Prof. Georgeta Cozma, Comedia ,,O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale I.

Argumenteaza ca un text studiat este o comedie :

Introducere -genul dramatic Genul dramatic cuprinde toate creatiile in versuri sau in proza destinate reprezentarii scenice. Textul dramatic se articuleaza pe acte, scene, ta!louri, replici,fiind precedat de indicatii scenice %diddascalii&. Actiunea se deruleaza in jurul unui conflict dramatic, care poate fi !ivalent, interior si exterior. 'onul discursului dramatic este solemn, tensionat, textul incluznd exclama(ii )i interoga(ii retorice. Genul dramatic are ca specii: tragedia, comedia, drama, farsa, vodevilul si melodrama. Nenea Iancu este autorul a patru comedii, toate capodopere: ,,O noapte furtunoasa, ,,Conu *eonida fata cu +eactiunea, ,,O scrisoare pierduta, ,,,-ale Carnavalului. opera ramaturgul este consu!stantial cu spiritul comic uni"ersal, preluand te#nici dramatice, teme si moti"e din mimusul latin, comedia dellarte $cum ar fi personaje: natangul, !atranii senili, sluga sireata% te#nici: !astonada, pantomima% la ni"el ling"istic preia &I lazzi& ,adica nonsensul "er!al' si din teatrul oriental, in special din ,,#arogoz()ul turcesc. Surse de Contempland lumea reala, contemporana lui, Caragiale o "ede marcata de un inspiratie teatralism grotesc, ca *un "ast !alci&, un &imens carna"al(( .,,-alciul. este semnul efemeritatii: o +stransura de lume& "ine, petrece si pleaca , in urma ei neramanand nimic. Comediile lui Nenea Iancu inc#id in ele o lume alienata, un ,, t$eatrum mundi, in care personajele au de"enit marionete, traind o drama existentiala. Gesturile apartin unor +comedieni&, cu"intele sunt +roluri&, fetele de"in&masti&. Carnaval ,intagma care inglo!eaza uni"ersul uman caragialian este aceea de + lumeExistential lume., sugerand o lume rasturnata , in care fiecare face ce "rea, ,,toti comanda si nimeni n)asculta((. Caragiale de"ine astfel un precursor al a!surdului, primul dramaturg modern care ilustreaza +a"ant la lettre& cunoscuta asertiune a lui -ugen Ionescu: &Comicul este mai dezasperant decat tragicul,comicul nu ofera nici o iesire. .ersonajul em!lematic al acestei lumi este "itica , un Pacala modern pentru care gluma si intrigile sunt un mod de "iata . Numitorul comun al personajelor caragieliene este , ,moftul, asociat cu ,,#itsc$)ul. /i#ai -minescu definea moftul ca +cea mai comica notiune romaneasca Precursor al ,antiteza ridicola dintre aparenta si esenta .Cel mai comic si mai autentic !surdului caracter este moftangiul.& "oft Caragiale completeaza : &moftangiul se gaseste in toate clasele sociale&,este o #itsc$ masca,un indi"id)0itc#. Teza ,,1 scrisoare pierduta(( este o comedie politica, de moravuri, articulata pe patru acte, autorul inspirandu)se din farsa electorala din 2334. ,pecia Comedia este o specie a genului dramatic, in "ersuri sau in proza, care se construieste pe categoria estetica a comicului, provocand rasul si a"nd un deznodamant fericit.Comicul rezulta din contrastul dintre aparenta si esenta. Tipologic, a"em : comedie de moravuri, de situatie, de caractere.

Titlul

-xpozitiunea

Intriga

.unctul culmnant

eznoda /ant

'itlul este em!lematic,concentrand elementul care a generat conflictul, anume +o scrisoare de amor&. e asemena, accentueaza contrastul dintre aparenta si esenta: lupta pentru puterea politica se !azeaza pe santajul pu!licarii unei scrisori. iscursul dramatic se articuleaza pe patru acte, punctand "iata pu!lica si de familie a unor politicieni impatimiti de par"enire. ctiunea comediei se desfasoara in +capitala unui judet de munte&, pe fondul agitat al unei campanii electorale, la sfarsitul sec. al 5I5)lea, intr)un inter"al de trei zile. &-roii caragielieni sunt inne!uniti de politica +, nota -ugen Ionescu. .ersonajul caragialian se doreste un ,,zoon politi#on, dar isi concepe ideologia din informatiile luate din gazete ,din polemicile de la cafenea sau din freamatul strazii. 6oe Tra#anac#e, sotia lui 6a#aria Ta#anac#e, seful organizatiei locale a gruparii politice gu"ernamentale, pierde o scrisoare de dragoste primita de la ,tefan Tipatescu, prefectul judetului, &prieten intim + al &"enera!ilului&. ,crisoarea de"ine astfel &suprapersonaj& 78.9anac#e:, marcand destinele eroilor. .ierderea scrisorii marc#eaza intriga comediei. ramaturgul apeleaza la /te$nica !ulgarelui de zapada., care consta in amplificarea treptata a conflictului initial : pierderea scrisorii, caruia i se adauga un conflict secundar : teama grupului 9arfuridi) ;ranzo"enescu de tradare . ,crisoarea imparte personajele in doua ta!ere: in prima ta!ara sunt grupati cei care se iluzioneaza ca prigasirea scrisoarii ar putea accede la puterea politica , liderul acestora fiind Nae Cata"encu% in cea de)a doua ta!ara inra cei cuprinsi de panica, scrisoarea putand genera pra!usirea lor de la putere .Toata lumea isi pierde capul cu doua exceptii: 6a#aria Tra#anac#e si Cetateanul turmentat. .ierduta intamplator,scrisoarea este gasita tot intamplator de un Cetatean turmentat,de la care este smulsa de catre Cata"encu, seful fractiunii politice independente. Acesta doreste sa fie ales deputat , moti" pentru care apeleaza la santaj, amenintandu)l pe Tipatescu cu pu!licarea scrisorii in ziarul +<acnetul Carpatilor&,al carei director)proprietar este. ,antajul o sperie mai ales pe 6oe,care se teme ca "a fi compromisa pu!lic: &,capa)ma de rusine=&exclama ea% pentru Tipatescu, santajul este o c#estiune de "iata si de moarte : &8rea sa ne omoare,tre!uie sa)l omoram=&, in "reme ce pentru Tra#anac#e este o + afacere& mai complicata, dar rezol"a!ila, implicand +putintica ra!dare&. upa ce incearca zadarnic, prin amenintari si promisiuni, sa o!tina documentul compromitator, Tipatescu se lasa con"ins de 6oe sa sustina candidatura lui Cata"encu. Punctul culminant se contureaza in actul al 000-lea.Cand totul parea rezol"at urmeaza +lo"itura de teatru&: de la ;ucuresti este propus Agamemnon andanac#e.La adunarea electorala in care este prezentat candidatul de la +centru& se produce o incaierare intre cele doua fractiuni politice.Cata"encu isi pierde palaria in captuseala careia se afla scrisoarea .-l dispare pentru o "reme, producand mari emotii lui 6oe. ,eznodamantul se profileaza in actul al 01-lea.Cetateanul turmentat ,care a fost &imprastitor la postie& gaseste scrisoarea ,pe care o restituie +adrisantului&, adica lui 6oe. .e de alta parte, Tra#anac#e descopera o polita falsificata de Cata"encu, astfel ca el ar fi reusit sa ani#ileze santajul lui Cata"encu. .ierzand orice sansa de a fi ales deputat, riscand sa fie tras la raspundere pentru
>

falsificarea politei, Cata"encu accepta situatia umilitoare de a conduce manifestatia organizata pentru sar!atorirea lui Agamemnon andanac#e, ales &in unanimitate&. Nae Cata"encu tine un discurs demagogic,se im!ratiseaza cu "ec#ii ad"ersari ,intr)o atmosfera de carna"al, de mascarada, accentuata de muzica saltareata condusa de .ristanda. <emarcam in piesa *(1 scrisoare pierduta(( o suita de tipuri de comic, prin intermediul carora dramaturgul satirizeaza mora"urile epocii : de situatie, de Comicul intentie, de caracter, de nume, de lim!a2. Caragiale este cel mai mare creator de tipuri din literatura romana, personajele sale &fac concurenta starii ci"ile& 7G.I!raileanu:. Nenea Iancu este un scriitor o!iecti", isi iu!este personajele, dar nu le iarta defectele, moti" pentru care le trateaza diferit: ironic, sarcastic, le plaseaza in situatii grotesti, a!surde. Caragiale continua linia clasica, realizand persona2ele tipice, a"and o dominanta de caracter. in aceasta perspecti"a, Tra#anac#e este ticaitul, 6oe femeia voluntara,Cata"encu am!itiosul demagog,9arfuridi prostul fudul, andanac#e prostul ticalos, Cetateanul turmentat este tipul nai", .ristanda omul slugarnic. ,criitorul considera ca : ,,?n tic ,un nume potri"it sau un gest "aloreaza mai mult decat o pagina intreaga de descrieri&. .ersonaje .ersonajele pot fi "azute si dintr)o alta perspecti"a,aceea a ,,marionetelor((, dramaturgul apeland la *(stilul papusaresc((, la *(te#nica mascariciului((, prefigurand astfel teatrul modern, a!surd. "odalitatile de caracterizare sunt specifice genului dramatic,anume pe cale indirecta: prin indicatiile scenice $didascalii', prin dialog, prin lim!aj, prin actiune, prin nume. Apar si succinte caracterizari directe, prin intermediul celorlalte personaje. /oduri de ,u! aspectul modurilor de expunere, dialogul se impleteste cu monologul expunere $discursurile electorale ale lui 9arfuridi, Cata"encu % precum si ,,aparte()ul $inter"entiile lui G#ita'. Criticul I. Constantinescu aprecia ca rasul lui Caragiale nu mai este pur si "esel, ci pare profetic in fata unei lumi dezec#ili!rate((. *(/arionetele(( lui Nenea Iancu traiesc drama instrainarii de sine, sunt capti"e intr)un uni"ers inc#is, fara iesire, de"in sim!oluri ale conditiei umane. .rin tendinta de a infatisa tipuri umane, prin interesul pentru concret I.L.C. Concluzii: este un realist critic..rin ipostaza de narator omniscient, prin interesul fata de )realist forma el este clasic."odernitatea rezulta din aspectele a!surde, din )clasic marionetele umane, din automatismele "ietii. )modern
II. Ilustreaza conceptul de comic intr)o comedie studiata : Introducere Comicul este o categorie estetica a"and ca efect rasul, fiind generat de contrastul dintre esenta si aparenta. Caragiale ramane in literatura romana +practicianul neintrecut al ironiei socratice. 78.9anac#e:.Ironia de"ine un mod de a ridiculiza +marionetele& umane. In "reme ce +ironia retorica este agresi"a, apare in monolog , ironia socratica este su!tila, articulata pe dialog.Ironia de"ine principala coordonata a umorului caragialian. Criticul I. Constantinescu aprecia ca ((rasul lui Caragiale nu mai este pur si "esel, ci pare profetic in fata unei lumi dezec#ili!rate((. *(/arionetele(( lui Nenea Iancu traiesc drama instrainarii de sine, sunt capti"e intr)un uni"ers inc#is, fara iesire, de"in sim!oluri ale conditiei umane. <emarcam in piesa *(1 scrisoare pierduta(( o suita de tipuri de comic, prin

Tipologia comicului 2.comicul de situatie

>. comicul de intentie

4.comicul de caractere

@.comicul de nume

A.comicul de lim!aj

)greseli de lim!a )greseli gramaticale logice )ticuri "er!ale

si

interferenta stilurilor

intermediul carora dramaturgul satirizeaza mora"urile epocii: de situatie, de intentie, de caracter, de nume, de lim!aj. -xista, in primul rand, un comic al situatiilor, care este totusi mai putin exploatat aici. ((Triung#iul conjugal((,cuplul complementar 9arfuridi) ;ranzo"enescu care se teme de tradare, rasturnarea de situatie, prin aparitia ,,de la centru(( a lui Agamita andanac#e, com!inatiile de culise ale ad"ersarilor politici etc. genereazaacest tip de comic . .entru realizarea comicului de situatie, Caragiale apeleaza la te$nici universale: incurcatura, confuzia, ec#i"ocul,, su!stituirea $BuiproBuo)ul', repetitia, e"olutia in"ersa,etc. Comicul de intentie rezulta din atitudinea reala a dramaturgului fata de e"enimente si oameni. Caragiale este un scriitor o!iecti", isi iu!este personajele, dar nu le iarta defectele, moti" pentru care le trateaza diferit: ironic, sarcastic, le plaseaza in situatii grotesti, a!surde. In rele"area comicului de caractere, Caragiale continua linia clasica, realizand persona2ele tipice , a"and o dominanta de caracter. in aceasta perspecti"a, Tra#anac#e este ticaitul, 6oe femeia "oluntara,Tipatescu este tipul amorezului, Cata"encu am!itiosul demagog,9arfuridi prostul fudul, andanac#e prostul ticalos, Cetateanul turmentat este tipul nai", .ristanda omul slugarnic. .ersonajele pot fi "azute si dintr)o alta perspecti"a,aceea a ,,marionetelor((, dramaturgul apeland la *(stilul papusaresc((, la *(te#nica mascariciului((, prefigurand astfel teatrul modern, a!surd. Comicul de nume este foarte !ine reprezentat, multe apelati"e de"enind caricaturi onomastice, inc#izand in su!stanta lor defecte, trasaturi omenesti. Numele *("enera!ilului((6a#aria Tra#anac#e sugereaza za#arisirea si capacitatea de a se modela usor, *(tra#ana(( inseamna coca moale. Cata"encu este tipul demagogului, apelati"ul sustine ideea, *(cata(( insemnand persoana "olu!ila de proasta calitate.Numele cu rezonanta culinara 9arfuridi si ;ranzo"enescu ilustreaza caractearul comun al personajelor.((Agamita(( este diminuti"ul eroului #omeric, Agamemnon, iar andanac#e "ine de la *(dandana((, insemnand !oacana.Com!inatia caricaturizeaza acest personaj *(mai prost decat 9arfuridi si mai canalie decat Cata"encu((.Numele politaiului .ristanda "ine de la un dans moldo"enesc, in care se !ate pasul intr)o parte si in alta. Comicul de lim!a2 este exploatat la maximum, dramaturgul punand in circulatie, prin intermediul pesonajelor sale ,un numar impresionant de *(clisee((, "alorificand procedeul ling"istic((I lazzi((, folosit de teatrul popular italian Comicul de lim!aj este generat de greseli de "oca!ular, incalcarea regulilor gramaticale si logice, ticuri "er!ale,interferenta stilurilor. Greselile de voca!ular sunt datorate inculturii: pronunctie gresita)*(famelie((, *(renumeratie((,((andrisant((% etimologie populara)*(capitalistii((sunt locuitori ai capitalei% lipsa de proprietate a termenilor. intre regulile gramaticale si logice incalcate cele mai frec"ente sunt: polisemia)*(ne)am racit impreuna((%contradictia in termeni)*(2> trecute fix((% asociatii insolite)*(industria romana este admira!ila, dar lipseste cu desa"arsire((% nonsensul)*(ori sa se re"izuiasca$..'dar sa nu se sc#im!e nimic..((% truismele)*(un popor care nu merge sta pe loc((%constuctii incoerente, agramate)". discursul lui 9arfuridi, andanac#e. 'icurile ver!ale sunt o sursa a cmicului de lim!aj.8enera!ilul((neica 6a#aria *(recomanda tuturor *(sa ai!a putintica ra!dare((.Agamita andac#e apeleza la dulcegarii ling"istice:((neicusorule((,((puicusorule(( .ristanda repeta automat cu"inte si replici ale interlocutorilor, ticul sau "er!al((curat(( produce asociatii comice)*(curat murdar((. 0nteferenta stilurilor apare in discursul ,,politicienilor((: discursul !om!astic, frazeologia goala altrneaza cu stilul coloc"ial .

III. Caracterizarea unui persona2 dintr)o comedie studiata: introducere Caragiale este cel mai mare creator de tipuri din literatura romana, personajele sale &fac concurenta starii ci"ile& 7G.I!raileanu:. Nenea Iancu este un scriitor o!iecti", isi iu!este personajele, dar nu le iarta defectele, moti" pentru care le trateaza diferit: ironic, sarcastic, le plaseaza in situatii grotesti, a!surde. Caragiale continua linia clasica, realizand persona2ele tipice, a"and o dominanta de caracter. in aceasta perspecti"a, Tra#anac#e este ticaitul, 6oe femeia voluntara,Cata"encu am!itiosul demagog,9arfuridi prostul fudul, andanac#e prostul ticalos, Cetateanul turmentat este tipul nai", .ristanda omul slugarnic. ,criitorul considera ca : ,,?n tic ,un nume potri"it sau un gest "aloreaza mai mult decat o pagina intreaga de descrieri&. .ersonajele pot fi "azute si dintr)o alta perspecti"a,aceea a ,,marionetelor((, dramaturgul apeland la *(stilul papusaresc((, la *(te#nica mascariciului((, prefigurand astfel teatrul modern, a!surd. "odalitatile de caracterizare sunt specifice genului dramatic,anume pe cale indirecta: prin indicatiile scenice $didascalii', prin dialog, prin lim!aj, prin actiune, prin nume. Apar si succinte caracterizari directe, prin intermediul celorlalte personaje. In lista cu persna2ele de la inceputul piesei, se precizeaza alaturi de nume statutul social si ocupatia, sugerandu)se apartenenta la o tipologie. 6a#aria Tra#anac#e este unul dintre personajele principale ale comediei, facand parte din ,,triunghiul conjugal. 'ipologic Tra#anac#e este ,,ticaitul, politicianul siret si abil. -l este ,,incornoratul simpatic care refuza sa creada adulterul sotiei. .rin autocaracterizare, se e"identiaza disimularea si con"ingerea personajului ca diplomatia inseamna viclenie :,,sa)i dau eu mac#ia"arlacuri =((. .rin caracterizarea directa este exprimata opinia altor personaje despre ,,Nenea((. .ersonajul se !ucura de o "ec#e si solida autoritate,de prestigiu . ,,- tare..tare de totC.solid !ar!at =(( spune ;ranzo"enescu. .ana si de ad"ersarii politici il apreciaza :&eu totdeauna am tinut la dumneata ca la capul judetului& ii spune Cata"encu. Caracterizarea indirecta, prin nume, lim!a2, actiuni, completeaza portretul personajului. 3umele lui sugereaza zaharisirea,ramolirea precum si capacitatea de a se modela usor, lipsa de verticalitate, tra#ana insemnand coca moal. Il modeleaza *(enteresul((, ordinele superiorilor de la *(centru(( si toti care au o oarecare autoritate asupra lui, in primul rand coana Doitica. .rezidentul +tuturor comitetelor si comitiilor&,prin "ocatie si prin traditie , &"enera!ilul&este +stalpul local al partidului de gu"ernamant&,exercitandu)si functia intr)un spirit conciliant si !onom. Afland de intriga politica a lui Nae Cata"encu,Tra#anac#e se simte lezat in simtul etic . &Ce corupta sotietate=Auzi d)ta miselie ,infamie=&exclama el. <ecunoaste coruptia, se comporta ca si cum ar detesta)o , dar practica frauda electorala fara pro!leme de constiinta , +daca interesele partidului o cer&. Il asigura pe andanac#e : &E mergem la sigur.Nu majoritate,unanimitate o sa ai.& In "reme ce santajul o sperie pe 6oe ,care se teme ca "a fi compromisa pu!lic F+,capa)ma de rusine =&, iar ptr. Tipatescu de"ine o c#estiune de "iata si de moarte F+8rea sa ne omoare ,tre!uie sa)l omoram F+pentru Tra#anac#e este o afacere mai complicata ,insa rezol"a!ila,implicand &putintica ra!dare&. /etoda lui este aceea a permanentei amanari ,apelenad la ticul verbal +ai putintica ra!dare ,stima!ile=&Isi ascunde siretenia su! masca unui calm desa"arsit ..entru el ,scrisoarea nu este reala ,ci doar +o plastografie perfecta&,un act miselesc ,menit sa zdruncine partidul, imaginea lui de +"enera!il& si prietenia cu Tipatescu. -l il ani#ileaza pe Cata"encu ,scotand la i"eala o polita falsificata de acesta ..rietenia cu prefectul este in"ulnera!ila)*(eu n)am prefect, am prietin=((, pentru ca la cimentarea ei a contri!uit si am!itia politica..entru 6oe are un ade"arat cult si

6a#aria Tra#anac#e

6oe Tra#anac#e

,tefan Tipatescu

Nae Cata"encu

nimic nu)i poate clinti increderea in ea. 6a#aria Tra#anac#e reprezinta un tip uman caracteristic "remii de atunci si de oricand : corupt, "iclean, ticait 'ipologic, 6oe Tra#anac#e este +femeia voluntara, 4domina !ona, cum o numeste G. Calinescu. upa aprecierea criticului nu a"em nici un indiciu ca ar fi "ulgara sau lipsita de sentimente. ramaturgul nu o contureza in maniera realista,ci mai degra!a este stilizata . -a conduce de fapt judetul a"and o mare influenta asupra lui Tra#anac#e si a lui Tipatescu , cei trei alcatuind +triung#iul conjugal&.,periata de santajul lui Cata"encu incearca sa)l con"inga pe Tipatescu sa accepte conditiile a"ocatului apeland la +armele& feminine:lacrimi ,lesinuri, isterii. In fapt , 6oe nu jertfeste decat fidelitatea conjugala, care oricum nu este importanta pentru ea. ,ingurul sacrificiu nota!il "ine din partea lui Tipatescu.Constienta de influenta pe care o exercita ea ii promite lui Cata"encu ca il "a sustine : +eu te aleg ,eu si !ar!atul meu=&. Cu pretentie de moralitate pe 6oe o intereseaza doar aparenta ,de aceea ea se teme de scandal .Comportamentul ei este totusi surprinzator.Atunci cand intelege ca Nae Cata"encu este in"ins ,il iarta si ii castiga de"otamentul,amintindu)I ca mai sunt si alte prilejuri pentru a ajunge deputat, cu conditia sa)i fie de"otat.Capacitatea de a trece cu usurinta de la o stare la alta este naturala ,fiind una din +armele& seductiei lui 6oe , astfel incat trezeste simpatia in randul !ar!atilor.Cetateanul turmentat "ede in ea o +dama !una 'ipologic, ,tefan Tipatescu ilustreaza tipul amorezului. .refectul judetului ,este arogant si orgolios.-l detine toate atri!utele pentru a fi fericit, asa cum il prezinta .ristanda: &mosia) mosie, fonctia) fonctie, coana Doitica) coana Doitica&. <aspunde scurt t si taios la intre!arile su!ordonatilor si a celor din clasa sociala inferioara, are mentaliate medie"ala, transformanu)l pe .ristanda in ser"itor persomnal . /anifesta un profund dispret fata de oamenii inferiori lui din punct de "edere social .In acest sens exclama sarcastic: +Ce lume , ce lume=&. Tipatescu pri"este judetul ca pe propria lui mosie ,de aceea ii propune lui Cata"encu in sc#im!ul scrisorii felurite posturi: locul de primar, postul de a"ocat al statului,un loc in Comitetul permanent,ii propune c#iar si mosii: cea a 6a"oiului. In cazul sau amorul a actionat ca o frana in calea ascensiunii, refuzand postul de director la ;ucuresti in urma insistentelor Doiticai. In relatia lor, 6oe nu a sacrificat decat fidelitatea conjugala, care oricum nu "alora nimic pentru ea.,ingurul sacrificiu nota!il "ine din partea lui Tipatescu. In aparenta el "rea sa para moral, dar in esenta el este lipsit de cea mai elementara moralitate.,unt rele"ante in acest sens promisiunile facute lui Cata"encu ,precum si relatia pe care o are cu 6oe, sotia &prietenului sau& ori acordul tacit cu .ristanda in afacerea cu steagurile. 'ipologic, Cata"encu este am!itiosul demagog, numele lui sustine ideea, *(cata(( insemnand persoana "olu!ila de proasta calitate A"ocat,director)proprietar al gazetei &<acnetul Carpatilor& ,desfasurand o acti"itate zgomotoasa in cadrul ,ocietatii *(Aurora economica romana((, Cata"encu urmareste ascensiunea politica. 1rgolios si ari"ist, are con"ingereaca este superior celorlalti, astfel incat lui Tipatescu ii declara patetic: (( 8reau ceea ce merit in orasul asta de gogomani, unde eu sunt cel dintaiCintre fruntasii politici( .entru a)si atinge scopurile apeleaza la *(mac#ia"arlacuri((, afirmand retoric:((,copul scuza mijloacele((, asertiune pe care o atri!uie *(nemuritorului Gam!eta((. orind sa fie ales deputat , apeleaza la santaj, amenintandu)l pe Tipatescu cu pu!licarea scrisorii de amor pierduta de 6oe, in ziarul +<acnetul Carpatilor&. Nae Cata"encu este am!itios, dar lipsit de perse"erenta. Atunci cand pierde scrisoarea de"ine umil,se resemneaza rapid,se tareste la picioarele Doiticai si accepta sa conduca manifestatia organizata in onoarea ri"alului sau. iscursul lui Cata"encu din actul al III)lea este un model de frazeologie demagogica ,((un delir de idei(($G. Calinescu', o *(!etie de cu"inte((, in termenii lui T. /aiorescu : cere cu"antul cu *(modestie((, la tri!una lupta *(cu emotia care pare a)l !irui((. -xaltat, el

Cetateanul turmentat

peroreaza cu *(simtire((despre progres, economie, emite cugetari sententioase. .entru a trezi simpatia auditorilor incepe discursul pe un ton umil ,plangaret,afirmand ca este patruns de emotie atunci cand se gandeste +la tarisoara sa&, +la <omania&, +la fericirea ei&, +la progresul ei&. upa ce este sigur ca si)a castigat simpatia auditorilor, isi insira pretinsele merite personale pe un ton *(latrator((, pentru a cuceri si admiratia. ,emidoct, in discursul sau foloseste termeni cu sensul impropriu, generand efecte comice: &Industria romana e admira!ila ,e su!lima ...dar lipseste cu desa"arsire&. Cel mai nuantat caracter din piesa, Cata"encu e"olueaza intre minciuna si iluzie, intre impostura si nai"itate Persona2 secundar, Cetateanul turmentat are rolul de a amplifica mereu conflictul initial. Aparitiile sale, inter"entiile lapidare, !azate pe ticul "er!al :,,-u cu cine "otez H(( tensioneaza atmosfera. Cetateanul turmentat nu este individualizat prin nume , pentru ca reprezinta o categorie sociala, alegatorii ,,turmentati(( de discursurile demagogice ale politicienilor. ,ingura modalitate prin care se recomanda ramane in"ocarea unei relatii:((/a cunoaste conu 6a#aria de la 22 fe"ruarie..(( .ersonajul si)a depasit conditia initiala, de"enind din *(impartitor la postie(( negustor si *(apropitar((. .ersonalitatile locale il pun in situatii umilitoare.Cata"encu il ofenseaza oferindu)i zece poli in sc#im!ul scisorii, iar Tra#anac#e cere imperati": ((rog, dati afara pe onora!ilul((.9ire !onoma, Cetateanul nu pune la inima aceste ofense. o!andind dreptul electoral,personajul se trezeste in fata unei dileme:((-u cu cine "otezH(( Nu este "or!a de lipsa responsa!ilitatii electorale, cum s)ar putea crede.Il deruteaza de fapt candidatii. -zitarea de a alege intre un prost si o canalie ii da stari de ameteala.In fond, am!ele perspecti"e sunt la fel de sum!re. e aici starea de ,, turmentare((. -xpresia) cliseu *(Nu ma)mpinge, c) ametesc((, exprima c#iar aceasta confuzie. In realitate personajul nu este lipsit de luciditate, a"and un pronuntat simt al umorului.Lui Tipatescu ii raspunde , atunci cand acesta ii sugereaza sa "oteze pe cine pofteste, prin memora!ila replica:((-u nu poftesc pe nimeni((. e remarcat faptul ca in ultimul act Cetateanul nu este deloc *(turmentat((, "or!este coerent, sug#ite o singura data si atunci parca intentionat. 9ost factor postal el incalca una din regulile elementare atunci cand gaseste scrisoarea pierduta si o citeste su! un felinar.In cele din urma tot gratie lui scrisoarea ajunge +adrisantului&.In finalul piesei isi exprima admiratia fata de 6oe,care este +o dama !una&.

Criticul I. Constantinescu aprecia ca ((rasul lui Caragiale nu mai este pur si "esel, ci pare profetic in fata unei lumi dezec#ili!rate((. *(/arionetele(( lui Nenea Iancu traiesc drama instrainarii de sine, sunt capti"e intr)un uni"ers inc#is, fara iesire, de"in sim!oluri ale conditiei umane. .rin tendinta de a infatisa tipuri umane, prin interesul pentru concret I.L.C. este un realist critic..rin ipostaza de narator omniscient, prin interesul fata de forma el este clasic."odernitatea rezulta din aspectele a!surde, din marionetele umane, din automatismele "ietii.