihanalizB (nu era evreu, putea astfel sB confere un impact pozitiv noii micBri tiinifice ce cutremura mentalitatea oamenilor de pretutindeni) .n ciuda unei opoziii evreieti puternice din partea discipolilor vienezi, Fung a fost investit potrivit dorinei lui Creud <elaiile nsB au cunoscut mai curnd o deteriorare, datoritB slabelor performane ale preedintelui Fung, dar mai ales din cauza creerii unui hiatus conceptual ntre cei doi7 discipolul a abandonat conceptul de libido, n favoarea unei ,determinBri actuale-, fondnd noua coalB de psihanalizB intitulatB psihologie analiticB <espingnd cauzalitatea e8clusiv n termenii trecutului, Fung pune accent pe prezent (con=uncturB i simultaneitate, + principiul sincronicitBii), pe anticiparea viitorului i creativitate* impulsurile primitive vizeazB la Fung autorealizarea i mpBcarea cu divinitatea 'acB Creud a dat prioritate energiei se8uale (cone8e diferitelor zone i stadii 3 oral, anal, falic, latent, genital), Fung a vBzut cB este vorba de o energie vitalB ce se manifestB n forme ce in de momentele importante pentru supravieuire7 hrBnire, se8, autorealizare, comportamente arhetipale etc %stfel, comple8ul Hedip poate fi ntlnit la copii, dar el nu are o bazB e8clusiv se8ualB, ci emoional 3 refle8B, datoratB asistenei funcional 3 organice i afective, prioritar materne %similnd concepte i patternuri cauzale din CizicB, Fung a neles posibilitatea schimbBrilor i transferurilor de energie ntre diferite sisteme psihice (ub puterea unificatoare a self+ului, incontientul personal i comple8ele sale, cel colectiv i arhetipurile sale (persona, anima, animus, umbra), acumuleazB i fac schimb de energie pentru a realiza gndirea, simirea afectivitatea i intuiia :u+l este mentalul contient n contact cu realitatea, centrul identitBii i personalitBii (total diferit de ego+ul palid al lui Creud) .ntre )sihologia academicB i )sihanalizB se simea nevoia unei puni, n sensul ca cea din urmB sB devinB mai tiinificB .nelegnd omul ca un sistem activ, creativ i operativ n cmpul evenimentelor actuale, deci nu ca un recipient presat de trecut, a lBsat incontientul pe seama miturilor i artei, conferind vieii reale a persoanei lumina anticipBrii viitorului i a constructivismului deliberat :ste, evident, o viziune optimistB i Istoria )sihologiei o consemneazB ca atare, replicB ma=orB ntr+un veac rBvBtit de revoluii, rBzboaie mondiale, mutilBri, frustrBri, dar i ,reparat- de progrese tehnice i lecii de vrf ale democraiei i pBcii !onfruntarea cu suferina organicB i socialB de care a avut parte Creud rBmne tipicB pentru veacul n care tiina psihologicB a creat un pol al ateniei i ateptBrilor @eoria lui Fung, cu implicaiile sale n plan personalistic, metodologic i terapeutic s+a dovedit repede n consonan cu noul spirit sistemic al tiinelor !aracteristicile temperamentale, pregnante n gndirea psihologic cea mai veche, capt o fundamentare n conceptul de transfer al energiilor de la un sistem la altul, n ansamblul compus din self, trecut, prezent, viitor i mediu @ipurile ,introvert- i ,e8travert- sunt astzi nelese i acceptate de psihologi i nepsiholohogi, ca un spectacol uor de urmrit, dar revelator al unui real hipercomple8, n care un :u activ stpnete, controleaz i folosete datele e8perienei individuale i colective %stfel, termenul ,psihologie analitic- ce desemneaz viziunea lui ! Fung este nscris pe traiectul evoluiilor gndirii lui L Lundt, dar vizeaz sistemul de coninuturi i energii, cu efect net difereniator ntre psihicul uman i cel animal Fung l+a descoperit pe om ca motenitor responsabil7 ,averea- sa este e8periena uman pstrat i purtat de ceea ce %ristotel, cu evident timiditate, a denumit ,spirit-, ca atributul esenial al transcendenei

'ei Fung n+a fost un naturalist ca %ristotel, el a neles continuitatea ,lumii sufletelor-7 ,umbra- sa este cel mai vechi arhetip, parte a incontientului motenit din arsenalul instinctiv al animalelor, primitiv i amoral, prin aceasta provocator, puternic, comod, dar hruitor, al persoanei care trebuie s rspund unui spirit al timpului, ncorsetat sau acompaniat de norme morale !t de diferite ar fi pattern+urile culturale, Fung vede n ele persistena unui filon comun7 un cerc magic al tensiunilor, mandala sau self+ul, un press+ing spontan asupra elementelor e8perieniale pentru integrarea lor ntr+o personalitate ce+i pastreaz identitatea n orice situaie !rede c aceast entitate s+a putut realiza numai ntr+o anumit perioad istoric, n :vul mediu, cnd pulsiunile surprinse de modelul freudian au nceput s se manifeste doar ca subsidiare n ansamblul personalitii 3n contactul s0u permanent cu lumea" sel#-ul poate a ea dou0 tendin%e5 o aten%ie mai mare pentru ambient (e,tro ersia! sau pentru propria lume interioar0 (intro ersia!* Tipolo$ia indi idual0 se ampli#ic0" dac0 se consider0 c0" asociat celor dou0 tendin%e" patru #unc%ii pot #i dominante )n m0suri di#erite5 $ndirea" a#ecti itatea" sensiti itatea &i intui%ia* Deci" tipolo$ia uman0 se prezint0 )n termeni de atitudini &i #unc%ii6 persoana" ca identitate presupune ac%iunea acestor #actori )n armonie*

PSIHOLOGIA UMANIST Toate paradi$mele psi(olo$ice au izat omul" #olosind modele ale su#letului s0u ca .telescop1 spre #ormele cele mai dep0rtate de ia%0 su#leteasc06 a #ost comod" apropiat" s-a putut &i sta de orb0 (ce alt0 &tiin%0 mai are acest pri ile$iu s0 )ntrebe &i s0 primeasc0 r0spunsuri de la propriul obiect de studiu8!* Aultiplele iziuni" unele sistematizate ca paradi$me" nu s-au ciocnit att de dur )ntre ele )nct s0 #ormeze un cle&te nimicitor (culmea impruden%ei5 punctul .zero1 al #i,0rii celor dou0 pr$(ii #iind c(iar su#letulP!* =iecare &i-a urmat traictoria de modelator" #0r0 s0-l )ntrebe pe 2ubiect dac0-i con ine .ima$inea1*

3n eacul de care numai ce ne-am desp0r%it" s-a petrecut )ns0 o asemenea ciocnire )ntre 2Binner &i =reud5 )n primul caz" su#letul uman s-a ecolo$izat )n a&a m0sur0 )nct s-a estompat di#eren%a #a%0 de cel animal" iar realitatea e,terioar0 de ine #apt psi(ic c(iar prin ap0sarea )ntmpl0toare pe o bar0 sau prin e,presia unui suspin6 )n al doilea caz" su#letul este presat din0untrul s0u de #or%e instinctuale $ata s0-l des#iin%eze" ca o bomb0 de BamiBadze* Iat0 . cle&tele1" in en%ie oarecum comic0 ce-&i c&ti$0 #or%a datorit0 punctului central )n care sunt #i,ate cele dou0 perec(i de bra%e" una ce apuc0" cealalt0 este apucat0* Carl R*Ro$ers (9GC2 @ 9GJF! 2-a n0scut )n OaB 'arB" o suburbie a ora&ului C(ica$o" )ntr-o #amilie .a&ezat01" practic0" unit0 &i credincioas06 tat0l @ in$iner" antreprenor de lucr0ri ci ile6 au #ost &ase #ra%i" )ntre care cinci b0ie%i* Cnd Ro$ers a ea 92 ani" p0rin%ii au cump0rat o #erm0 la aproape 5CBm de ora&" loc pl0cut &i producti pentru #amilie* 3n 9G9G de ine student la Uni ersitatea de stat >eor$ia &i are prile4ul particip0rii la multe acti it0%i" inclusi ca participant dele$at la o Con#erin%0 mondial0 a =edera%iei studen%ilor cre&tini" )n C(ina* Cu oarecare )ntrziere datorit0 unui ulcer duodenal" )n 9G2? )&i ia licen%a )n istorie (audiase un sin$ur curs de psi(olo$ie!* 3n acela&i an se c0s0tore&te &i a a ea un b0iat &i o #at0* Aai departe" a intrat la 2eminarul Uniunii Teolo$ice" din NeQ ZorB" dar curnd &i-a dat seama c0 nu are oca%ia ata&amentului la o anumit0 doctrin0 reli$ioas0 &i s-a trans#erat la Cole$iul pentru pro#esori" al Uni ersit0%ii Columbia" pentru a se #orma pentru domeniul psi(olo$iei clinice &i educa%ionale* +ici &i-a luat doctoratul )n 9G:9* De4a de un an )ncepuse s0 lucreze la Centrul de )ndrumare Roc(ester" din NeQ ZorB" cu prioritate pentru copii delinc en%i &i de#a oriza%i* .n anii /212 3 /2"$ <ogers a fost directorul acestei instituii, apoi, pentru cinci ani profesor la 9niversitatea de stat Hhio* ntre /2"4 i /24I 3 asociat al !entrului de consiliere de la 9niversitatea din !hicago )n n /2#" a fost profesor la 9niversitatea din Lisconsin, n continuare, patru ani la Institutul de Kest de tiine comportamentale i, ultimul post, dup /2#0, la !entrul pentru studiul persoanei, n ;a Molla, !alifirnia 'rincipalele c0r%i ale lui Carl Ro$ers5 - Counseling and psychotheraphy" 9G?26 - Client centered theraphy" 9G596 - On ecoming a person" 9GD96 - Carl !ogers on encounter groups" 9GFC6 - ecoming partners" marriage and its alternatives" 9GF26 - Carl !ogers on personal po#er" 9GFF6 - $ #ay o% being" 9GJC6

- &reedom to learn %or the '()s " 9GJ:*

Idea%ia lui Ro$ers a #ost )ntotdeauna enun%at0 simplu" cu cu inte )n%elese cu mintea &i inima c(iar la prima rostire* 'rin attea c0r%i enun%ate mai sus r0zbate o briz0 r0coritoare ce puri#ic0 &i )mprosp0teaz0 ia%a" $ndirea" rela%iile cu al%ii &i cu sine" raportul cu trecutul &i cu iitorul* Dac0 2Binner s-a centrat pe comportament (ca o tranzac%ie )n moned0 de recompens0 &i pedeaps0!" iar =reud a dat aten%ie prioritar0 #or%elor oarbe ale )ntunericului interior" Ro$ers se ocup0" scoate )n prim plan" persoana5 cu su#letul ei anticipati " re#le,i " decentrat" empatic* Intrm n via tiind ce ne place i ce nu, ce este, n general, bun sau ru* procesul evaluativ este operativ, firesc, fle8ibil, dar mai ales spontan, fr =udeci i precepte :ste un ghid intern ce funcioneaz n copilrie fr bloca=e, ntr+o unitate organic cu sinele* la vrsta adult, acest contact natural se pierde, evaluarea devine infle8ibil, nesigur, nonconfortabil, bulversat de gri=a de aprare i, n general, de an8ietate )ractic, evaluarea nu mai deservete pe deplin autorealizarea* <ogers e8plic acest fenomen prin conceptul urmtor + !onsideraia pozitiv necondiionat 'ezvoltarea self+ului presupune acceptare i dragoste* <ogers este convins c aceast nevoie de afeciune din partea celorlali este nnscut 'e aici deriv importana hotrtoare a persoanelor care se ocup de viaa copilului, n special rolul prinilor %cest ,nalt edificiu- al proteciei las ns o umbr cu efecte profunde7 cum adulii ncep s determine ce este ,corect- i ce este ,greit-, ce este ,bine- i ce este ,ru-, potenialul evaluativ al copilului devine din ce n ce mai frnat, rolul su de decizie n materie de e8perien intern este diminuat Internalizarea valorilor din cadrul familiei, colii, bisericii, statului imprim o rigiditate i, evident, un gen de alienare a asistrii evaluative a comportamentului :le sunt totui asimilate pentru c sunt privite pozitiv de ctre persoanele importante :8emple de precepte7 , supunerea necondiionat fa de autoritate este un lucru bun-, ,a ctiga bani este foarte important-, ,a nva la coal este bine-, ,a nva neorganizat, fr scop, este o pierdere de timp-, , erotismul este un lucru ru-, ,este nepotrivit pentru un brbat s plng- etc !a urmare a acestor asimilri, se schimb i procesul realizrii imaginii de sine* se folosesc repere de mprumut* disociaiile ntre ceea ce (ubiectul crede despre sine i ceea ce cred alii poate duce la tensiune i nelinite !onsideraia pozitiv necondiionat este un remediu al alienrii7 persoana vede c propriile+i gnduri i simminte sunt pozitiv privite de ctre ceilali, care+l ncon=oar, i mai ales de cei care+i sunt deosebit de apropiai (inonimele ,consideraiei pozitive necondiionate- sunt ,acceptarea- i ,lauda- !onceptul ca atare nu se refer la o realitate cu dou stri, + ,da- sau ,nu-* are grade de intensitate i de e8tindere, un diapazon de dezvoltare !opilul se bucur de acceptarea unor fapte ale sale, dar nu a altora .n practica psihoterapeutic, n momentul n care clienii simt c sunt acceptai aa cum sunt, ncep s renune la ,dispozitivele interne- de aprare i negare, generate de ,aprecierile condiionate- la care au fost supui n e8periena anterioar

+ !ongruen i incongruen 3 termeni folosii de ! <ogers pentru a desemna relaiile de concordan, armonie i, respectiv, discrepan sau dizarmonie dintre imaginea de sine i tririle intime (organismic e8periencing) (tarea+el n procesul de terapie este atingerea ,strii de congruen-, nsemnnd integrare, autenticitate, nenstrinare, deci o armonie ntre tendina general de actualizare i autorealizarea sinelui + )erson cu funcionalitate complet 3 individ ipotetic ce reprezint actualizarea ma8im a unei fiine umane .n viaa real, funcionalitatea poate fi descris doar n termeni relativi 'e aceea ,funcionalitatea total- trebuie privit ca proces, iar nu ca o condiie static7 un organism ce funcioneaz bine, adaptativ, att de mobil i fle8ibil nct s ntlneasc situaiile noi n modul cel mai eficient i s aspire spre nivele mai nalte de actualizare* este vorba deci de o micare constructiv n direcia dezvoltrii i mplinirii continue :vident, o asemenea persoan se caracterizeaz prin congruen, armonie ntre sine i trirea e8perienial7 de aceasta este contient, o accept fr s+o nege sau distorsioneze* testeaz efectiv realitatea pentru a+i ma8imiza satifsaciile* practic relaii interpersonale armonioase 9manismul lui <ogers nu este unul raionalist, a8at pe efectul optimizator al conceptului n raporturile cu sinele i cu ambientul* dimpotriv, el privete omul ca o unitate funcional emergent compus din intelect i trire afectiv* n mai multe rnduri a subliniat c ,omul este mai cuminte dect intelectul su- i c funcionarea optim este atunci cnd organismul unitar opereaz att deschis, prin iniiative i alegeri, ct i respondent, reacionnd consistent la stimuli i situaii provocatoare Cactorul favorizant al acestei coalescene este raportarea (consideraia) pozitiv a altor persoane semnificative, mai ales n primii ani de via, cnd suntem cel mai vulnerabili @erapia centrat pe client <einem de la ! <ogers o definiie a psihoterapiei, formulata n /242, deci la dou decenii de la prima sa carte (,!ounseling and ps>chotherap>-, /2"E)7 + ,psihoterapia este punerea n funciune a unei capaciti de=a e8istente ntr+un individ potenial competent- (p EE/) :ficiena terapiei este determinat de trei , condiii atitudinale-7 /) @erapeutul s fie n starea de congruen, de armonie ntre ceea ce simte i ceea ce+i transmite clientului* E) @erapeutul practic n raport cu clientul o apreciere pozitiv7 acesta este ,premiat- pentru tot ceea ce este i ceea ce poate deveni* 1) .nelegerea empatic a clientului7 terapeutul simte e8periena intern a clientului, intrnd i rmnnd n lumea lui subiectiv, fr a se mpotmoli n temerile, confuziile i alte emoii pe care acesta le triete :ste o intuire

i mprtire a e8perienei clientului, n scopul spri=inirii lui s+i gseasc perspective clare (diminuarea temerilor de a se e8prima, intrarea ntr+un contact mai apropiat cu propria e8perien intim 3 ,organismic-)

)rin faptul c terapeutul se simte confortabil i atras de ceea ce face, este o persoan cu , funcionalitate complet-, ntr+un raport real, autentic, firesc 6u numai verbal, dar i prin mimic, ton, pauze, acioneaz , nondirectiv- asupra clientului pentru ca acesta s+i accepte tririle profunde, s devin mobil, fluent i cu o bogie de diferenieri n reacii, ceea ce nseamn o recentrare a potenialitilor lui pe ,aici i acum@ehnica de rela8are rogersian este foarte cunoscut i aplicat, dar el a imaginat i e8perimentat i alte procedee de ,schimbare a personalitii%li promotori ai psihologiei umaniste %braham &asloN (/2$0 3 /2I$) s+a nscut la 6eN MorD, n OrooDl>n, fiu de emigrant evreu % avut o copilrie nefericit, fr prieteni, dar i+a gsit chemarea n lecturi* fcnd studenia la 9niversitatea din Lisconsin, a fost atras de marile curente psihologice ale vremii7 behaviorismul, apoi psihanaliza % fost profesor de psihologie la mai multe universiti, ncepnd cu OrooDl>n !ollege % devenit o personalitate marcant a psihologiei americane, fiind onorat cu nalte funcii n asociaiile profesionale !ele mai cunoscute lucrri ale sale sunt7 + ,&otivation and personalit>- (/24" i /2I$)* + ,% theor> of motivation- (/2#I)* + ,@he farther searches of human nature- (/2I/) Hpera lui % &asloN este o dezvoltare a ideii de ,cretere psihologic- i ,afirmare a sinelui%stzi, chiar i la cursurile de management i n practica inginerilor se fac trimiteri la ,piramida motivelor-, a lui &asloN %vnd apte nivele, baza (dimensiunea cea mai ntins pe care se spri=in celelalte), o constituie ,nevoile fiziologice- (foame, sete, se8 etc )* urmeaz nevoia de securitate (adpost, aprare de pericole etc )* apoi, palierele trebuinelor psihologice7 + nevoia de proprietate, dragoste, acceptare* de stim i apreciere* cognitive* estetice* autorealizarea sau actualizarea Krful piramidei a dat mai mult de gndit lui &asloN, elabornd o concepie a multimotivaiei7 motivaia pentru valori mai nalte, + frumusee, ordine, =ustiie, perfeciune, dorina de a crea, transcendena !oalescena acestora este favorizat de nevoia de automplinire sau autorealizare !orespunztor trebuinelor de acest ordin, superior, este comportamentul de vrf (,peaD e8perience-), definit prin intensitate, efecte emergente asupra personalitii i

destinului, caracter sacru, deschidere spre infinit, e8taz, uimire i veneraie Cr a fi interpretate mistic, acest gen de e8periene au momente de revelaie i inspiraie 'e aici pn la contiina cosmic, un fel de fuziune dintre (ine i 9nivers, este o transcendere, de care este n stare orice fiin uman, dar numai n anumite condiii i momente :rich Cromm (/2$$ 3 /20$), psihanalist american de origine german, profesor de psihiatrie la 9niversitatea din 6eN MorD, a promovat o completare a mar8ismului cu conceptele freudiene relative la funcia represiv a sociusului 'epindu+l pe Creud de pe poziii mar8iste, Cromm argumenteaz i funcia creativ+formativ a societii n raport cu personalitatea (ocietatea supertehnicizat i de consum e8cesiv are drept efect asupra omului, alienarea7 decentrarea de la ideea de e8isten la cea de posesie* omul se rupe de sine, dar i de alii, se percepe ca un strin, se reduce la un ,caz- n documentele birocraiei, un ,obiect- n aparatul de producie, fr nici o identitate (ufletul uman devine divizat funcional n compartimentele intelectiv i afectiv, raiune i pasiune Kz nd n ,criza de identitate- (indiferena omului fa de el nsui) e8presia dezumanizrii, propune totui remedii7 substituirea eticii ,autoritare- cu una ,raional- i trecerea de la sperana iluzorie i pasiv la sperana activ (ca factor creator al vieii, punerea n act a potenelor proprii, imprimarea unui sens vieii) : Cromm este un promotor al psihologiei umaniste prin apelul la capacitile umane ca izvor al sensului vieii, ct i prin ncrcarea tendinelor incontiente cu un coninut raional, creativ i pozitiv+afectiv (iubire, altruism, armonie) ;ucrrile mai importante ale lui Cromm7 + Escape of freedom (/2"/)* + Man for himself (/2"I)* + The sane society (/244)* + The art of loving (/24#)* + The revolution of hope toward a humanized technology (/2#0) H culegere de studii a fost publicat i n imba romn7 , Texte alese-, :ditura politic, Oucureti, /201 )rintre promotorii psihologiei umaniste sunt i alte nume cunoscute7 < L !oan (care a publicat n /2I" n %nglia o carte despre ,personalitatea optimal- (de succes i confort, fle8ibil, integr, cu identitate puternic)* !harlotte OPhler (probleme de nvare i dezvoltare) <eplici critice la adresa psihologiei umaniste .n mod special, concepiei lui !arl <ogers i se aduc urmtoarele critici7

+ )ractic o fenomenologie naiv, acceptnd ceea ce spun clienii, cnd de fapt, este recunoscut, verbalizarea este dificil i produce distorsiuni ale realitii, mai ales cnd vizeaz lumea interioar* sub acest aspect i valoarea testului ,Q+sort- este ndoielnic* + ;a postulatul despre originea natural a buntii sufleteti, se aduce n discuie viaa contradictorie a adultului, disfuncionalitile, manipulrile, eecurile educaiei etc + !um poate fi conceput i evaluat starea (elf+ului fr considerarea valorilor culturaleA !are+i demarcaia ntre nnscut i nvatA + )roceselor incontiente li se atribuie o prea redus atenie, cnd, se tie, ponderea lor n conduita uman este nsemnat i c fondul lor se alimenteaz continuu, se automatizeaz activitile i se formeaz set+urile + Oehavioritii critic faptul metodologic al culegerii datelor n condiii necontrolate + &ulte concepte ale lui <ogers sunt vagi, slab definite :8emplu7 , e8periena organismic- (intim), ,self+conceptul-, , funcionalitate complet-, ,adevr-, ,frumusee-, ,persoan9nii comentatori ncheie pe un ton ,umanist-7 ,!a s+l nelegi pe <ogers, trebuie mai nti s+l crezi%lte critici la adresa viziunii ,umaniste- n psihologie pot fi formulate din perspectiva psihologiei vrstelor i activitilor fundamentale7 + , congruena-, ,curiozitatea- i ,fle8ibilitatea- copilului sunt termeni de comparaie interesani, dar nu pot fi luai n valoare absolut* aceleai caliti le poate avea i adultul dup ce a asimilat valori sociale, cunotine, capaciti intelectuale comple8e + .n lucrrile de psihologie umanist nu se gsete o tratare a problemei structurii activitii i nici o ta8onomie a activitilor fundamentale* din aceast cauz lipsete o reprezentare asupra relaiei dintre aciunea concret (desemnat prin sintagma ,prezentismul contiinei umane-) i cmpurile de semnificaii i probleme la care s se poat raporta efortul punctual, trirea i perspectiva ntr+un anumit moment + .nelegem c psihologia umanist i+a delimitat obiectul la sfera umanului, dar este greu de acceptat eliminarea fr comentarii a psihicului animal din aria meditaiei despre suflet* n istoria psihologiei, referirile la psihicul animal au oferit multe sugestii pentru nelegerea funciilor senzoriale, afectivitii, e8presivitii emoionale i intelectului (se tie c natura problem+solving+ului inteligent a fost definit de L RShler n studiul comportamentului antropoidelor) + <eferitor la unele concepte, ntlnim n literatura de profil incoerene derutante 'e e8emplu, referitor la ,curiozitate- ntlnim astfel de definiri7 a) ,una dintre cele trei trebuine fundamentale- (! %lderfer)* b) ,accentul pe mediu, obstacol, confruntare, dorina de a e8ercita o putere- (H &urra>)* c) , resortul principal al motivaiei(' &c!lelland)* d) ,nivelul cel mai nalt al ierarhiei trebuinelor- (% &asloN)* e)

,singura motivaie bazal- (! <ogers) 'in aceste oscilaii se nelege ct de necesar este operarea distinciei dintre ,trebuine-, ,motive-, ,aciuni-, , activiti-, ,eluri-, ,motive+ Hpoziia <ogers 3 (Dinner nu poate fi absolutizat, aa cum nu este cazul (demonstrat, de altfel, chiar de <ogers) raportului ;ibertate 3 'eterminism 'ac, de e8emplu, obiectul de nvmnt este structurat din perspectiva activitilor productiv+ creative, nu mai putem vorbi de un ,dresa=- sDinnerian i nici de o manifestare liber a ,e8perienei interne+ <eferitor la mi=loacele inventate de <ogers pentru restabilirea congruenei (psihoterapia i grupul de ntlnire), acestea se dovedesc utile, n ciuda caracterului evident artificial, dar, izofuncional lor, n evoluia vieii sociale s+au ,inventatcluburile, artele, serviciile de caritate, petrecerile de tot felul (inclusiv simpozioanele tiinificeJ)

Trecut &i istorie )n psi(olo$ia romneasc* 3n .>eneza psi(olo$iei ca &tiin%0 e,perimental0 )n Romnia1" Aarian Ne4at identi#ic0 dou0 #aze )n de enirea psi(olo$iei ca acti itate &tiin%i#ic0 pe teritoriile romne&ti5 I* Emanciparea psi(olo$iei de sub in#luen%a meta#izicii spiritualiste6 II* Constituirea psi(olo$iei ca &tiin%0 e,perimental0 )n Romnia* 3n prima #az0 sunt delimitate dou0 perioade5

- pn0 )n anul 9JDC5 problemele de psi(olo$ie prezente )n opere #iloso#ice" antropolo$ice &i #iziolo$ice6 - a doua 4um0tate a sec* al <I<-lea" perioada 9JDC @ 9JGC" de rezonan%0 cu mi&carea de idei psi(olo$ice din Occident* 3n a doua #az0" se impun analizei istorice5 - perioada 9JGC @ 9G2C" cu primele laboratoare &i cercet0ri e,perimentale" cursuri uni ersitare &i personalit0%i cu oper0 recunoscut0 (&i alori#icat0! )n Occident6 - perioada de dup0 primul r0zboi mondial" 9G2C @ 9G:C* +ceast0 re#erin%0 la opera lui Aarian Ne4at are aloare simbolic0 &i de su#let5 este o .personalitate e&antion1 pentru ceea ce a )nsemnat )n cultura noastr0 .psi(olo$ul romn16 prima pleiad0" ce s-a #ormat la r0spntie de eacuri <I< @ << a #ost eminent0" nucleu al noii &tiin%e e,perimentale europene" dar s-a s#r&it trist la tinere%e6 urm0toarea" s-a entuziasmat" a #0cut oper0" s-a implicat )n ia%a social0 &i a s#r&it )ntr-o mar$inalizare tra$ic0" impus0 tocmai de socius-ul c0ruia i s-a dedicat* Aarian Ne4at a tr0it D2 de ani" ca &i +ristotel" ba c(iar )ntr-o co#i$ura%ie calendaristic0 memorabil05 +ristotel )n perioada :J? @ :22" )nc(eindu-&i ia%a )n ostracizare &i dezam0$ire" iar Ne4at )n 9G22 @ 9GJ?" cu oper0 &i personalitate remarcabil0" dar la .discre%ia1 icisitudinilor socio-opresi e repetate* 'si(olo$ia e,perimental0 )n Romnia* Dup0 cum s-a ar0tat )n capitolul despre Eundt" primul laborator de psi(olo$ie s-a )n#iin%at la 7eipzi$" )n 9JFG* E,perimentul ap0rea drept un atribut al maturiz0rii &tiin%ei &i num0rul laboratoarelor a crescut rapid )n toat0 lumea5 )n 9JJ:" )n 2*U*+*" de c0tre 2tanleO ;all" la Uni ersitatea Io(n ;opBins6 9JJG" 2orbona" ;*Neaunis6 Roma" >*2er$i6 9JG9" Uni ersitatea Columbia" NeQ ZorB" Io(n mc*Cattell6 Cambrid$e" +n$lia* 3n %ara noastr0" primul laborator de psi(olo$ie a #ost )n#iin%at )n 9JG: la Ia&i" de c0tre Eduard >ruber" doctor al Uni ersit0%ii din 7eipzi$ (cu o tez0 asupra luminozit0%ii culorilor" coordonat0 de E*Eundt!* 3n cartea de4a amintit0 a lui A*Ne4at" lui >ruber i se rezer 0 ?5 de pa$ini" scrise cu deosebit respect" simpatie &i compasiune* 2tudiile &i mani#est0rile sale )n str0in0tate pe parcursul a F ani (cu mare succes la primele dou0 Con$rese mondiale de psi(olo$ie! )l anun%au ca un om de &tiin%0 de )nalt0 ino a%ie &i mare oper0* Ca un semn al destinelor rare" a murit la :5 de ani )ntrun ospiciu" )n 9JGD" anul )n care s-au n0scut trei psi(olo$i de re#erin%0 ai eacului urm0tor5 7*2*/$otsBi" I*'ia$et &i A*Ralea* 2e n0scuse la Ia&i" )n 9JD9" )ntr-o #amilie mi,t05 tat0l @ ar(itect $erman" mama @ o romnc0 din neamul domnitorului Cuza* Dup0 licen%a )n litere &i #iloso#ie la Ia&i" )ndr0$it de cercul .Contemporanul1-ui ca .#i$ur0 pitoresc01 &i in#ormat0" >ruber bene#iciaz0 de mentoratul lui T*Aaiorescu &i #ace" cu intermiten%0" studii la 2orbona &i 7eipzi$* 'ublic0 prima lucrare de psi(oestetic0 .2til &i $ndire1" studiaz0 sinesteziile6 lucr0rile lui sunt apreciate de psi(olo$i consacra%i &i publicate )n re iste occidentale de presti$iu* Este att de preocupat de un laborator de psi(olo$ie la Uni ersitatea din Ia&i " )nct" )n 9JG:" c(iar )n drumul de la 7eipzi$ spre cas0 se opre&te la Nucure&ti" are o audien%0 la ministrul instruc%iunii" TaBe Ionescu* 3ntr-un timp scurt este elaborat de izul pentru aparatur0 &i re$ulamentul" asi$urate spa%iul &i #ondul bibliotecii* Eduard >ruber desc(ide" pe 29 octombrie 9JG:" primul curs de 'si(olo$ie e,perimental0 din Romnia (anun%at &i comentat poziti de presa local0!* 3n 9JG? particip0" la in ita%ia pro#esorului 7ombroso" la Con$resul (medical! de +ntropolo$ie de la Roma" comunicnd despre cercet0rile sale asupra audi%iei colorate" lucrare ce i-a #ost ulterior publicat0 (ministrul TaBe Ionescu a primit o scrisoare de la 7ombroso" )n care Romnia este #elicitat0 c0 are un asemenea psi(olo$ eminent!*

Dup0 ce )ncepuse &i un curs de .'eda$o$ie modern01" )n 9JG5" >ruber apare cu intermiten%e" boala )l preocup0* Dia$nosticul stabilit de Dr* Ric(ard on Lra##t" pro#esor la Uni ersitatea din /iena" la care se trateaz0" este de ne roz0 astenic0" determinat0 de surmena4 intelectual* Re ine )n %ar0" boala se a$ra eaz0" obli$nd #amilia s0-l interneze la spitalul doctorului Hutzu din Nucure&ti (cel care-l asistase &i pe Eminescu!* 3nceteaz0 din ia%0 pe data de 2J martie 9JGD" spre consternarea $eneral0 a intelectualit0%ii ie&ene &i a or$anelor de pres0" care )i remarcaser0 cu entuziasm ascensiunea )n ultimii &apte ani* 'rima stea pe cerul romnesc al noii &tiin%e despre om" 'si(olo$ia e,perimental0" s-a do edit nenorocoas0" c0znd precum Eminescu" Nolintineanu" N0lcescu" Tudor /ladimirescu* Dep0rtarea ei de .obi&nuitul1 cotidian #ace ca lumina ce a purtat-o s0 d0inuie )nc0* W WW 3n ultimul deceniu al sec* al <I<-lea" au ap0rut c0r%i rele ante pentru noul spirit e,perimental din psi(olo$ia european05 .Introducere )n psi(o#izic01 (9J92!" de Ht*Aic(0ilescu6 .'rincipii de psi(olo$ie1 (9JG2!" de C*7eonardescu6 .'roblemele psi(olo$iei1 (9JGJ!" de C*R0dulescuAotru6 )n 9JG5" +l#red Ninet" in itat de ministrul Instruc%iunii publice TaBe Ionescu" %ine la Uni ersitatea din Nucure&ti 92 prele$eri de psi(olo$ie e,perimental0 (aprilie @ iunie!* E enimentul a #ost de e,cep%ie" rectorul Uni ersit0%ii" Titu Aaiorescu" propunndu-i ulterior" lui Ninet s0 re in0 ca pro#esor* Re ista cultural0 .Contemporanul1 a marcat epoca printr-o lar$0 ac%iune de propa$are a mi&c0rii de idei &tiin%i#ice )n domeniu* W WW Nicolae /asc(ide (9JF: @ 9GCF!" ca &i >ruber" a #ost .prea )nalt pentru o umbr0 att de scurt01* N0scut la Nuz0u" unde a urmat clasele primare &i $imnaziul6 dup0 absol irea liceului .2#*2a a1 din Nucure&ti" urmeaz0 cursurile =acult0%ii de litere &i #iloso#ie" a nd ca pro#esori pe Titu Aaiorescu &i C*Dumitrescu-Ia&i* 2us%ine licen%a )n iunie 9JG5" cu teza .2enza%iile izuale1" aprecit0 ca e,celent0 &i premiat0* Cu ocazia prele$erilor lui +*Ninet" /asc(ide" )n prea4ma sus%inerii licen%ei a #ost apropiat sa antului #rancez" alc0tuind succesi .rapoarte1 despre #iecare curs &i prezentndu-le )n pres06 Ninet l-a apreciat &i l-a in itat la 2orbona" )n laboratorul s0u de psi(olo$ie e,perimental0* Din toamna anului izitei lui Ninet" 9JG5" pn0 la s#r&itul ie%ii sale tra$ic de scurte" )n 9GCF (datorit0 unei pneumonii!" /asc(ide lucreaz0 ca .ata&at1 )n laboratorul lui Ninet (pn0 )n 9JGG!" apoi )n alte laboratoare6 din 9GC9 este director ad4unct al laboratorului de psi(olo$ie patolo$ic0" de pe ln$0 2orbona" condus de Ed*Touluse* 'ublic0 )mpreun0 cu Ninet date de cercetare pri ind e#ectul muncii intelectuale asupra presiunii san$uine &i psi(olo$ia &colarului6 cu Touluse public0 lucr0ri de metodolo$ie ()n 9GC?" o carte la care colaboreaz0 &i ;*'iXron5 Tec(niVue de psOc(olo$ie e,perimentale!* 3n cei aproape 92 ani petrecu%i )n =ran%a" pe ln$0 teza de doctorat" #i&a sa biblio$ra#ic0 speci#ic0 9FC de titluri" printre care 92 c0r%i* 2e ocup0 de psi(olo$ie cu patosul metodolo$ic al timpului" c0 aceasta ar rele a mecanisme subtile ale ie%ii mentale ()n 9GC:" )n colaborare cu /urpas" public0 .7a lo$iVue morbide" 9* 7UanalOse mentale1" primul olum dintr-o serie de patru proiectate6 pre#a%a" elo$ioas0" este scris0 de T(*Ribot!* Dou0 c0r%i sunt publicate postum5 .Essai sur la psOc(olo$ie de la main1" 9GCG" 5C? p*" .7e sommeil et les r` es1 (9G99!* Iat0 un citat din prima5 .mna de#ine&te #iin%a uman0 mai mult dect oc(iul" R&i #azele ie%ii noastre las0 )n aceasta mai multe tr0s0turi

dect )n alte p0r%i1 (p*25!6 .mi&carea este elementul cel mai intim al $ndirii1 (p*2?!*Cartea despre somn &i ise a de enit lucrare de re#erin%0 )n domeniu* Dorin%a de a re eni )n %ar0" ca cercet0tor &i pro#esor" concretizat0 )ntr-o sus%inut0 coresponden%0 cu Titu Aaiorescu &i >(eor$(e Aarinescu" nu s-a mai putut realiza* Un alt is" tot de intelectual patriot" era s0 scrie pentru Occident o carte despre Romnia* Constantin R0dulescu-Aotru (9JDJ @ 9G5F!" #iloso# &i psi(olo$" din neam de panduri &i intelectuali olteni* Dup0 liceul #0cut la Craio a &i =acultatea de litere &i #iloso#ie de la Nucure&ti" &i-a continuat studiile la 'aris &i apoi la 7eipzi$6 )n laboratorul lui Eundt a asimilat te(nica psi(olo$iei e,perimentale" dar &i-a sus%inut teza de #iloso#ie pe problema cauzalit0%ii la Lant6 &i-a e,tins acti it0%ile )n laboratoarele de psi(olo$ie" )n 0%nd ulterior de la C(arcot" Ribot" Neaunis &i Ninet* Titu Aaiorescu" pro#esorul" rectorul &i mentorul attor cariere de c0rturari proeminen%i" )l remarcase pe tn0rul licen%iat &i )i accept0 compania pn0 la 'aris )n c0l0toria sa esti al0 )n Occident* Interesant0 este o contin$en%0 astral05 sus%inerea licen%ei a a ut loc pe data de 9J iunie 9JJG" ziua petrecerii pe ultimul drum a marelui Eminescu6 ast#el c0 Aaiorescu &i studen%ii care asistaser0 la e,amenul de licen%0 al lui C*R0dulescu-Aotru au cobort direct )n 'ia%a Uni ersit0%ii pentru a participa la corte$iul #unerar al $eniului poeziei romne&ti* 7a 'aris" C*R0dulescu-Aotru )&i abandoneaz0 planurile de carier0 4uridic0 &i se intereseaz0 de psi(olo$ie (Ribot!" psi(o#iziolo$ie (Neaunis! &i psi(opatolo$ie (C(arcot!* 3n anul urm0tor" la )nceput" de semestru uni ersitar" p0r0se&te 'arisul pentru AMnc(en (un semestru" unde a audiat cursurile lui C*2tup#" )n spiritul lui Nrentano!" apoi 7eipzi$ (doi ani &i um0tate!* 3l preocupa problema psi(olo$ic0 a timpului &i edea c0 biblio$ra#ia pe problem0 este precump0nitor $erman0* 'reocuparea pentru studiul #unc%iilor psi(ice superioare" cum ar #i inteli$en%a instrumentat0 de mi&care" nu intra )ns0 )n topics-ul lui Eundt* Interesante )n biblio$ra#ia lui R0dulescu-Aotru sunt cele dou0 aspecte5 c0 psi(olo$ia e,perimental0" la r0spntia de eacuri era atr0$0toare pentru #iloso#i" 4uri&ti" medici6 al doilea aspect ce se impune aten%iei este rela%ia mentor-discipol pe care o practica Titu Aaiorescu )n #ormarea carierelor marilor personalit0%i romne&ti5 nu numai c0 .poseda1 cuno&tin%e" dar &i $(ida &i promo a ace&ti tineri care promiteau" studiau" c0utau" trudeau preocupa%i de cre&terea poten%ialului na%ional* 7ucrarea de doctorat la Eundt este terminat0 )n iunie 9JG:" cu titlul . Despre dez oltarea teoriei lui Lant asupra cauzalit0%ii )n natur016 la sus%inere ob%ine cali#icati ul Aa$na cum laude" dup0 care este publicat0 )n re ista lui Eundt . '(ilosop(isc(e 2tudien1" de enind lucrare de re#erin%0* 3ntors )n %ar" C*Rdulescu-Aotru #unc%ioneaz pn )n 9JGF ca bibliotecar la =unda%ia Uni ersitar" dup care ob%ine postul de con#eren%iar la =acultatea de =iloso#ie &i 7itere &i a4un$e ast#el s %in primul curs de 'si(olo$ie e,perimental la Nucure&ti" intitulat .Elemente de psi(olo$ie e,perimental1* 3n anul urmtor editeaz prima sa carte . 'roblemele psi(olo$iei1* De#inind )n spirit naturalist &tiin%i#ic obiectul 'si(olo$iei" - condi%iile producerii #enomenelor psi(ice &i )nln%uirea lor cauzal @ Radulescu-Aotru #ormuleaz replici ar$umentate la toate opiniile ce puneau la )ndoial obiecti itatea &tiin%ei despre psi(ic6 trateaz rela%ia psi(ic#iziolo$ic" speci#icitatea determinismului )n 'si(olo$ie" raporturile indi idual @ social" indi idualitate @ personalitate" comportament re#le, &i inten%ionat" su#let @ spirit" psi(olo$ie @ #iloso#ie* 3n 9GCD" Rdulescu-Aotru ob%ine #onduri pentru )n#iin%area primului laborator de psi(olo$ie e,perimental la Uni ersitatea din Nucure&ti* =undamentarea &tiin%i#ic-e,perimental a 'si(olo$iei a creat un pol de interes academic" atrac%ie pentru o nou carier* Dup0 audierea cursului de psi(olo$ie al lui R0dulescu-Aotru"

Dimitrie C*N0de4de )&i ia o licen%0 str0lucit0 cu teza ./aloarea ie%ii ca problem0 psi(olo$ic01 (9JGJ!* 'este c%i a ani a #i pro#esor al0turi de C*R0dulescu-Aotru &i A*Dra$omirescu" dar )&i )ntrerupe acti itatea pentru studii )n >ermania6 la Uni ersitatea din AMnc(en studiaz0 cu T(*7ipps (psi(olo$ie" lo$ic0" etic0" istoria #iloso#iei!" cu I*RanBe (antropolo$ie! &i cu >Mttler (#iloso#ia modern0!* Teza de doctorat condus0 de T(*7ipps a a ut titlul .Eseu asupra teoriei biolo$ice a pl0cerii &i durerii1 &i a #ost deosebit de apreciat0" publicat0 )n $erman0 &i #rancez0* 7ucrarea este dez oltat0 &i publicat0 la 7eipzi$ )n 9GCJ cu noul titlu .Teoria biolo$ic0 a pl0cerii &i durerii1" iar la Nucure&ti a #ost tip0rit0 doar o parte " cu titlul .Raportul )ntre sentiment &i #or%a ital01* 3n .T(e american 4ournal o# 'sOc(olo$O1 nr*:a9GCJ lucrarea este atent &i elo$ios recenzat0" cali#icat0 drept .prima )ncercare serioas0 de a )n in$e )n mod critic teoria #inalist0 a pl0cerii &i durerii" un ser iciu real adus psi(olo$iei &tiin%i#ice1 (p*?CJ!* 'si(olo$ul romn respin$e sc(ema .pl0cut b normal" util6 nepl0cut b anormal" d0un0tor1" ar$umentnd inconsisten%a acesteia (de e,emplu" alcoolul &i tutunul sunt consumate din pl0cere" dar sunt d0un0toare!* De asemenea" trateaz0 )ntr-un mod nou raportul or$anic @ stare su#leteasc0 )n materie de a#ecti itate6 starea or$anic0 apare doar ca un #actor" iar ac%iunea sa este mediat0 de st0rile &i cerin%ele su#lete&ti* 'roblema are o aloare &tiin%i#ic0 ma4or0" date #iind contro ersele din epoc0 relati e la teoria peri#eric0 a emo%iilor" #ormulat0 )n paralel de E*Iames &i de pro#esorul olandez de anatomie patolo$ic0 Carl->eor$ 7an$e (9J:? @ 9GCC!* Re)ntors )n %ar0" Dr*N0de4de este un om de &tiin%0 #ormat6 studiile sale e,perimentale au concursul pro#esorului C*Dumitrescu-Ia&i &i a doctorului Obre$ia &i #ac obiectul unei c0r%i publicate )n 9G9C sub titlul .Aunca psi(ic0 &i )ncerc0rile determin0rii ei cantitati e1 (Nucure&ti" Editura =*>\bl &i #iii!* Cartea este publicat0 peste doi ani )n $erman0" la 7eipzi$* 3ncepea o perioad0 de preocup0ri er$onomice6 datele sale sunt comparate cu cele rele ate de E*Lraepelin (9J5D @ 9G2D!" psi(iatrul $erman care a elaborat teste psi(olo$ice pentru #iabilitatea uman0* Dominanta preocup0rilor sale &tiin%i#ice a r0mas rela%ia #izic-psi(ic )n di#erite arii" a4un$nd la principiul c0 le$ile )n psi(olo$ie trebuie s0 e,prime raporturi sc(imb0toare dintre m0rimi sc(imb0toare* + ntul in esti$ati al lui Dimitrie N0de4de este treptat stins de #rustrarea repetat0 de a nu mai putea reintra )n corpul cadrelor didactice uni ersitare dup0 concediul de studii (psi(olo$ia nu era o catedr0 uni ersitar0 distinct0 de #iloso#ie @ lo$ic0 @ etic0!* Despre acest destin al )ntrist0rii" A*Ne4at scrie cu simpatie" deoarece l-a cunoscut )n propria-i ia%0* Cunosc0tor pro#und al literaturii &tiin%i#ice #ranceze" Aarian Ne4at re%ine &i reactualizeaz0 numele Otiliei /laicu" ale c0rei cercet0ri despre memoria imediat0 au ap0rut )n .7U+nneX psOc(olo$iVue1 (9G2C" <<I" p*9F9-9JG!" precum &i )n tratatul lui >*Dumas" .Nou eau traitX de psOc(olo$iVue1 ( ol*?" 'aris" +lcan" 9G:?!* 3n tratatul amintit" cunoscutul psi(olo$ #rancez ;*'iXron se re#er0 pe lar$ la studiul e,perimental publicat de autoarea romnc0" alori#icndu-l )n #apt prin comparare cu propriile in esti$a%ii* Trei domenii cone,e )n spri4inul dez olt0rii psi(olo$iei romne&ti5 #iziolo$ia" neurolo$ia &i endocrinolo$ia* Romnia a intrat )n secolul al <<-lea cu mari aspira%ii )n toate domeniile5 socio-na%ional" economic" &tiin%i#ic* 3n #a oarea dez olt0rii &tiin%elor" )n %ar0 apar .&coli &tiin%i#ice1 de presti$iu european5 bacteriolo$ie" c(imie" #izic0" medicin0" construc%ii" sociolo$ie* T(oma Ionescu era un c(irur$ al lumii (a introdus te(nica anesteziei centrale!6 pe biroul lui /ictor Nabe& erau buletine de analiz0 ce soseau cu ser iciile a iatice6 Ioan Cantacuzino &i >(eor$(e Aarinescu erau solicita%i #rec ent de centrele uni ersitare celebre ale lumii* a! Institutul interna%ional de #iziolo$ie e,perimental0 de la Noulo$ne sur 2eine" ln$0 'aris" #usese #rec entat de C*R0dulescu-Aotru &i N*/asc(ide6 )n 9GC2 )l are ca director ad4unct pe

Ion +tanasiu (9JGD @ 9G2D!" absol ent al =acult0%ii de medicin0 eterinar0 din Nucure&ti" cu studii de #iziolo$ie la 'aris &i Nonn* +l0turi de I*AareO" este considerat p0rinte al electro#iziolo$iei ner oase* Dup0 moartea acestuia" )n 9GC?" institutul )i poart0 numele &i i se propune lui I*+tanasiu s0-i #ie director* 3n 9GC5 )ns0 +tanasiu pre#er0 s0 re in0 )n Nucure&ti ca &e# de catedr0 de #iziolo$ie $eneral0 &i comparat0 a =acult0%ii de Htiin%e &i ca director al Institutului de #iziolo$ie" Uni ersitatea Nucure&ti* Concep%ia sa &tiin%i#ic0 este a,at0 pe )n%ele$erea sistemului ner os ca sistem ce realizeaz0 interac%iunea or$anismului cu mediul" #unc%ie realizat0 la toate ni elurile" de la instincti la intelecti " prin re#le,e6 principiul asocia%iei st0 la baza dez olt0rii &i #unc%ion0rii )ntre$ii ie%i psi(ice ()n .Con orbiri literare1" ?a9GC2!* Re%inem c0 )n acei ani 'a lo se ocupa )nc0 de #iziolo$ia di$estiei &i nu #0cuse nici o comunicare despre re#le,ele condi%ionate (prima a #i #0cut0 )n 9GC:" la Con$resul interna%ional de medicin0" de la Aadrid!* Idea%ia lui +tanasiu a ea la baz0 .Re#le,ele creierului1" de I*A*2eceno " carte tradus0 )n #rancez0 )n deceniul al I<-lea" precum &i concep%ia lui C(*Ric(et (pro#esorul s0u de la 'aris! despre ideea ca .re#le, cu partea e#ectorie in(ibat01 ('a lo i-a recunoscut lui Ric(et prioritatea introducerii termenului de .re#le, psi(ic1" )n care conteaz0 urmele cerebrale ale e,citan%ilor anteriori!* Interesul lui +tanasiu pentru psi(olo$ie a #ost constant" pro#und" )nalt apreciati * 3nainte de toate el edea unitatea #izic-psi(ic ca un principiu al determinismului &i o condi%ie a pro$resului psi(olo$iei6 aduce ar$umente c0 )n #unc%ionarea or$anelor de sim% este orba de .e,citan%i speci#ici1 &i or$ane adaptate" iar nu de . ener$ii speci#ice1 care .#iltreaz01 &i contorsioneaz0 realitatea* Despre lumea e,tern0 a em .ima$ini reprezentati e1" ce r0spund direct cauzelor din mediu ce le-au pro ocat &i .ima$ini simbolice1" purtate de cu inte" #0r0 prezen%a imediat0 a obiectelor de re#erin%0* >ndirea" memoria" a#ecti itatea sunt tratate )n di#erite lucr0ri din perspecti 0 sistemic0" psi(o#iziolo$ic0 &i $enetic0 (cu desc(idere spre educa%ie!* Toate mani#est0rile &tiin%i#ice ale dr*I*+tanasiu au contribuit la atmos#era #a orabil0 unei psi(olo$ii &tiin%i#ice" dotate conceptual &i metodolo$ic pentru a deser i omul deceniilor &i eacurilor urm0toare* Ca o mic0 m0n0stire" sub un pinten de deal" unde se #ac ru$0ciuni pentru comuniunea omului cu di initatea" &tiin%a psi(olo$ic0" ea )ns0&i su#erind0 )n %ara noastr0 )n deceniile ce au urmat" a )ncercat s0 proiecteze o lumin0 asupra omului" - #ie el a$ricultor" petrolist" om politic" metalur$ist" dasc0l" scientist" militar* Ion +tanasiu a #ost un .paznic de #ar1 ()n e,presia lui >eo No$za! care a a4utat diri4area na i$a%iei spre %0rmuri (a&teptate ca! si$ure* b! >(eor$(e Aarinescu (9JD: @ 9G:J!" om de &tiin%a #ormat .la baz01 )n %ar0 (student la medicin0 )n Nucure&ti &i cercet0tor )n laboratorul lui /*Nabe& de anatomie patolo$ic0 &i bacteriolo$ic0!6 )n iunie 9JJ9 pleac0 la 'aris pentru a lucra cu I*C(arcot" apoi )n >ermania" Nel$ia" +n$lia" Olanda &i Italia* 3n 9JGF )si sus%ine teza de doctorat la =acultatea de medicin0 din 'aris &i se )ntorcea )n %ar0" unde de ine &e# de ser iciu la sec%ia de boli ner oase a 2pitalului 'antelimon din Nucure&ti &i pro#esor la =acultatea de medicin0 din Nucure&ti (clinica de boli ner oase &i electroterapie!* 3n 9G9C apare la 'aris .TraitX international de psOc(olo$ie patolo$iVue1 (sub redac%ia lui +*Aarie!6 capitolul . leziuni cerebrale1 este redactat de Aarinescu* De ine membru al +cademiei Romne )n 9GCD" apoi al multor #oruri academice din alte %0ri @ 'aris (9G92!" ;alle (9G:2!" Nuenos +ires (9G:D!" Aadrid" AarOland" 'ra$a" /iena" Nerlin" NeQ ZorB" /ar&o ia" Rio de Ianeiro" 7ondra etc* 7ucrarea sa" de enit0 clasic0" .7a cellule ner euse1" este pre#a%at0 elo$ios de Ramon O Ca4al* Idea%ia psi(olo$ic0 era la mare respect la r0spntia de eacuri* Din 9GCC" >(*Aarinescu )ncepe s0 se ocupe )n mod special (nu doar ocazional ca mai )nainte! de problemele limba4ului" scrisului" sensibilit0%ii" su$estiei" ne rozelor* 'si(oterapia cap0t0 un caracter concret" operabil )n baza principiului inte$r0rii corticale a tuturor #unc%iilor neuronale*

Aaterialul e,perimental l0sat de Ed*>ruber" dup0 moartea sa nea&teptat0 este alori#icat de >(*Aarinescu )n 9G99" )n lucrarea .2tudii asupra audi%iunii colorate1* Este deosebit de interesant pentru o istorie a psi(olo$iei de a consemna un $en de tropism al medicilor &i #iziolo$ilor spre problematica psi(olo$ic0* 3n 9G9D" Aarinescu public0 .Despre metodele psi(olo$iei1" demonstrnd o mare a#initate pentru studiul psi(olo$iei5 al con&tiin%ei (.cea mai de seam0 mani#estare su#leteasc01" .ultimul teritoriu al e olu%iei psi(ice1!* 3n articolul )n limba #rancez0 .7a ie scienti#iVue c 'etro$rad1" 9G9F" se arat0 entuziasmat de cercet0rile lui Nec(tere &i 'a lo " conturnd perspecti ele unei psi(olo$ii obiecti e" eliberate de iluziile introspec%iei &i specula%iile meta#izicii* 3n autoobser a%ie apar produsele #inale ale $ndirii" nu &i .procesele pre$0titoare1" din s#era incon&tientului* 3ntre cele dou0 s#ere )ns0 e,ist0 o conlucrare" anumite entit0%i )ncep a #i con&tiente &i prin automatizare trec )n incon&tient &i in ers* +ta&amentul lui >(*Aarinescu pentru o psi(olo$ie desprins0 de meta#izic este e,primat0 )n numeroasele sale lucr0ri asupra psi(analizei (de re$ul0 critice!" somnului" su$estiei" rstelor" localiz0rilor cerebrale" amneziilor" ne rozelor* Aetoda re#le,elor condi%ionate este apreciat0 ca alternati 0 naturalist-&tiin%i#ic0 de abordare a unei e,isten%e obiecti e" care" cnd se preteaz0 &i la autoobser a%ie este distorsionat0 sau iluzorie* c! C*I*'ar(on (9JF? @ 9GFC!" personalitate de r# a &tiin%ei endocrinolo$ice mondiale" cu o oca%ie pro#esional0 #ormat0 e,clusi )n %ar0" dar cu o oper0 &tiin%i#ic0 masi 0 &i ino atoare* De&i nu-&i recunoa&te mentorii" primul s0u )ndrum0tor a #ost >(*Aarinescu" )n domeniul neurolo$iei" la 2pitalul 'antelimon din Nucure&ti* 'e #ondul problematicii neurolo$ice" descoper0 #actorii endocrini &i )n decursul unui deceniu" )n colaborare cu A*>oldstein elaboreaz0 &i public0 primul Tratat de endocrinolo$ie din lume (9GCJ!* 3n 9G9C elaboreaz0 un studiu (de ?52 de pa$ini! asupra rolului $landelor endocrine )n patolo$ia mental0* Rezultatele studiilor sale sunt communicate la con$rese interna%ionale6 )n 9G?:" )n .+nalele de psi(olo$ie1 public0 sinteza .Rolul (ormonilor )n ia%a psi(ic01* Interesant0 este iziunea marelui cercet0tor #iziolo$ asupra psi(olo$iei5 o consider0 un capitol al biolo$iei" deoarece are la baz0 #unc%ionarea creierului &i a $landelor endocrine* De e,emplu" emoti itatea este acti at0 de e,cesul de secre%ie tiroidian0 &i sl0bit0" pn0 la apatie" de de#icitul acesteia6 )n ultimul caz sl0be&te &i memoria &i )n 0%area (constituirea asocia%iilor!" e#ortul oluntar &i )n $eneral" tonusul psi(ic* 3nceputurile psi(olo$iei sociale* Re%inem obser a%ia pertinent0 a lui Aarian Ne4at c0 la r0spntie de eacuri <I< &i <<" conceptul de &tiin%0 psi(olo$ic0 se identi#ic0 cu cel de psi(olo$ie e,perimental0 (op*cit*" p*25G!* 2et-ul permisi al accept0rii metodelor &tiin%elor naturii era )ns0 )ntmpinat a ersi de #actorii $enezei &i #unc%ion0rii psi(icului uman" social prin e,celen%0* 3n cartea noastr0 psi(olo$ic0 de c0p0ti .'roblemele psi(olo$iei1 (C*R0dulescu-Aotru" 9JGJ!" similar0 poate c0r%ii americane a lui Iames .'rinciples o# psOc(olo$O1 (9JGC!" se a#irm0 e,plicit importan%a #actorilor sociali" complementari celor biolo$ici )n e,plicarea psi(icului uman* Dac0 )n atmos#era intelectual0 romneasc0 (promo at0" de e,emplu" de .Contemporanul1 &i .Con orbiri literare1! no%iunile de psi(olo$ie social0 )ncepuser0 de4a s0 #ie de#inite &i alori#icate" cel care a instituit un sistem conceptual )n acest domeniu a #ost Dimitrie Dr0$(icescu (9JF5 @ 9G?5!* 3n societatea romneasc0 a #ost un .obelisc1 al binelui" att de )nalt )nct" )n reme de #urtun0" a #ost lo it de #ul$erul )ntunecat al ne#ericirii" decep%iei &i mor%ii* 7icean craio ean" Dr0$(icescu de ine student la =iloso#ie &i 7itere )n Nucure&ti" )&i d0 licen%a )n 9GC9 &i pleac0 la studii umaniste la 'aris* =oarte repede" )n 9GC:" public0 o carte de sociolo$ie5 . 7e probleme du determinisme social* Determinisme biolo$iVue et determinisme social1 ('aris" Ed*de la >rande =rance" GGp*!* 2e deplaseaz0 la Nerlin pentru un semestru &i )n

anul urm0tor )&i sus%ine la 'aris teza de doctorat .Du rdle de lUindi idu dans le determinisme social1" pe care o &i public0 la =*+lcan" )ntr-un olum de :DD de pa$ini* Re)ntors )n %ar0" este suplinitor la cursul de .Aoral0 &tiin%i#ic01" apoi" peste un an" con#eren%iar de 'si(olo$ie social0 &i 2ociolo$ie la Uni ersitatea Nucure&ti* 3n 9G9C" cariera didactic-uni ersitar0 a lui Dr0$(icescu se )nc(eie #rustrant" postul s0u #iind ocupat de o alt0 persoan0* Dr0$(icescu nu pre#er0 dezan$a4area" ca D*N0de4de &i elaboreaz0 )n #rancez0 zeci de studii &i tratate (sociolo$ie" moral0" alcoolism" liberalism" etno$ra#ie" reli$ie" bio$ra#ii psi(osociale etc*!* 2cris0 &i editat0 )n limba #rancez0" opera lui Dr0$(icescu a #ost asimilat0 &i apreciat0 de mentalitatea european0* Cali#icati ele sunt5 #or%0" ori$inalitate" precau%ie* Este apreciat0 )ndeosebi teza sa c0 psi(olo$ia uman0 este )nainte de toate social0* Cartea .7a probleme de la conscience* etude psOc(o-sociolo$iVue1" publicat0 )n 9GC?-9GCD sa bucurat de un enorm succes" cei mai mari oameni de &tiin%0 ai remii au comentat-o &i apreciat-o ca in$enioas0" interesant0" a enturoas0 &i pro#und0* Iat0 o idee memorabil0 a lui Dr0$(icescu5 .)n creier socialul se materializeaz0 &i materialul" biolo$icul" se socializeaz01* /ede psi(olo$ia ca o &tiin%0 despre realitatea inter-indi idual0 sau social06 este orba de psi(olo$ia uman0" care trebuie s0 aib0 ca traiect #undamental dimensiunea social0* W WW 'si(olo$ia romneasc0 dup0 anii U2 C* Yara re)ntre$it0 )&i indec0 r0nile r0zboiului" intelectualitatea trece cu un patos nou la or$anizarea &i dez oltarea institu%iilor producti e &i de )n 0%0mnt* Clu4ul de ine centru uni ersitar" iar poten%ialul &tiin%i#ic &i patriotic )i con#er0 )n c%i a ani o talie european0* C*R0dulescu-Aotru reluase din 9G9G" la Uni ersitatea din Nucure&ti" Cursul de psi(olo$ie (ce a #i tip0rit )n 9G2:! &i se preocup0 de laboratorul de psi(olo$ie" aproape distrus de r0zboi6 )n acest scop" )n 9G29 iziteaz0 Institutul de psi(olo$ie din 7eipzi$" unde acum era director #ostul s0u cole$ (la Eundt! =eli, Lrue$er* 2tabilind o colaborare cu acesta" re ine )n %ar0 &i cere #onduri $u ernamentale pentru dotarea &i dez oltarea laboratorului" proces ce continu0 aproape un deceniu* Trecuser0 25 de ani de la publicarea c0r%ii 'roblemele psi(olo$iei (9JGJ!* +cum R0dulescuAotru este mai didactic" &tie ce este o carier0 &tiin%i#ic0" este mai empatic cu studentul)ncep0tor* Opereaz0 o distinc%ie clar0 )ntre meta#izic0 &i psi(olo$ie" )ntre e,plica%ia &tiin%i#ic0 #ondat0 pe cercetarea e,perimental0 &i discursul .)n spri4inul unui sistem #iloso#ic sau al reunei concep%ii sociale1* Obiectul psi(olo$iei este #enomenul psi(ic real5 a&a cum se prezint0 )n e,perien%06 studiul din punctul de edere al opozi%iei &i intercondi%ion0rii cu altele6 e,presie a bo$atei con#runt0ri cu mediul bio#izic &i social &i a unit0%ii dintre tr0irea su#leteasc0 &i substratul ei material* =orma%ia #iloso#ic0" #le,ibilitatea abord0rii &i #or%a $eneraliz0rii nu-l distan%eaz0 pe autor de speci#icul biosocial al psi(icului6 atra$e aten%ia asupra comple,it0%ii6 psi(olo$ia nu poate practica izolarea e,perimental0 a #enomenelor pentru a studia" de e,emplu" con&tiin%a" sentimentul &i personalitatea6 aceast0 te(nic0 este producti 0 )n &tiin%ele naturii" dar nu la om" care are un .mediu1 e,tins la scar0 social-istoric05 .+ctul con&tient este o mani#estare a ie%ii de rela%iune )ntre indi iziRi zolat n-are )n%eles1 (p*:C?!6 omul este o #iin%0 .creditat01 cu e,perien%0 social0" a altora6 comportamentul con&tient nu poate #i )n%eles dect )ntr-o .comunitate de con&tiin%e1 (con&tiin%a este o . #iic0 a societ0%ii1!* Crezul &tiin%i#ic al pro#esorului C*R0dulescu-Aotru a #ost determinismul &i monismul* 'iatra de )ncercare a oca%iei sale a #ost e,plicarea personalit0%ii &i a abordat-o c(iar cu riscul #inalismului* El )nsu&i a comentat deseori tenta%ia psi(olo$ului de a #ace meta#izic0" ast#el c0

psi(olo$ii pot aprecia mai mult #rumuse%ea dect robuste%ea teoriei personalismului ener$etic (cartea cu acest titlu a ap0rut )n 9G2F!* Ca e olu%ionist" nu s-a #erit de a de#ini o continuitate a ener$iei #izice cu ener$ia spiritual0 (.puterea su#leteasc01!* /ede personalitatea ca o direc%ie )n care au e oluat #ormele de ener$ie natural05 .Rnatura produce personalitatea su#leteasc0 a&a cum produce cristalizarea mineralelor &i cum se produce ereditatea #ormelor or$anice1 (p*995!* .Cristalizarea1S este un #enomen-model pentru e,plicarea trans#erului de ener$ie de la #orme simple la cele comple,e6 este sensibil la e,presia lui 2tend(al .cristalizarea emo%iilor )n obiect1 (din .7e sentiment de lUamour1! &i o preia )n e,plicarea $enezei sentimentelor5 )n salinele de ln$0 2alzbur$" s0tenii pun cren$u%e uscate pentru a se )mpodobi )n cte a s0pt0mni cu cristalele de sare rezultate din atmos#era umed0 &i saturat0* +&a se )ntmpl0 &i )n raporturile a#ecti e interpersonale5 dintr-o atmos#er0 de a#ecte primare" o persoan0 cu totul indi#erent0 anterior" de ine dup0 un timp aureolat0 de .cristalele luminate de dra$oste16 pentru .a se depune1 au ne oie de un suport* Aerit0 consemnat0 aloarea acestui model de interpretare psi(olo$ic0* L*DuncBer" $estaltist remarcabil &i no ator )n psi(olo$ia $ndirii" cole$ de doctorat la Nerlin cu pro#esorul >(*Tapan" l-a #olosit )n e,plicarea principalei celule a $ndirii (descoperite de 2ocrate!5 . conceptul este o cristalizare )n obiect a ideilor &i a modurilor de operare cu el16 R0dulescuAotru nume&te meta#ora lui 2tend(al .o #oarte #rumoas0 teorie asupra a#ecti it0%ii1" iar +*N*7eontie " la cursul de psi(olo$ie" o considera .sin$ura teorie ce e,plic0 mira4ul #ormei celei mai )nalte a a#ecti it0%ii umane1* Opera lui R0dulescu-Aotru s-a bucurat de )nalt presti$iu &tiin%i#ic )n perioada interbelic0" autorul a #ost 're&edinte al +cademiei Romne6 purtnd )n pa$inile &i cursurile sale dialo$ iu cu cele mai marcante personalit0%i din &tiin%ele umaniste" elabor0rile sale )n problemele metodolo$ice (rele nd minusurile introspec%iei" dar &i ale re#le,olo$iei &i be(a iorismului!" ale psi(o$enezei (rolul muncii &i limba4ului )n antropo$enez0" #unc%ia instruirii )n dez oltarea #unc%iilor psi(ice superioare!" ale subiecti it0%ii" personalit0%ii &i psi(ote(nicii @ reprezint0 un #ond al identit0%ii &tiin%ei &i culturii romne&ti6 )n alori#icarea sa a #ost o discontinuitate impus0" de cinci decenii6 pri irea trist0 a c0rturarului mar$inalizat ne-a pri it continuu de dup0 cortina t0cerii ce s-a l0sat de#initi )n 9G5F* 'rimul institut de cercet0ri psi(olo$ice )n Romnia* 3n 9G9G ia #iin%0 Uni ersitatea din Clu4" un simbol al )ntre$ii %0ri" al speran%ei )n prop0sirea spiritului cultural romnesc* 'rintre cadrele uni ersitare deta&ate la Clu4 pentru a realiza aceast0 oper0 a #ost &i =lorian Hte#0nescu->oan$0" numit &e#ul catedrei de psi(olo$ie* Imediat pro#esorul a )naintat un memoriu ministrului Instruc%iunii publice )n care solicita alocarea unui #ond e,traordinar pentru )n#iin%area Institutului de psi(olo$ie al Uni ersit0%ii din Clu4* +cest #ond a #ost ordonan%at pe 2D martie 9G29* 'ro#esorul a pornit )ntr-o c0l0torie de de edi#icare asupra noilor te(nici e,perimentale )n institutele $ermane de pro#il* + comandat aparate de la dou0 #irme $ermane* 7a 9 noiembrie 9G29 institutul ob%ine local" iar din toamna anului urm0tor #unc%ioneaz0 cu aparatur0 modern0 &i bibliotec0 pe m0sur0* 3n pro$ramul catedrei de psi(olo$ie pe care o conduce se pre 0d lucr0ri &tiin%i#ice de laborator6 din anul uni ersitar urm0tor se %ine cursul .Introducere )n psi(olo$ia e,perimental01" precum &i cel de .Introducere )n te(nica e,perimental0 statistic01* 3n primul an laboratorul este #rec entat zilnic de 2F de studen%i" iar cele dou0 cursuri sunt %inute c(iar de &e#ul de catedr0* 'ro#esorul conduce acum un .institut cu ade 0rat european1 (apreciere dat0 )n 9G:F )n discursul de prezentare la +cademia Romn0 de c0tre Ion 'etro ici!6 )ncepe demersul pentru )n#iin%area unei sec%ii de psi(olo$ie aplicat0" pentru a pre$0ti baza &tiin%i#ic0 (metode" teste etalonate" personal! a iitoarelor o#icii de orientare &i selec%ie pro#esional0*

Dotarea s-a #0cut )ntr-un an @ doi* 'ersonalul &tiin%i#ic trebuia #ormat aici" aceasta cerea timp &i ini%iati 0 de un tip nou" mentoral5 instruire" )ndrumare" promo are &i spri4in* 2pre s#r&itul deceniului se derulau de4a proiecte ample de cercetare &i ap0reau primele olume cu rezultate* Numai cu aceast0 e,perien%0" discipolii sunt trimi&i )n c0latorii de studii )n institute din Occident* 2-ar crede c0 perse eren%a pro#esorului =l*2te#0nescu->oan$0 este tipic ardeleneasc0* 3n realitate" s-a n0scut la Curtea de +r$e&" pe 5 aprilie 9JJ9" a #0cut liceul .Aatei Nasarab1 &i =acultatea de #iloso#ie &i litere din Nucure&ti (pro#esori @ Titu Aaiorescu &i C*R0dulescuAotru!* Dup0 licen%0 (9GC?! lucreaz0 ca pro#esor la Nucure&ti &i >ala%i* 3n 9GCJ pleac0 la studii )n >ermania" #iind primit la doctorat de c0tre Eundt la institutul din 7eipzi$* 3n 9G99 sus%ine teza (psi(olo$ie e,perimental0 )n problematic0 estetic0! pe care .mentorul lumii1" E*Eundt i-o public0 )n acela&i an )n .'sOc(olo$isc(e 2tudien1* 'robabil compatibilitatea cu maestrul este condi%ia #a orabil0 pentru a &i lucra" )n continuare" doi ani )n institutul lui Eundt* 3ntr-un spirit e,perimental e ident analo$ celui practicat de Ebbin$(aus" teza de doctorat opereaz0 o disociere a culorilor principale (din spectrul cromatic! de #i$urile" #ormele &i semni#ica%iile corpurilor (cum se prezint0 ele de obicei )n percep%ie! pentru a studia e#ectul speci#ic al culorilor asupra st0rii a#ecti e a persoanei6 odat0 )nl0turat0 componenta asociati 0 perturbatoare (din punctul de edere al ipotezei cercet0rii!" prin urm0rirea modi#ic0rilor respira%iei" a circula%iei san$uine etc* s-a reu&it determinarea obiecti 0 a tonalit0%ii a#ecti e proprii celor &apte culori &i celei purpurii* O alt0 ipotez0 ce a $(idat cercetarea a izat polaritatea st0rilor a#ecti e* Eundt presupunea c0 sunt st0ri emo%ionale ca e,citarea &i lini&tirea" )ncordarea &i destinderea" care pot a ea att tonalitatea pl0cerii" ct &i a nepl0cerii" )n #unc%ie de )mpre4ur0ri* Doctorandul romn constat0 c0 di#eritele culori pro oac0 st0ri de e,citare &i lini&te" iar pl0cerea &i nepl0cerea rezult0 din acordul &i dezacordul st0rilor speci#ice culorii &i tr0irea su#leteasc0 a situa%iei (.conte,tul su#letesc1!* 2inteza datelor" re#lectat0 )n tabele" o red0m mai 4os )ntr-o #orm0 matriceal0" mai u&or de .lecturat1 &i re%inut* =acem doar speci#icarea c0 termenul .sentiment1 #olosit de autor a ea atunci sensul $eneric de stare a#ecti 0 elementar0 sau emo%ie primar0* 2entiment de pl0cere 2t0ri a#ecti e Indicatori #iziolo$ici ritm Respira%ie amplitudine itez0 Circula%ia sn$elui presiune 2entiment de nepl0cere

rapid mic0 mic0 puternic0

)ncet mare mare slab0

Dup0 ce obser 0m indicatorii #iziolo$ici ai pl0cerii &i nepl0cerii" edem c0 indicatorii )nscri&i )n matrice cu litere $roase corespund . sentimentului de e,citare (iritare!1" iar cei )nscri&i cu litere obi&nuite (.mic01" .)ncet1 etc*! dau .sentimentul de lini&tire1* Concluzia cercet0torului doctorand era c0 e,presi itatea artistic0 se ob%ine nu numai pe seama tonalit0%ii lor a#ecti e constante pentru #iecare culoare" ci &i prin asamblarea lor &i modi#icarea satura%iei &i luminozit0%ii6 num0rul aria%iilor este practic in#init* 7ucrarea lui Hte#0nescu->oan$0 s-a bucurat de o recunoa&tere $eneral0 )n lume" o#erind #apte de re#erin%0 indiscutabile* (De e,emplu5 2*7*Rubin&tei n-o citeaz0 )n tratatul .Osno ) ob&cei

psi(olo$ii1" 9G?C" carte onorat0 cu premiul de stat6 >*Dumas" )n ol* II din .Nou eau traitX de psOc(olo$ie1" 9G:2!* Important de remarcat este &i aspectul metodolo$ic5 cazul studiului rezumat mai sus este edi#icator pentru stadiul dep0&irii metodei introspec%iei c(iar )n laboratorul lui Eundt5 sunt delimitate ariabile" )nre$istra%i parametri" de#inite constante etc* 3n 9G2C Eundt )&i p0r0sea marea lucrare5 lumea e,perimentului psi(olo$ic din laboratoarele )n#iin%ate pe toate continentele6 discipolii s0i" printre care R0dulescu-Aotru la Nucure&ti" Hte#0nescu->oan$0 la Clu4" dar &i 2*;all" LMlpe" Nourdon" )i duceau opera )n iitor ca o tinere%e #0r0 b0trne%e* 7a noi )n %ar0" pro#esorul clu4ean a ini%iat ser iciile de psi(olo$ie aplicat0 de la calea #erat0" armat0" po&t0" institu%iile 4uridice &i de reeducare" s0n0tate" munc0" educa%ie special0 &i educa%ie di#eren%iat0" orientat0 spre e,celen%0* (Relati la acest ultim aspect" )n 9G2G &i 9G:: a publicat .2elec%iunea capacit0%ilor &i orientarea pro#esional01!* Raportul ereditate @ )n 0%are @ dez oltare este o tratare deosebit de aloroas0" instructi 0 &i ast0zi* Dez oltarea creati it0%ii reprezint0 o anticipare ma$istral0 a mi&c0rii creatolo$ice care se a declan&a )n lume peste un deceniu* 'entru asimilarea celei mai rele ante problematici" a te(nicii de e,perimentare &i de prelucrare a datelor" )&i trimite discipolii )n marile centre ale lumii5 N*A0r$ineanu" )n +ustria" >ermania" 2*U*+* &i +n$lia6 D*Tudoran" )n +ustria &i El e%ia6 +l*Ro&ca" )n >ermania" =ran%a" Nel$ia &i El e%ia" A*Neniuc" la ;ambur$ pentru psi(olo$ie animal0* Etalonarea probelor de psi(odia$noz0 este o lucrare ast0 &i continu0" Clu4ul colaboreaz0 &i cu pro#esorii-psi(olo$i din Nucure&ti5 >(*Tapan" >*Nontil0" I*Nestor* =l*Hte#0nescu->oan$0 se s#r&e&te din ia%0 la un an dup0 C*R0dulescu-Aotru" )n 9G5J* Cei mai mul%i dintre discipolii &i colaboratorii s0i" #orma%i cu atta trud0" or intra )n conul mar$inaliz0rii sociale* Institutul de 'si(olo$ie al +cademei Romne a #ost )n#iin%at la 9 octombrie 9G5D* 3n perioada postbelic0" cercetare )n domeniu se #0cuse de c0tre un colecti )n cadrul Institutului de istorie &i #iloso#ie" care din 9G5: trecuse ca o 2ec%ie de psi(olo$ie la Institutul de #iziolo$ie normal0 &i patolo$ic0 al +cademiei* 'rimul director al noului institut a #ost Ai(ai Ralea" &e#ul catedrei de psi(olo$ie a Uni ersit0%ii din Nucure&ti" care din 9G:J enise de la Ia&i6 de alt#el" cele dou0 unit0%i au #unc%ionat )n acela&i spa%iu &i aproape cu acela&i personal* Din 9G5G institutului i-a #ost alocat0 o cl0dire din str* =rumoas0 nr*2D* 'resti$iul &i titlurile publice ale pro#esorului Ralea" #er ent critic al . curentelor occidentale1" au #a orizat dez oltarea continu0 a institutului sub raport numeric (s-a pornit cu 25 de cercet0tori &i )n 95 ani num0rul s-a dublat!" al poten%ialului de cercetare (tematic0" )nzestrare" specializ0ri prin doctorat!" al rela%iilor &tiin%i#ice &i contractuale )n %ar0 &i str0in0tate6 olumul bibliotecii a a4uns la 25*DCC de olume )n 9GF5* +cti itatea a )nceput cu &ase sec%ii" apoi" )n urm0torii zece ani s-au redus la patru" dar cu un num0r de zece sectoare (printre sec%ii a ap0rut &i una de psi(olo$ie social0!* Din 9G55" apare .Re ista de psi(olo$ie1 (patru numere pe an!6 redac%ia ei a trecut la Institut" iar din 9GD? a )nceput s0 #ie editat0 . Re ue roumaine de sciences sociales @ serie de psOc(olo$ie1 (dou0 numere pe an!* +ceasta din urm0 a prile4uit sc(imbul interna%ional de idei" c0r%i &i re iste cu peste :5 de %0ri* Din 9G5J pn0 )n 9GDJ" director ad4unct al Institutului a #ost +le,andru Ro&ca" pro#esor uni ersitar la Clu4* De&i planurile de cercetare &i rezultatele a eau o clar0 orientare spre practica social0 &i economic0" din iulie 9GFC" Institutul de psi(olo$ie este trecut sub e$ida +cademiei de Htiin%e 2ociale &i 'olitice" )n#iin%at0 )n acela&i an6 dup0 cinci ani" Institutul este uni#icat cu Institutul

de Htiin%e 'eda$o$ice (#ormnd Institutul de Cercet0ri 'eda$o$ice &i 'si(olo$ice!" de enind institut departamental" pe ln$0 Ainisterul Educa%iei &i 3n 0%0mntului* Cele dou0 sc(imb0ri au a ut resorturi ideolo$ice &i au .prile4uit1 scoaterea din cercetare a unor speciali&ti remarcabili" ca Traian ;erseni" C*I*Notez" Aarian Ne4at" Aaria Aamali" Ileana N0rbat* Con%inutul acti it0%ii de cercetare s-a re#lectat" de-a lun$ul anilor" )n studiile publicate la cele dou0 re iste" comunic0ri &tiin%i#ice" protocoale c0tre institu%iile interesate de cercet0ri &i aplica%ii" mono$ra#ii pe o lar$0 arie tematic05 istoria psi(olo$iei" psi(olo$ie e,perimental0" $ndire &i limba4 )n onto$enez0" psi(olo$ie social0" concepte #i$urale" psi(o$enez0" psi(olo$ia muncii industriale" psi(o#iziolo$ia aten%iei" psi(olo$ia 4ocului" psi(odia$noz0" talent @ inteli$en%0 @ creati itate" psi(olo$ia artei" empatie" selec%ie &i orientare pro#esional0" comportament simulat* 'entru lucrari deosebite" 9G cercet0tori ai Institutului au #ost laurea%i ai 'remiului +cademiei* 3n luna aprilie 9GJ2" Institutul de cercet0ri peda$o$ice &i psi(olo$ice a #ost des#iin%at prin (ot0rre politic0" a,at0 pe o )nscenare cu elemente in entate &i moti a%ii ideolo$ice5 re$imul dictatorial" care st0pnea totul" dar se temea de orice" a rut s0 #ac0 din clasica .&tiin%0 despre su#let1 o modern0 sperietoare pentru su#lete6 cercet0tori )ndelun$ #orma%i" cu oper0 recunoscut0" cu rste )ntre ?C &i DC de ani" au #ost repartiza%i ca muncitori necali#ica%i )n turn0torii" t0b0c0rii" cur0%0torii c(imice &i #ilaturi* Din 9GGC" Institutul de 'si(olo$ie #unc%ioneaz0 din nou sub e$ida +cademiei Romne* Table o# Contents