PROBIOTICELE O ISTORIE DE PESTE 100 DE ANI

Ne-am obisnuit sa gindim despre unele alimente ca ar inven i moderne. Lucrurile nu stau intotdeauna asa. Iaurtul este o descoperire milenara, la fel ca si painea, dar a fost nevoie sa e inventat microscopul, ca sa aam ce rol au bacteriile in producerea hranei.

sale in domeniul imunita i. In 1907, Metchniko a publicat o lucrare s in ca cu tlul Prolonga on of life, in care eviden aza legatura dintre longevitatea unor popula i din Balcani si consumul de bacterii lac ce din iaurt. De-a lungul mpului, au existat mai multe incercari de a deni probio cele, dar abia in 2002 s-a propus o deni e unanim acceptata de lumea academica si publicata de Organiza a Mondiala a Sanata i (hp://www.who.int/foodsafety/fs_ management/en/probioc_guidelines.pdf). Cele mai studiate bacterii probio ce apar n genurilor Bidobacterium si Lactobacillus. 1899 este anul in care Ins tutul Pasteur din Paris a descoperit bacteriile din genul bidobacterium. Acestea au fost studiate de Tissier, in 1906, evident cu mijloacele disponibile n epoca. El a constatat ca bidobacteriile sunt o parte majora a orei intes nale a sugarilor alapta la san. Istoria moderna a bidobacteriilor incepe in anii 1980, japonezii ind cei care au inintat si prima Asocia e pentru studiul bidobacteriilor, dupa ce au fost demonstrate beneciile acestora pentru sanatate, si sunt, in con nuare, foarte ac vi in

Termenul probio ce provine din limba greaca: pro si bios, insemnand pentru viata, si a fost inventat la jumatatea secolului trecut, in urma descoperirii efectului benec al unor microorganisme din alimente. Printre primele cercetari de men onat in domeniul probio celor sunt cele ale profesorului Ilya Metchniko, director al Ins tutului Pasteur din Paris si laureat al Premiului NOBEL, in 1908, pentru cercetarile

probio ce cifrandu-se la circa 1000 pe an. Organiza a Interna onala de Gastroenterologie (WGO) si Funda a WGO studiaza si promoveaza u lizarea alimentelor probio ce, intre care si cele cu bidobacterii, in imbunata rea sanata i diges ve (hp://www.
worldgastroenterology.org/index.html).

cercetarea acestor bacterii si a interac unii lor cu organismul. Japonezii au lansat primele iaurturi cu bidobacterii, in 1977 (Morinaga) si 1978 (Yakult). Mai multe specii de bidobacterii, de exemplu: Bidobacterium longum, Bidobacterium animalis, Bidobacterium infan s, Bidobacterium adolescen s, Bidobacterium bidus, au fost caracterizate prin tehnicile gene ce moderne. Aplica ile alimentare sau farmaceu ce ale probio celor sunt numeroase. Bidobacteriile sunt prezente intr-o mul me de alimente si forme farmaceu ce (capsule sau picaturi cu probio ce), datorita beneciilor lor demonstrate. Iaurturi, alimente pentru bebelusi, capsule cu bidus se comercializeaza in intreaga lume. Alimentele func onale, intre care se numara si iaurturile probio ce, se bucura la nivel mondial de o mare apreciere i o crestere insemnata a consumului: proiec ile pentru anul 2020 indica o crestere de 15%. Se remarca si o intensicare a cercetarilor privind beneciile alimentelor probio ce, studiile publicate referitoare la

Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor recunoaste, intr-o opinie emisa in 2007, ca bidobacteriile u lizate in alimente nu prezinta riscuri pentru consumatori (hp://www. efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/587.html). Iaurturile Danone cu bidobacterii au fost lansate in anul 1987, n Frana, sub numele BIO, ulterior schimbat in Ac via, i sunt, in prezent, comercializate in peste 70 de tari din Europa, Asia, Africa, America (www.usprobio cs.org). Ac via con ne o tulpina de Bidobacterium animalis, subsp. Lac s, izolata dintr-un produs lactat fermentat. Danone este unul dintre pionierii cercetarii in domeniul aplica ilor probio celor. Centrul sau de cercetari de linga Paris de ne o colec e de peste 4000 de tulpini de bacterii. Cifra este impresionanta, dar oamenii de s inta es meaza ca in natura exista peste (sau mult peste) 10 milioane de specii de bacterii. Asadar, natura ofera un cmp vast de cercetare si op uni aproape nelimitate de alegere! Studiile sistema ce efectuate au permis selectarea celor mai promitatoare tulpini, sub raportul beneciilor. Acestea au fost brevetate si sunt, in prezent, u lizate exclusiv de Danone in produsele sale probio ce.