UNIVERSITATEA TEHNICA Gh.Asachi IASI -Facultatea de Arhitectura Curs Legislatie-a u i!

ersitar A V
"r. Arh. #ircea Grig$r$!schi CURS % Viata in societate necesita renuntarea la o serie de libertate,Individul trebuie sa se conformeze in comportament principiului ca interesele comunitatii primeaza asupra interesului personal. Organizarea sociala se bazeaza pe echilibrul intre libertatile umane individuale jertfite si drepturile capatate pe baza jertfirii acestor libertati. N&TIUNEA "E "RE'T A : Totalitatea normelor(obligatorii) care reglementeza raporturile dintre oameni. ormele sunt numeroase si de diverse tipuri, ele formeaza dre(tul $)iecti!. !rincipii de baza ale dreptului obiectiv: " dreptul reglementeaza numai faptele si ctivitatile oamenilor " dreptul reglementeaza numai manifestarile e#terne ale oamenilor,actiunile nu si gandurile acestora " normele nu se aplica decat in caz de conflict conflict"ciocnirea intereselor contradictorii Orice aplicare a unei norme va face una din parti nemultumita si pe cealalta parte multumita,deci invingator si invins. ormele au capacitatea si strictetea de a spune da unei parti si nu celeilate parti. u e#ista posibilitatea ca normele sa creeze ambiguitate si da si nu. ormele nu pot avea mai multe sensuri ci doar sensul de clarificare. * : $rept" inseamna: "posibilitatea cuiva de a face un anume lucru "posibilitatea data de lege,norma !osibilitatea unei personae de a face ceva(actiune) formeaza capitolul de: "re(t su)iecti! "dreptul subiectiv" reprezinta sfera drepturilor personale ocrotie de lege "interese protejate juridic "sfera in care individual paote sa faca ce doreste,in comditiile prevazute de norme si reglementari. %#:legea drepturilor de autor(in arhitectura si urbanism se fac precizari cu privire la acest drept). &egea dreptului de autor"apartine dreptului obiectiv 'plicarea acestei legi " apartine dreptului subiectiv "re(tul $)iecti! cuprinde o serie de subcaetgorii: a. "re(tul atural " este constituit din principiile de drept ce par rationale intr"o societate la un moment dat b. "re(tul ($+iti!" este format din totalitatea normelor, regulilor e#istente la un moment dat. $reptul pozitiv este constituit din: (. dre(tul (u)lic ) constituit din totalitata reglementarilor care se aplica la: " raporturile intre state " raporturile intre stat si particulari *. dre(tul (ri!at "constituit din totalitatea reglementarilor aplicate raporturilor dintre particulari +rbanismul este o disciplina care functioneaza pe baza celor doua drepturi: " public " privat

Ca(it$le ale dre(tului (u)lic: -dre(tul c$ stituti$ al"analizeaza prevederile constitutionale privind raporturile publice -dre(tul ad,i istrati!e"totalitatea reglementarilor ce se aplica in cadrul entitatilor administrative ,reglementeaza modul de functionare ale organismelor statului si fi#eaza reguli serviciilor publice. Ca(it$le ale dre(tului (ri!at: - dre(tul c$,,ercial" totalitatea reglementarilor ce actioneaza in sfera comerciala -dre(tul ci!il" partea de drept care reglementeaza raporturile dintre persoane,indivizi,in legatura cu viata lor particualra - dre(tul de (r$(rietate" este partea din drept care se ocupa de punerea in deplina posesiune a cetateanului asupra proprietatii sale . Ur)a is,ul si A,e a-area Terit$riului sunt discipline ce organizeaza modul de viata construit al oamenilor. Ur)a is," termen inventat de inginerul spaniol IL"EF&NS& CER"A (,(-"(,,(,./" a propus un plan de e#tindere a 0arcelonei (,/1"a aparut cartea: Te$ria ge erala a Ur)a is,ului si a(licarea (ri ci(iil$r sale la re$rga i+area si e.ti derea *arcel$ ei. Termenul este inventat de 2%3$' provenind de la latinul ur)u,/ (lug 3oamnii pentru a construe un nou oras inhamau la plug boii sacri si trageau o brazda care delimita orassul.'ceasta brazda purta denumirea de UR*S Ur)s" reprezinta teritoriul transformat din spatial natural in spatiu construit si locuit. -"e0i itia CER"A"data +rbanismului 'nsamblul de cunostinte,principii, doctrine si reguli care arata cum trebuie sa fie ordonat,un grup de edificii in scopul de a se atinge obiectivele ansamblului care constau in finalitatea ca ocupantii orasului sa poata trai comod si sa"si aduca reciproc servicii contribuind astfel la bunastarea comuna. "e0i itie 4erban !opescu 2riveanu Ur)a is,ul este o disciplina care stabileste si face sa functioneze pe un anumit teritoriu si pentru o anumita perioada de timp: "miscarile functiunilor in interiorul constructiilor "miscarea constructiilor "raporturile intre spatiul construit si spatiul neconstruit "miscarea constructiilor:"nasterea "viata " moartea constructiilor. A,e a-area terit$riului: este o disciplina care stabileste si face sa functioneze pentru o anumita perioada de timp si pe un anumit teritoriu delimitat "miscarea functiilor in teritoriu " raportul intre zonele construite si zonele neconstruite. 'ceste doua discipline trebuie sa organizeze patru mari grupe de interese: "interesul de stat"actiunea statului

" " "

interesele colectivitatii ) actiunea colectivitatii locale interesele persoanelor private" particulari: "actiunea beneficiarilor interesele producatorilor de constructii: " actiunea constructorilor

'ceste tipuri de interese pot fi: "convergente "devergente. 5edierea acesto interese o face elaboratorul: "planurilor de urbanism "planurilor de 'menajarea Teritoriului Intotdeauna e#ista conflicte pe care urbanismul si 'T trebuie sa le elimine prin mediere si bazandu"se pe lege. I,(artirea ad,i istrati!-terit$riala 2onstitutia afirma:statul isneamna puterea publica asupra teritoriuluidelimitat de granitele tarii.'cest teritoriu statal este impartit in unitati administrative teritoriale in concordanta cu legea. Tinta acestor teritorii este fi#ate prin &egea *6(7/," &ega impartirii administrative teritoriale a 3omaniei care fi#eaza: "teritoriu,componenta acestuia "subunitati de nivel teritorial "limite, granite "drumuri etc. Terit$riul R$,a iei este $rga i+at sub aspect administrative in: "judete "orase )in conditiile legii unele orase pot deveni municipii "comune ) in conditiile legii unele pot deveni orase. Trecerea de la un rang administrative la altul este legiferata prin &egea 8.(6*--( sectiunea a patra !lanului de 'menajarea Teritoriului ational (!'T ) ) reteaua de localitate 3eteaua de localitati in 3omania : " localitati urbane " localitati rurale. Ierarhi+area l$calitatil$r1 " rang - 2apitala ) municipiu de importanta europeana " rang I municipii de importanta nationala cu influenta potentiala la nivel %uropean " rang II municipii de importanta interjudeteana,judeteana " rang III orase " rang IV sate resedinta de comuna " rang V :" sate componente ale comunelor " " sate apartinand municipiilor si oraselor Trecerea l$calitatil$r de la u ra g la altul1 " prin lege " la propunerea consiliilor locale " prin referendum de consultare:" a populatiei a institutiilor implicate " cu respectarea principalelor indicatori minimali !entru zonele lipsite de orase pe o raza de *."8- 9m autoritatile locale si guvernule vor actiona penru:

" "

modernizarea unor localitati rurale cu rol de servire in zona de influenta declararea de noi orase

Reali+area si $rga i+area de $i c$,,u e ) conditii cumulative: " prin lege " la propunerea consiliului local " referendum local " pe baza documentatiei care atesta indeplinirea conditiilor minime 2$ e ,etr$($lita e )in vederea dezvoltarii echilibrate a teritoiului capitala si municipiile de rangul I se pot asocia intr"un parteneriat voluntar in scopul infiintarii zonei metropolitane. :onele metropolitane nu au personalitate juridical. L$calitate ) forma de asezare stabila a populatiei alcatuind un nucleu de viata umana cu structuri si marimi variabile, diferentiate in functie de: " specificul activitatilor de productie dominante ale locuitorilor " numarul de locuitori " caracterul fondului construit " gradul de dotare social"culturala " gradul de echipare tehnico"edilitara L$calitate ur)a a )localitatea in care majoritatea resurselor de munca este ocupata cu activitati neagricole cu un nivel diversificat de dotari si echipare e#ercitand o influenta socio"economica constanta si semnificativa asupra zonei inconjuratoare. L$calitatea rurala(sat) ) localitatea in care: a.majoritatea fortei de munca se afla concentrate in: " agricultura " silvicultura " pescuit oferind un mod specific de viata locuitorilor sai si care prin politicile de modernizare isi va pastra si in perpectiva caracterul rural b.majoritatea fortei de munca se afla in alte domenii decat cele agricole,silvice,piscicole,dar care ofera in present o dotare insuficienta necesara in vederea declararii ei ca oras si care prin politicele de echipare si de modernizare va putea evolua spre localitatile de tip urban. &ras ) unitate administrative"teritoriala de baza alcatuita fie dintr"o singura localitate urbana fie din mai multe localitati din care cel putin una urbana. 2aunitate administrativ"teritorialade baza si ca sistem social"economic si geografic orasul are doua componente. a.-c$,($ e ta terit$riala - i tra!ila ul"care prezinta suprafata de teren ocupata sau destinata constructiilor si amenajarilor: " de locuit " social culturale " industriale " de depozitare " de circulatie " de recreere " de comert etc.

-e.tra!ila ul" care reprezinta restul teritoriului administrative al orasului. ).-c$,($ e ta de,$gra0ica si s$ci$-ec$ $,ica constand din: " grupuri de populatie " activitati: "economice "sociale "politico"administrative ce se desfasoara pe teritoriul localitatii. #u ici(ii"orasele care reprezinta o insemnatate deosebita in viata economica,social" politica,cultural"stiintifica a tarii sau care au conditii de dezvoltare iu aceste directii sunt declarate municipii. C$,u a ) unitate administrative"teritoriala de baza care cuprinde populatia rurala " reunite prin comunitatea de interese si traditii " alcatuita din unul sau mai multe sate in functie de conditiile: "economice "social"culturale "geografice "demografice Satele de resedi ta sunt satele in care isi au sediul autoritatile publice si administrativa ale comunei. Terit$riu ad,i istrati!1 4uprafata delimitata prin lege pentru: "judete "municipii "orase "comune Teritoriul administrative este constituit din: "suprafata agricola "teren arabil "pasuni si fanete "vii "livezi "suprafata fondului forestier "suprafata ocupata de constructii "suprafata amenajarilor de infrastructura "cai de comunicatii "echipare energetica "ape si balti "suprafata aferenta intravilanului "constructii "amenajari delimitate prin planuri urbanistice

Relatia i tre 0$r,ele de ase+are u,a a si i,(artirea ad,i istrati!e-terit$riala.

%#istenta legala ;orme de asezare umana 4tatutul administrativ al localitatilor &imite administrativ teritoriale =udet: >( judete < 5unicipiul 0ucuresti &ocalitate Oras 5unicipiu resedinta 5un. de judet 0ucuresti 5unicipiu cca 75unicipiu Oras 4ase sectoare Orase: peste *-ale 5un. 0ucuresti 4at apartinator de oras sau municipiu 4at resedinta de comuna *,-4at 2atun 2atun 2omune apro#. *>--

5egalopolis 2onurbatii

4at (8**8

Structura (uterii si ra($rtul i tre ce trali+are si desce trali+are1 Statul reprezinta puterea publica asupra teritoriului statal 4tatul este un concept, nu o realitate palpabila. 4tatul este un camp de forte si este reprezentat rand pe rand de: " personae " institutii 4tatul in sine presupune trei paliere, (idei fundamentale): 4tatul: " este un patrimoniu format din bunurile aflate in uzul public " inseamna un sistem de drepturi ale persoanelor " inseamna un sistem de indatoriri ale persoanelor. 2ele trei paliere se combina dand campul de forta care este statul. 2onducerea statelor este impartita in trei tipuri de putere. 5onstes?uier (1>,:"scrie lucrarea $u &@esprit de loi si enunta pentru prima oara trinomul puterilor in statul de drept: " puterea legislative "puterea e#ecutive "puterea judecatoreasca 'ceste idei au fost preluate de: "3evolutia franceza " declaratia drepturilor omului"4+'" ;ran9lin R$,a ia: " stat unitar " 3epublica parlamentara (semiprezidentiala)

Stat u itar: " este un stat in care puterea este concentrate intr"un singur pol. Stat 0ederal: " puterea e dezvoltata intre mai multi poli dar unul dintre ei este pol mai puternic. Re(u)lica (arla,e tara: " puterea legislative e preponderate " institutia presedintelui face parte din legislative. Re(u)lica (reside tiala e#: ;ranta presedintele face parte din e#ecutiv. (republica parlamentara este aproape acelasi sAstem cu monarhiile constitutionale unde institutia monarhica face parte din legislativ). 'uterea legislati!a: " parlament )unica autoritate legiuitoare: "senat "camera deputatilor 2and nu au aceleasi opiniicele doua camera ale parlamentului: "comisii de mediere "sedinte reunite 'uterea legislati!a: "curtea constitutionala "consiliul superior al magistraturii"numeste magistrati " curtea suprema de justitie " instantele judecatoresti " procuratura, ministerul public " avocatul poporului 'uterea e.ecuti!a: inseamna de fapt administratia publica: " administratia ppublica centrala de specialitate " administratia publica locala Ad,i istratia (u)lica ce trala: " guvern numit de parlament " prim"ministru " ministri " prefecti " autoritatile administrative autonome "'cademia "0anca ationala a3omaniei "'gentia ationala 2adastru "4erviciul 3oman de Informatii Ad,i istratia (u)lica l$cala: "consiliul judetean " consiliul municipal "consiliu orasenesc "consiliu communal 're0ectul"numit de guvern si reprezinta e#ecutivul in judetul respectiv. "coordoneaza serviciile deconcentrate ale statului in teritoriu si anume acele servicii ce tin de ministere si functioneaza le nivelul judetelor: "armata "cultura "sanatate

" verifica incadrarea in prevederile legale a tuturor actelor emise de autoritatile locale si daca sunt ilegale le ataca in contenciosul administrativ.

&%BI4&'TIV

=+$%2'TO3%42

%<%2+TIV

ivel statal

=udet

&ocal OrasC comuna

"esce trali+area ) este un process prin care se trece treptat o parte din atributele e#ecutive de la nivelul central la nivelul local. "esce trali+are legislati!a: la nivel de: "judet "local $omeniile legislative descentralizate sunt legate de administrarea teritoriului "esce trali+are -udecat$reasca: la nivel de: " judet "local "amenzi ( e#.de tip amenajarea teritoriului) R$lul (la uril$r de A,e a-area Terit$riului si Ur)a is, i a,e a-area terit$riului tarii 'la ul: " reprezinta o suma de dispozitii " dispune,hotaraste ceva " este o lege in actiune, el stabileste cum anume se actioneaza pe o anumita perioada de timp si pe un teritoriu delimitat dupa unul sau mai multe criterii " !lanul odata adoptat trebuie pus in apicare prin actiuni si elemente (pasi mici), realizate de toti factorii implicate Toti fara e#ceptie trebuie sa se subsumeze acestui plan " !lanurile de 'menajarea Teritoriului si +rbanism contin urmatoarelefeluri de dispozitii: "$ispozitii reglementatoare "$ispozitii directoare "is($+iti!e direct$are:" (ale unui plan de +rbanism si 'menajarea Teritoriului)

4unt dispozitii obligatorii de 'menajarea Teritoriului si +rbanism pentru teritorii desemnate de plan si care se inscriu in acest plan "is($+itii regle,e tat$are: 4unt obligatorii pentru constructiile care e#ista sau se vor realize in teritoriu. T$ate ti(urile de (la uri i de(li esc trei r$luri1 a ) coreleaza " leaga diverse elemente b " prevede " stabileste pentru viitor c ) coordoneaza " concerteaza pentru toti din domeniu 'la de A,e a-area Terit$riului Nati$ al-'ATN a ) coreleaza ) politica de 'menajarea Teritoriului tarii cu cei din e#terior, din +% b " prevede " politica de 'menajarea Teritoriului rezultata prin programele interne (care priveste intreaga tara) c ) coordoneaza " politicile de 'menajarea Teritori a tuturor unitatilor administrative mai mici(judete) din interiorul tarii 'la de A,e a-area Terit$riului 3udetea -'AT3 a ) coreleaza " politicile la nivel judetean cu politica nationala b ) prevede " politica interna de 'T a judetului rezultata din programul judetean c )coordoneaza " politica de 'T a unitatilor componente: " municipii " orase " comune 'la de A,e a-area Terit$riului -'AT ) la nivel local: "municipiu "oras "comuna ' ) coreleaza " politica interna cu programul judetean 0 ) prevede " politica de 'menajarea Teritoriului a unitatii administrative 2 ) coordoneaza " in interiorul teritoriului planurile: - 'la Ur)a istic Ge eral - 'la Ur)a istic 2$ al - 'la Ur)a istic de "etaliu

Ra($rtul di tre dis($+iti!ele direct$are si regle,e tat$are ale u ui (la

T%3ITO3I+& 'TIO '& !'T !'T: !'TD !'T' !+B !+: !+$

" "

dispozitive directoare dispozitive reglementatoare

.E din teritoriu rational o reprezinta localitatile