Factori care determin politicile sociale

Orice ncercare de a caracteriza politicile sociale din Romnia trebuie s le raporteze la legile de clasificare si sistematizare a acestora existente pan n acel moment. Preda(2002,p. 135)sugereaz c analiza specificului romnesc n sistemul de politici sociale trebuie precedat de inventarierea factorilor ce determin identitatea politicilor sociale ale unei ri.Autorul face o clasificare a factorilor care determin profilul \orientarea politicilor sociale ale unei ari (Preda ,2002,p. 135).Printre acetia se regsesc urmtorii: a) Factorii ideologici/politici: tipul de regim politic ,reprezentarea parlamentar a diverselor partide/ideologii ,istoria conflictelor de clas ,influena unor organizaii i micri sociale ale minoritilor (etnice/rasiale, de gen etc.). b) Factorii culturali: poziia femeii n societate ,rolul familiei n protecia social a indivizilor,atitudinea fa de munc ,atitudinea fa de persoane defavorizate : persoane cu handicap, copii, sraci etc. c) Factorii structurali: structura sistemului social i n primul rnd a celui de securitate social (asigurrile sociale, sistemul de servicii de asisten social etc.). Completitudinea i coerena sistemului de securitate social sunt eseniale ; structura societii : dimensiunile clasei de jos/a sracilor, ale clasei mijlocii, rata omajului ,structura proprietii publice/private ,raportul central/local n asumarea responsabilitilor de protecie social, rolul comunitilor locale n implementarea politicilor sociale. d) Factori economici: rezerve naturale (de exemplu, rezervele de petrol i-au adus Norvegiei resurse enorme pentru buget, deci i pentru politicile sociale) ,nivelul de dezvoltare economic nivelul de impozitare ,crizele economice, conflictele (rzboaie, revoluii). e) Ali factori interni (determinai de rolul unor instituii implicate) :rolul sindicatelor ,rolul Bisericii/bisericilor ,rolul comunitilor locale ,rolul comunitii academice (institute de cercetare i de formare a resurselor umane: sociologi, asisteni sociali etc.). f) Factori transnaionali (regionali i globali): instituii politico-militare internaionale : UE, NATO, ONU, UNICEF, UNDP ,instituii economice i financiare internaionale : FMI, Banca Mondial, OECD, GATT, BERD, pieele de capital ,ONG-uri internaionale : Salvai Copiii, World Vision, Crucea Roie etc.
1

Rolul determinant n rezolvarea problemelor de administrare a sistemului de protecie social ,de reform a politicilor sociale ,de eficientizare a programelor sociale l are guvernul,acesta influennd orientarea politicilor sociale prin: -componenta strategic a politicilor sociale materializat n obiectivele sociale din Programul de Guvernare si din strategiile oficiale materializate ulterior n proiecte de legi,legi si hotarari de govern. -capacitatea \competena managerial a guvernanilor:calitatea ,eficiena deciziilor concrete luate pentru a preveni sau rezolva problemele sociale. -valoarea \competena profesional a resurselor umane de care dispune guvernarea pentru implementarea programelor.(Preda,2002,p. 137) O clasificare succint a factorilor care determin politicile sociale rezult din influena elementelor anterioare ,aceasta cuprinznd: -factorii ideologici\politici: tipul de regim politic, reprezentarea parlamentar a diverselor partide/ideologii, istoria conflictelor de clas, influena unor organizaii i micri sociale ale minoritilor (etnice/rasiale, de gen etc.). -factorii culturali: poziia femeii n societate, rolul familiei n protecia social a indivizilor, atitudinea fa de munc, atitudinea fa de persoane defavorizate. -factorii structurali: structura, completitudinea i coerena sistemului social i n primul rnd a celui de securitate social, dimensiunile subclasei sracilor, rata omajului, structura proprietii publice/private, principiul subsidiaritii (raportul central/local n asumarea responsabilitilor). -factorii economici: rezerve naturale, nivelul de dezvoltare economic, nivelul de impozitare, crizele economice, conflictele (rzboaie, revoluii). -alte instituii interne implicate: sindicate, Biserici, comuniti locale, comunitatea academic etc. -factorii transnationali: FMI, Banca Mondial, ONU, UE, NATO, ONG-uri internaionale etc. (Preda,2002,p. 138) Dintre factorii ce au marcat dinamica politicilor sociale in Romnia subliniem: 1. Subfinanarea. Preda(2002,p. 144)constata reducerea treptat a finanrii politicilor sociale dup 1989 pe fondul scderii dramatice a puterii economice.Autorul identific principalele cauze :scderea PIB-ului,neachitarea contribuiilor la bugetul de stat si la bugetul asigurrilor sociale de ctre
2

marile ntreprinderi ale statului(regiile autonome cu situaie de monopol,ntreprinderile mamut precum Sidex ,Petromidia, Siderurgica Hunedoara, Tractorul Brasov.).Autorul arat c guvernrile succesive din perioda 1989-2000 au ncurajat neachitarea contribuiilor la bugetul de stat si la bugetul asigurrilor sociale de catre marile ntreprinderi ale statului prin politica falimentar de reealonare a datoriilor ctre stat .Deficitul de resurse pentru politicile sociale s-a creat si din cauza subvenionarii ntreprinderilor de stat nerentabile si a unor inginerii financiare de genul FNI, Bancorex. 2. Structura societii si structura proprietii n Romnia societatea este structurat atipic pentru un stat al bunstarii.n comparaie cu Occidentul clasa sracilor beneficiar politicilor sociale este mult mai numeroas.Clasa mijlocie este mult mai redus. Preda (2002,p. 150) apreciaz c baza clasei sociale inferioare n termeni de venituri sau consum este format din populaie sarac sau foarte sarac. Aceasta incude grupuri sociale dezavantajate excluse sociale:omerii,o parte dintre muncitorii necalificai \manuali cu venituri foarte reduse, muli dintre cei care lucreaz pe piaa neagra, o parte dintre rromi,delincvenii,promotorii prostituiei, vrstnicii far pensie sau cu pensii mici,copii si adulii strzii,o parte nsemnat a familiilor monoparantale,a celor cu muli copii. Diferena de structur social ntre Romnia si rile occidentale este dat de rata sraciei mult mai redus in rile respective. 3. Structura proprietii publice\private. Problema proprietii de stat in Romnia este generatoare de pierderi sistematice pentru bugetul statului si mai ales pentru bugetele asigurrilor sociale.Este demonstrat eficiena statului ca productor n domenii n care regulile pieei nu funcioneaz eficient.Pstrarea rolului de acionar majoritar asupra marilor ntreprinderi a dus la subvenionarea exagerat a ineficienei economice a multora dintre ele.Statul a tolerat neplata a contribuiilor la bugetele sociale,ceea ce a dus la reducerea cheltuielilor sociale si la inechitate social ntre angajaii din sectoarele de stat si privat pentru care plata s-a facut n mod diferit.(Preda,2002,p. 151) 4. Sindicatele Sindicatele reprezint un factor de frnare a reformelor in protecia social . Preda (2002,p. 152) constat ca ele au introdus un fel de cetenie paralel ce a creat o discrepan ntre drepturile unor membri de sindicat si drepturile sociale ale membrilor de sindicat sau ale
3

membrilor altor sindicate cu poziii mai putin privilegiate.Ele au trebuit sa gseasc soluii la dilema tranziiei s reprezinte interesele celor care ii puteau pstra locurile de munc sau pe ale celor care urmau sa fie sau fusesera concediai. Prin poziiile de for ale unora care urmareau s obin acordarea unor privilegii propriilor membrii au dus la pierderi majore n economie,la bugetul de stat .Un exemplu n acest sens sunt mineriadele ,grevele de la CFR,Petrom ,antajul celor de la Renel si Romgaz. Cautnd s obin subvenii ,scutiri de datorii la bugetul de stat si la cel al asigurrilor sociale ,sindicatele din sectorul de stat,managementul ineficient si conservator al regiilor autonome si al marilor companii ale statului au sustinut clasa politica la putere. Poziia privilegiat a liderilor de sindicat susinuti politic le-au permis sa finaneze echipe de fotbal ale ntreprinderii ai cror reprezentani erau.Un exemplu n aceast direcie este cazul lui Miron Cosma care a investit bani publici pentru a susine o echip a sindicatului minier n prima lig de fotbal.Preda (2002,p. 152) apreciaz citnd presa de specialitate ca ntre inerea unei echipe de fotbal pe timp de un an valoreaza cel puin un milion de dolari. Un alt fenomen al Romniei de tranziie este cel al racolrilor politice . Astfel lideri sindicali profitnd de poziia pe care o deineau s-au lsat antrenai n politica ajungnd n unele cazuri s obin poziii de decizie importante.Cel mai elocvent exemplu este cel a lui Victor Ciorbea ajuns prim ministru. Concluzionnd, rolul social al sindicatelor n perioada tranziiei a fost unul negativ. 5. Comunitile locale. Romnia postdecembrist dorind sa urmeze modelul European a dorit s responsabilizeze comunitile locale prin implicarea direct a acestora n coordonarea serviciilor sociale.Tradiia centralist a rii noastre a dus la o inerie a factorilor de decizie,descentralizarea fcndu-se doar la nivel de responsabilitate,finanarea serviciilor sociale ramnnd coordonat de la centru. Preda(2002,p. 153) menioneaz cazul ajutorului social trecut n seama bugetelor locale responsabilitatea plaii lui far a se realiza transferul fondurilor necesare de la bugetul central. Aceasta a condus la situaii contradictorii,comuniti locale prospere cu puine cazuri sociale avnd si fonduri pentru satisfacerea nevoilor acestora ,n timp ce comunitile locale srace unde ponderea cazurilor sociale este mai mare nu-i permit acest lucru. Astfel rolul comunitilor locale este unul limitat.
4

6. Bisericile Preda (2002,p.153) subliniaz rolul important n politicile sociale al bisericii catolice n Occident prin implicarea mai accentuat a mamelor n creterea copiilor ceea ce duce la o implicare mai redus a lor pe piaa muncii,si implicarea direct a bisericii catolice ca instituie de baz a comunitii n anumite programe de asisten social complementare celor ale statului. Autorul constat funcia de protecie social ndeplinit de bisericile cretine prostestante n comunitile locale occidentale ,reliefnd existena diverselor forme de ntrajutorare ntre credincioi.(Preda,2002,p. 154) n ceea ce privete biserica ortodoxa romna deruleaz aciuni caritabile ns caracterul lor este mai limitat comparativ cu celelalte biserici cretine si mai puin instituionalizate.Dup revoluie biserica ortodoxa a iniiat constituirea unor structuri de servicii de asisten social n cadrul bisericii ,a nfiintat secii de asisten social la facultile teologice. Cu toate acestea implicarea bisericii n determinarea politicilor sociale nu a fost vizibil (Preda,2002,p.154). Preda (2002,p. 156) ajunge la concluzia c politicele sociale din Romnia nu se ncadreaz n nici unul dintre modelele clasice occidentale,statul bunstrii postrevolutionar romnesc are caracteristici puternic reziduale.