Sunteți pe pagina 1din 44

LUCRARI DE SUSTINERE

Lucrari de stabilizare a versantilor instabili 6


Prof. Dr. ing. Loretta Batali

Anul II Master Inginerie Geotehnica

BULONAREA (TINTUIREA) MASIVELOR


Soil nailing, clouage

A realiza o lucrare de bulonare inseamna a ranforsa un debleu, pe masura excavarii sale, prin montarea de ancore pasive, slab inclinate fata de orizontala, care lucreaza in general la tractiune. Fata de un masiv din pamant armat: - se armeaza terenul existent - debleu

Faze de executie 1. 2. 3. terasamente max 1 2 m inaltime pentru un tronson instalarea barelor realizarea paramentului (beton torcretat sau plase, elemente prefabricate)

Instalarea barelor injectare in foraj de suspensie de ciment sau mortar batere sau vibrare mixte Avantaje: nu necesita mult material utilaj terasier, echipament de forare si centrala de injectie sau instalatie pt. introducerea prin batere a barelor executie rapida constructia se face concomitent cu terasamentele se adapteaza bine la amplasamente diverse adaptata la terenuri neomogene deoarece nu necesita excavari prealabile, iar utilajele sunt usoare; cu conditia ca densitatea barelor sa fie adaptata diferitelor naturi ale terenului cost competitiv Limitari: deplasari laterale si verticale ale zidului (problematice in special in zone construite) doar deasupra NH sau cu lucrari de epuismente utilizare dificila la pamanturi total necoezive, nisipuri curgatoare sau cu lentile de apa, PUCM, pam. gelive

Deplasari laterale si verticale ale zidului

0 deplasarea orizontala la suprafata, in spatele zidului h deplasarea orizontala a fetei zidului v deplasarea verticala a partii superioare

Deplasari laterale si verticale ale zidului


0 = 4H/10000 5H/10000 h v = H/1000 4H/1000 Deplasarea fatadei depinde de: viteza de executie inaltimea fazelor de excavatie distributia barelor caracteristicile barelor nivelul general de siguranta al lucrarii raportul L/H inclinarea barelor si rigiditatea la incovoiere capacitatea portanta a terenului de fundare

Deplasari laterale si verticale ale zidului (problematice in special in zone construite)

- deplasarea partii superioare: (0.001 0.004)H - verificarea structurilor existente in vecinatate daca pot suporta fara consecinte grave o deformatie orizontala, h si o tasarea diferentiata, v pe o distanta fata de excavatie. - daca structura vecina nu poate prelua aceste deformatii se pot utiliza tiranti pretensionati sau o sprijinire in zona superioara

EXPERIMENTE LA SCARA NATURALA

-faze de excavare de 1 m - nisip de Fontainebleau - factor de siguranta mic fata de ruperea barelor (1.1) - mod de rupere: prin saturarea progresiva a masivului incepand de sus, pt. diminuarea coeziunii aparente si marirea greutatii totale - cedarea completa a fost impiedicata prin incastrarea elementelor de fatada in teren

EXPERIMENTE LA SCARA NATURALA

- mod de rupere: prin marirea excavatiei de la piciorul zidului de la 1 la 3 m - dupa 2 m de excavatie s-a produs o cedare locala, dar zidul in ansamblu a rezistat - dupa a treia faza de excavatie, efectul de bolta aparut anterior a disparut si s-a produs ruperea globala, interna a zidului

EXPERIMENTE LA SCARA NATURALA

- mod de rupere: lungime insuficienta a armaturii diminuarea lungimii barelor telescopice - initial lungime uniforma a barelor - final: bare foarte scurte la baza

DIFERENTE FATA DE PAMANTUL ARMAT In timpul excavatiilor succesive, pamantul din masivul tintuit se decomprima lateral, tasandu-se in acelasi timp La sfarsitul executiei rezulta o deplasare a partii superioare In cazul pamantului armat, in timpul fazelor succesive de executie deplasarile laterale la partea inferioara cresc datorita comprimarii stratelor inferioare. Rezulta, la sfarsitul executiei, o deformatie a fatadei la partea inferioara, unde deplasarile orizontale sunt maxime

Punerea in tractiune a barelor - la masivele tintuite: decomprimarea orizontala a masivului in timpul fazelor de excavare duce la solicitarea preferentiala a barelor suborizontale. Punerea in tractiune a unui strat de bare nu se face decat sub efectul excavatiilor de sub acesta - la masivele din pam. armat: armaturile de jos sunt primele si cele mai solicitate - repartitia finala a eforturilor de tractiune este similara, cu un maxim in interiorul masivului, care separa masivul in doua zone: zona activa in vecinatatea paramentului, in care eforturile de frecare laterala exercitate de teren asupra barelor sunt dirijate spre exterior zona rezistenta eforturile de frecare laterala sunt dirijate spre interior, opunandu-se deplasarii laterale a zonei active -in cazul masivelor de pamant armat, armaturile flexibile nu preiau nici forte taietoare, nici momente incovoietoare - in cazul masivelor tintuite, barele poseda o rigiditate suficienta pentru a lucra si incovoietoare. Acest mod de lucru nu apare in exploatare normala, ci in preajma ruperii.

Interactiunea pamant/bara 1. 2. frecare laterala de-a lungul barei, ceea ce permite preluarea eforturilor de tractiune rezistenta pasiva a terenului de-a lungul barei, atunci cand aceasta se deplaseaza lateral; permite mobilizarea eforturilor de incovoiere; necesita dezvoltarea unei zone de forfecare in interiorul masivului

1.

* = max 0
coef. de frecare aparent

Interactiunea pamant/bara

Influenta rigiditatii terenului asupra frecarii laterale unitare, qs

q s = * (z ) z

Interactiunea pamant/bara 2. Analogie cu pilot solicitat la forte orizontale + moment

daca barele au o oarecare rigiditate, sunt solicitate, in plus fata de tractiune, la incovoiere si forfecare

Interactiunea pamant/bara 2. Analogie cu pilot solicitat la forte orizontale + moment


ks modulul de reactiune al terenului y deplasarea laterala a barei z abscisa de-a lungul barei p=ksy presiunea laterala pe bara D diametrul barei l0 lungime de transfer

EI

d4y dz
4

+ k s Dy = 0

l0 = 4

4EI ksD

Daca lungimea L a barei de o parte si de alta a zonei de forfecare depaseste 3l0, bara poate fi considerata infinit lunga si simetrica fata de zona de forfecare, unde momentul este nul Calculul elastic trebuie completat cu un calcul de plastifiere a terenului In pamanturile deformabile, presiunea limita pe bara este limitata de plastifierea terenului In pamanturile tari, presiunea limita pe bara este limitata de plastifierea barei

Influenta orientarii barelor asupra mobilizarii eforturilor

directia optima pentru mobilizarea eforturilor in barele flexibile corespunde directiilor de intindere maxima in pamantul nearmat (aprox. 30 fata de normala la suprafata de forfecare)

Mobilizarea efortului normal, a fortei taietoare si a momentului incovoietor


-ruperea barei se poate produce fie prin tractiune forfecare la intersectia cu suprafata de rupere, fie prin plastifierea punctelor de incovoiere maxima, situate in afara zonei de rupere - legatura teren bara se poate rupe prin: frecarea laterala unitara poate atinge valoarea limita qs provocand o rupere prin lipsa de aderenta presiunea laterala, p exercitata de bara in teren poate atinge valoarea sa limita, pu provocand decuparea terenului de catre bara - in cadrul unui calcul elasto-plastic a sistemului teren bara, studiul mobilizarii si a combinarii diferitelor criterii de rezistenta a barei si a interactiunii teren bara permite definirea regulii multicriteriale pentru definirea modului de rupere

combinarea curbelor reprezentative a diferitelor criterii pentru bara si interactiunii sale

1. Criteriul de rezistenta al barei:


Tn Tc M + 1 + R R M n c 0
2 2

Tn efortul in lungul barei Rn rezistenta la tractiune a barei Tc efortul normal pe bara Rc rezistenta barei la f. taietoare M momentul M0 rezistenta barei la incovoiere

2. Ruperea barei prin tractiune si forfecare pura (M=0) este reprezentata de o elipsa de ecuatie:
Tn Tc R + =1 R n c
2 2

3. Plastifierea barei in punctul de moment maxim (Tc = 0) este reprezentata de parabola de ecuatie:
2 M 0 Tn 1 Tc0 = a l0 R n

a = 3.12 Tc0 forta de tractiune corespunzatoare suprafetei de rupere potentiale

4. Plastifierea barei corespunde unei presiuni laterale teren bara a carei valoare maxima pe suprafata de rupere potentiala este:

p0 =

2Tc0 D c l0
rupere prin plastifierea terenului inaintea armaturii

Daca pu p0: Tc1 = p u Dl0 / 2

2 M 0 Tn 1 + cp u Dl0 rupere prin plastifierea terenului cu Daca pu p0: Tc 2 = b l0 R n articulatii plastice ale armaturii

b = 1.62, c = 0.24

5. Rupere prin lipsa de aderenta

Tn = q s DLa

Reprezentarea grafica a regulii multicriteriale

MODURI DE RUPERE 1. Rupere interna Ruperea barelor

- suprafata de rupere care se formeaza in masiv este foarte apropiata de linia de tractiune maxima, care poate fi deci considerata ca suprafata de rupere potentiala

MODURI DE RUPERE 1. Rupere interna Ruperea barelor


-in cazul barelor flexibile ruperea este brutala - rezistenta la incovoiere a barelor permite deformatii mai mare care pot constitui un semnal de alarma - se poate produce daca: sectiunea armaturilor este subdimensionata exista coroziune a armaturilor metalice exista o suprasarcina la p. superioara pt.care masivul nu a fost dimensionat exista o suprasaturare a masivului a inghetat terenul, constituit din pamanturi gelive

MODURI DE RUPERE 1. Rupere interna Deficit de adeziune


- mai frecventa - datorata unei proaste evaluari a frecarii bara/teren sau a unor erori de excutie - armaturile nu sunt suficient de lungi

MODURI DE RUPERE 1. Rupere interna Rupere datorita unei adancimi de excavatie prea mare intr-o faza
- rupere brusca prin instabilitate locala care se propaga pana la partea superioara a masivului - pamantul se prabuseste in spatele fatadei prin disparitia succesiva a efectelor de bolta - f. frecventa

Rupere datorita unei pungi de apa


- in momentul excavarii, presiunile interstitiale din punga de apa se adauga fortelor de curgere, destabilizand local terenul - rupere rapida si regresiva - poate apare datorita unui drenaj necorespunzator

MODURI DE RUPERE

2. Rupere externa

3. Rupere mixta

PROIECTARE Geometrie

PROIECTARE Dispunerea armaturilor

NU
Lungimea medie a barelor: (0.5 0.7)H pentru barele introduse prin batere sau vibrare, cu o densitate de aprox. 1 - 2 bare/mp (0.8 1.2)H pentru bare introduse in foraje, cu o densitate de aprox. 1 bara/2.5 - 6 mp

PROIECTARE Dispunerea armaturilor

Lungimea barelor Numar de bare/mp Perimetrul barelor Rezistenta la tractiune a barelor Densitatea barelor

Densitate mare de bare* (0.5-0.7)H 12 150 200 mm 120 200 kN 0.4 1.5

Densitate mica de bare** (0.8 1.2)H 0.15 0.4 200 600 mm 100 600 kN 0.13 0.6

* armaturi introduse prin batere sau vibrare, armaturi de diam. mic cimentate ** armaturi de diam. mare cimentate

PROIECTARE Drenare

PROIECTARE Densitatea de armare

TR Sh Sv L

TR = min(TG, TL) forta de tractiune de rupere pe capatul barei TG forta de tractiune maxima mobilizabila din ruperea armaturii TL forta de tractiune maxima mobilizabila din frecarea teren/bara Sh distanta pe orizontala intre armaturi Sv distanta pe verticala intre armaturi L lungimea barelor

Densitatea de tintuire
t=TL/L efortul de frecare pe metru de bara

d=

TL t = Sh Sv L ShSv

PROIECTARE

Abace de predimensionare

Proiectare: ca la pamant armat cu geosintetice

Analiza stabilitatii 1. 2. Calcul in deformatii dificil, deobicei in MEF Calcul la rupere studiaza echilibrul unei parti din masiv se analizeaza stabilitatea externa si interna a masivului stabilitatea este definita in raport cu suprafata de cedare potentiala critica nu permite calculul distributiei eforturilor intre diferitele straturi de bare si, deci, nu permite optimizarea distributiei pentru limitarea deformatiilor

Calculul deplasarilor unei bare


- cand se aplica o forta T0 la capatul barei, aceasta se deplaseaza fata de teren pentru a se mobiliza frecarea laterala, conform legii Frank si Zhao:

- daca bara ar fi infinit rigida, deplasarile celor doua capete ar fi identice - daca bara ar fi infinit flexibila, deplasarea capatului dinspre masiv (radacina) ar fi nula Calculul exact al deplasarii barei in functie de eforturile aplicate pe capat se face functie de: - elasticitatea barei: legea Hooke - legea de mobilizare a frecarii laterale (x) - lungimea barei

In cazul general trebuie tinut cont de mobilizarea progresiva a frecarii laterale de-a lungul barei, in functie de cresterea efortului pe capat.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

y0<y1 deplasarile capetelor sunt ambele in prima portiune a curbei y1<y0<y2, 0<yl<y1 deplasarea capului in a doua portiune, deplasarea radacinii in prima y0>y2, 0<yl<y1 deplasarea capului pe palier, frecarea laterala pe capat este mobilizata, deplasarea radacinii pe prima portiune y1<y0<y2, y1<yl<y2 deplasarile ambelor capete sunt in portiunea a doua y0>y2, y1<yl<y2 deplasarea capului este pe palier, frecarea laterala pe capat este mobilizata, deplasarea radacinii este in portiunea a doua y0>y2, yl=y2 deplsarea capului este pe palier si deplasarea radacinii ajunge pe palier; se atinge efortul ultim, bara cedeaza prin lipsa de aderenta

Cazul 1. yo<y1 mici deplasari, mici deformatii

T(x ) = E(x )S dy T = dx SE dT 1 2 dx SE dx dT = pdx = = k y d2y dx 2 = p k y SE d2y

dy dx (x ) = E(x ) (x ) =

a=

pk

T = aES(M1sh (ax ) + N1ch (ax )) x = 0 : T = T0 x = l :T = 0 T ch[a (1 x )] y= 0 ESa sh (al ) sh[a (1 x )] T = T0 sh (al ) T0 y0 = ESa th (al ) T0 yl = ESa sh (al )

SE y = M1ch (ax ) + N1sh (ax )

S aria sectiunii barei p perimetrul barei Daca se doreste limitarea la faza elastica (0<y0<y1), s-ar obtine o lungime de ancorare limita dincolo de care bara nu ar mai transmite eforturi la teren.

Cazul 6. faza ultima: yl = y2


- frecarea laterala unitara devine constanta de-a lungul barei, egala cu qs

= qs T = T0 pq s x T = pq sl dy T = dx SE 1 x2 + y0 y= T0 x pq s ES 2 2 1 l T0 pq s + y 0 yl = ES 2 1 Tl yl = 0 + y 0 2 ES 1 Tl y 0 = yl 0 2 ES

EXECUTIE 1. Introducerea barelor prin batere


- in terenuri granulare, fara multe blocuri - adaptata pentru armaturi de lungime mica medie (max 8 m)

2.

Instalarea barelor prin forare


- cimentate - in aproape toate terenurile - timp de priza a suspensiei - bare suborizontale, min 10

3.

Punerea in opera a betonului pt. fatada


- beton armat, torcretat

EXECUTIE
- trebuie strict respectate conditiile de executie a terasamentelor (faze, inaltimea unui tronson de excavatie, lungimea ploturilor etc.)

Solutii pentru ameliorarea stabilitatii locale


- ploturi de lungime mica, continui sau alternate - instalarea barelor inaintea excavatiei - aplicarea unui strat subtire de beton torcretat imediat dupa excavare - respectarea timpilor de pauza intre 2 tronsoane succesive

EXECUTIE

EXECUTIE

EXECUTIE

EXECUTIE

Barbacane