MOZAICISMUL (IUDAISMUL)

Tragndu-si radacina din descendentii Iudeii, Mozaicismul (Iudaismul) a fost infiintat in jurul anului 2000 .C. de Avraam, Isaac si Iaco . Iudaismul ado!ta credinta intr-un singur "umne#eu, care este creatorul universului si care conduce !o!orul ales, evreii, !rin !rofetii cu care el vor este. Cuvntul lui este desco!erit in $i lia evreiasca (sau %ec&iul Testament), scrisa integral in e raica - cu e'ce!tia ctorva ca!itole sau versete, care sunt in aramaica, lim a semitica asemanatoare cu e raica - si care este cartea cu cele mai multe traduceri si cei mai multi cititori din lume. $i lia este im!artita in( Tora& (cele cinci carti ale lui )oise), *eviim (+rorocii) si ,etuvim (-crierile, +salmii). In literatura ra inica se intlneste des termenul Tora& !entru a desemna intreaga $i lie. Tora&-ul contine si un numar de ./0 de !orunci, inclu#nd !e cele /0, care sunt e'!licate in Talmud. Iudeii cred ca, conditia omului !oate fi im unatatita, cuvntul Tora&-ului tre uie ascultat si urmat, si ca )esia va aduce, intr-un final, omenirea intr-o stare !aradisiaca. Iudaismul !romovea#a ideea de comunitate !rintre toti oamenii de credinta evreiasca, a!artenenta la o sinagoga sau tem!lu, si im!ortanta vietii de familie. Ceremoniile religioase au loc att acasa, ct si la sinagoga. Iudaismul se im!arte in trei mari gru!ari, care se deose esc intre ele !rin modul in care inter!retea#a acele !arti din Tora&, care tratea#a activitatile !ersonale, ale comunitatii, internationale si religioase( /.Comunitatea 1rtodo'a, care considera Tora&-ul !rovenit direct de la "umne#eu, si de aceea o ligatoriu2 2.)iscarea 3eformata, o forma sim!lificata si rationali#ata a iudaismului, care ado!ta in !rimul rand continutul etic al Tora&-ului2 0.Iudeii Conservatori, care res!ecta multe din ritualurile din Tora&, dar care admit si sc&im ari, datorate vietii moderne. Al !atrulea gru!, Iudeii 3econstructiei, res!ing conce!tul de !o!or ales al lui "umne#eu, dar mentin ritualurile ca !arte a mostenirii culturale iudaice. -inagogele (inseamna in e raica case de intrunire) sunt de 20 de secole locuri in care evreii se intrunesc !entru a se ruga si a studia. 1rice loc !oate sluji acestui sco! cu conditia sa fie orientat s!re Ierusalim, sa nu fie aco!erit de alta constructie si sa contina un anumit numar de o iecte de cult. C&ivotul sfnt este !artea esentiala, care contine sulurile Torei, suluri de !ergament !e care Tora& a fost scrisa de mna. In fata C&ivotului sfnt arde o lumina vesnica, care sim oli#ea#a fa!tul ca -fnta -cri!tura continuta in Tora& este lumina. In #ilele de luni, joi, de -&a at si in diminetile #ilelor de sar atoare, este scos unul din aceste suluri !entru a se citi te'tul recomandat. 3a inul inseamna Intele!t, si este asta#i indrumatorul s!iritual al comunitatii sale, !ro!ovaduind, !re#idnd diverse

ceremonii sinagogale sau familiale. 3a inul !oate si tre uie sa se casatoreasca. -&a at-ul este in religia iudaica #iua inecuvantata si sfintita de "umne#eu, care i-a incredintat-o !o!orului Israel, ca semn al legamntului inc&eiat cu el. Co!iii lui Israel au !rimit !orunca solemna de a intreru!e orice munca in #iua de -&a at, acesta fiind mai sfnt c&iar si dect Casa "omnului. +ornind de la aceasta conce!tie, ra inii au alcatuit o lista cu 04 de munci de a#a inter#ise de -&a at, sco!ul lor nefiind acela de a crea o constrngere, ci dim!otriva, de a !ermite omului sa se eli ere#e cat mai mult de muncile ce ar !utea degenera in ro ie, de a se eli era de goana du!a ogatie si de a reinvata sa traiasca. 3aga#ul creat de odi&na de -&a at tre uie sa fie ocu!at cu rugaciuni, studiu, o atmosfera sar atoreasca, att la sinagoga, ct si acasa. Circumci#ia este considerata, du!a Avraam, semnul esential al legamntului dintre "umne#eu si !o!orul sau. In a o!ta #i de viata, aietelul este introdus !rin acest rit in 5egamnt. 1!eratia este efectuata in general de catre un circumci#or, care rosteste o inecuvantare !otrivita, ca si de tatal co!ilului. Circumci#ia este ritul oficiat cu cea mai mare fidelitate de evrei, indiferent de tendinta careia ii a!artin. 3egulile alimentare masa este locul !rivilegiat al inecuvntarilor casnice, cum ar fi cele savrsite inainte si du!a masa. "intre mamifere, sunt !ermise rumegatoarele cu co!ita nedes!icata, dintre animalele acvatice cele care au sol#i si ari!ioare. In ce !riveste # uratoarele, nu sunt autori#ate dect !asarile de ograda (!orcul, calul, ie!urele sunt inter#ise, ca si scoicile, stridiile). Tora& inter#ice de asemenea consumarea sngelui, de unde si interdictia de a consuma orice animal ucis !rin vnatoare si sta ileste reguli s!eciale !entru taierea animalelor si necesitatea de a sara carnea inainte de taiere. Alimentele din carne nu au voie sa fie amestecate cu cele din la!te. "es!re iudaismul actual este !utin de #is. 3eligia iudaica, !rin fiinta si sco!ul ei, ar fi fost menita sa fie numai o !regatire, o calau#a s!re Cristos cum s!une a!ostolul +avel. "e aceea, cu venirea crestinismului, vala ilitatea sa ar fi ncetat. Tema mo#aismului era ideea mesianica, venirea unui mesia, care urma sa ntrone#e universalitatea religiei adevarate, n locul iudaismului !articularist si e'clusivist. "e vreme ce m!aratia mesianica s-ar fi reali#at !rin venirea lui Isus si instituirea crestinismului, mo#aismul si-ar fi nc&eiat menirea istorica. +er!etuarea lui ar fi o eroare. Aste!tarea unui alt mesia, cerut numai de interesele nationale e'clusive ale !o!orului evreu, face din mo#aismul de asta#i mai mult o doctrina nationala dect una religioasa. Aceasta re#ulta si din fa!tul ca iudaismul mai su!ravietuieste si a#i, redus insa a!roa!e e'clusiv numai la !o!orul iudeu, fara sa fi fost m ratisat de alte !o!oare.

O radiografie a religiei mozaice

+re#entarea cartii lui Israel -&a&a6 a!aruta in anul l447 Israel -&a&a6 este un evreu !olone# trecut !rin mai multe lagare na#iste si sta ilit in Israel din /478. In cele de fata este !re#entat ca!itolul al treilea al cartii sale des!re religia mo#aica (91rtodo'ie si inter!retare9), consacrat unui studiu mai amanuntit a structurii teologico-juridice a iudaismului clasic (autorul intelege !rin iudaism clasic !erioada ce se intinde intre anul :00 d.C. si sec./4, !erioada care coincide in mare cu ;vul )ediu iudaic, !entru ca majoritatea comunitatilor evreiesti au continuat sa traiasca in conditii medievale !na in vremea 3evolutiei <rance#e). Israel -&a&a6 insista asu!ra fa!tului ca este fals sa se atri uie religiei iudaice un caracter totdeauna monoteist. "esi invoca in s!rijinul afirmatiei sale insusi %ec&iul Testament (de !ilda ;'odul /8,// si 20,0-.), el are in vedere nu att iudaismul i lic, ct cel clasic. "e#agregarea monoteismului ince!e in sec./2/0, odata cu de#voltarea misticii iudaice Cabala. Im!otriva acestui misticism si a influentei sale a tre uit sa se angaje#e in lu!ta Haskalah ()iscarea 5uminilor ;vreiesti), nascuta din cri#a iudaismului clasic2 si totusi, in ortodo'ia evreiasca actuala, mai ales !rintre ra ini, Ca ala si-a !astrat su!rematia. Considernd ca fara cunoasterea acestor elemente ca alistice nu se !oate ajunge la o intelegere adecvata a sensului luat de iudaismul modern, autorul face o scurta e'!unere a ideilor de a#a ale acestei doctrine de ti! initiatic, din care citam( conform Ca alei, universul este dominat nu doar de un singur #eu, ci de mai multe entitati divine, care se deose esc !rin caracterul si influenta lor si care constituie emanatile unei Cauze Prime indistincte si inde!artate. "in Cauza Prima s-au nascut (in termeni teologici, au emanat) mai inti un #eu mascul, numit Intelepciunea sau Tatal, a!oi o divinitate feminina, Cunoasterea sau Mama. "in unirea acestora au re#ultat doua tinere divinitati, desemnate de asemenea !rin mai multe nume( Fiul ()ica <igura sau -fntul +reafericit) si Fiica Divina, Shekinah sau Matronit - din latinescul matrona. Acesti doi tineri #ei tre uie sa se uneasca la rndul lor, dar fa!tul este im!iedicat de masinatiile -atanei, care este, in acest sistem, un !ersonaj foarte im!ortant si inde!endent. Cauza Prima !urcede la Crearea lumii !entru a le !ermite sa se uneasca, dar din !ricina Caderii, cei doi se afla mai des!artiti ca niciodata, !na cnd -atana reuseste sa se a!ro!ie de Fiica Divina si c&iar sa a u#e#e de ea. Atunci a fost creat !o!orul evreu, cu sco!ul de a re!ara ru!tura !rovocata de Adam si ;va, ceea ce s-a si reali#at, numai !entru o cli!a, !e )untele -inai, unde <iul "ivin, incarnat in Moise, s-a im!reunat cu #eita -&e6ina&. "in nefericire, cultul %itelului de Aur a !rovocat o noua de# inare intre tinerele #eitati2 totusi, cainta !o!orului evreu aduce o oarecare armonie. Astfel, ca alistii asocia#a fiecare e!isod al istoriei i lice cu o unire sau cu o se!arare a tinerei !erec&i divine. "atoria evreilor credinciosi este sa resta ileasca, !rin rugaciunile si actele lor religioase, unitatea !erfecta, su forma unirii se'uale, intre

divinitatea masculina si divinitatea feminina. "ealtfel, inaintea multor acte rituale, evreul initiat rosteste formula ca alistica( !entru fericita unire (in e r. yihud), unire in intimitate, ra!ort matrimonial al -fntului +reafericit cu -&e6ina&. Conclu#ia este categorica( se !oate s!une orice des!re acest sistem ca alistic, dar nu ca ar fi monoteist2 numai daca nu cumva am fi gata sa acce!tam ca monoteiste si &induismul, religia greco-romana sau cea a vec&iului ;gi!t. +e de alta !arte, usurinta cu care a fost ado!tat acest sistem s!une multe des!re natura reala a iudaismului clasic( credinta si convingerile (e'ce!tie facnd articolele de credinta nationalista) joaca aici un rol e'trem de redus2 ceea ce contea#a este actul ritual in sine. Acelasi lucru se !oate s!une des!re formulele sacre ale iudaismului( im!ortant este sa fie !ronuntate fara a sc&im a ceva2 sensul lor este secundar. <ormula cea mai sfnta este fara indoiala 9Asculta Israele, "omnul este "umne#eul nostru, "omnul este unul9 si orice evreu !ios tre uie s-o recite de mai multe ori !e #i2 in !erioada actuala ea !oate avea doua semnificatii contrare( fie ca "umne#eu este efectiv unic, fie ca a fost atins un anumit stadiu in unirea celor doua divinitati, masculina si feminina, sau ca in orice ca# reali#area acestei unitati este favori#ata de recitarea fara greseala a formulei. In general, sensul iudaismului sca!a o servatorului din afara, mai ales atunci cnd nu are acces la lim a e raica. 1 foarte ras!ndita idee falsa des!re iudaism este aceea ca este o religie i lica si ca %ec&iul Testament ar detine in iudaism acelasi loc central si aceasi autoritate !rescri!tiva !e care o are intreaga $i lie !entru diferitele confesiuni crestine. In realitate, inter!retarile te'telor difera su stantial, fiind fi'ate !rin traditia talmudica, litera lor ramnnd cu totul nensemnata. *u $i lia, cuvntul revelatiei divine, re!re#inta adevarata autoritate, ci Talmudul (cuvntul e'ege#ei ra inice). $i lia este fata de Talmud !recum a!a fata de vin. -e ofera aici mai multe e'em!le dintre care este citat !e cel referitor la atitudinea fata de a!roa!ele( n numeroase ca#uri termeni generali ca semenul tau strain si c&iar om sunt luati intr-un sens e'clusivist. Cele rul verset 9-a iu esti !e a!roa!ele =re>a6&a? tau ca !e tine insuti9 (5eviticul /4,/:) este inteles de iudaismul clasic (si ortodo' actual) ca !orunca de a-ti iu i a!roa!ele tau evreu, iar nu oamenii in general. 5a fel versetul 9Asu!ra vietii a!roa!elui tau sa nu te ridici9 (5eviticul /.) este inter!retat in sensul ca nu tre uie sa stai cu ratele incrucisate atunci cnd viata (sngele) unui semen evreu este in !ericol2 este inter#is sa salve#i viata unui gentil !entru ca 9acela nu este a!roa!ele tau9. @eneroasa !orunca de a lasa s!ice din lan si struguri din vie saracului si strainului nu se mai a!lica in inter!retare dect evreilor saraci sau strainilor convertiti la iudaism. Ta uurile !rivitoare la cadavre ince! cu versetul( 9Iata legea( de va muri un om intr-o casa, tot cel ce va intra in casa aceea si cte sunt in casa vor fi necurate sa!te #ile9 (*umerii /4, /7). "ar cuvntul 9om9 (Adam) este luat in sensul de evreu. Conform acestei inter!retari, evreii credinciosi dovedesc o veneratie amestecata cu teroare magica fata de ramasitele !amntesti ale semenilor lor si fata de cimitirele evreiesti, dar nu au nici un res!ect fata de cadavrele si cimitirele neevreilor.

Intelegnd sim!list formula 9credo Aui a a surdum est9, se face urmatorea o servatie (!entru a sugera formalisimul rigid si c&iti usar al !revederilor din Talmud)( Tertullian, unul dintre !rimii !arinti ai $isericii, a scris( 9cred tocmai !entru ca este a surd9. Inlocuind cuvntul 9=eu? cred9 cu 9=eu? !ractic9, o tinem formula de a#a a celor mai multe reguli talmudice. 1 !ro lema deose ita a!are !rin modificarea conte'tului general (social, geografic, te&nic etc) cu care Talmudul tre uie sa se confrunte de-a lungul veacurilor2 de aici, diferitele metode de ada!tare - numite si dis!ense - la care ra inii au fost o ligati si care !oarta adeseori aceeasi nota de ridicol sau a surd (fatala oricarei traditii ca#ute in traditionalism). In ca#ul Talmudului, s!re deose ire de modul in care evreii se ra!ortea#a la $i lie, sensul literal al te'tului este o ligatoriu. 1r, in !erioada iudaismului clasic, numeroase legi talmudice au devenit intolera ile !entru clasele conducatoare ale societatii evreiesti - ra inii si cei foarte ogati. In interesul acestora a fost ela orata o metoda menita sa conserve te'tul legii, incalcndu-i totusi s!iritul si intentia. ;ste vor a de acel i!ocrit sistem de dis!ense ( heterim) care re!re#inta !rinci!ala cau#a a degradarii iudaismului in e!oca sa clasica (a doua cau#a fiind mistica iudaica). "intre e'em!lele oferite (im!rumutul cu do nda catre evrei, regimul !amnturilor evreiesti in anul sa atic, mulsul vacilor in #iua de sa at etc), il retinem aici !e cel !rivitor la 9goi-ul de sa at9. Anumite lucruri inter#ise evreilor in #ilele de sm ata sunt totusi facute cu ajutorul unor neevrei tocmiti in acest sco!2 mai ales in conditiile com!le'e ale vietii moderne acesti sa at-goim devin indis!ensa ili, !entru ca, s!re e'em!lu, in statul evreu, numeroase servicii !u lice, cum ar fi ga#ul si electricitatea sunt atinse de interdictie, functionalitatea vietii moderne nu se !oate im!aca !rea usor cu sistemul com!licat al interdictiilor traditionale. "ar, e'ce!tnd dis!ensele s!eciale, un o stacol major im!iedica totusi folosirea neevreilor la re#olvarea tre urilor de sm ata. ;vreii ar insemna sa contravina regulilor Talmudului daca ar cere direct unui gentil sa efectue#e in #iua sa atului orice lucrare inter#isa evreilor insisi. +entru a de!asi acest o stacol, e'ista doua metode instituite de ra ini( metoda alu#iva (derivat al logicii ca#uistice, conform careia o cerere in mod normal vinovata incetea#a sa mai fie astfel daca este formulata intr-o maniera disimulata) si metoda includerii im!licite (havla'ah), folosita atunci cnd tre uie facuta sm ata o munca ce nu are caracter oca#ional, nici nu re!re#inta un serviciu !ersonal (la care sa se !oata face alu#ie daca se simte nevoia), ci o activitate regulata sau de rutina. Astfel, goi-ul de sm ata este angajat !entru toata sa!tamna, sau !entru tot anul, fara nici o mentiune contractuala asu!ra sa atului, desi este vor a strict de tre urile din acea #i. In vec&ime, acest neevreu tocmit avea mai ales insarcinarea sa stinga lumnarile si sa mature sinagoga du!a rugaciunea din ajunul sa atului2 asta#i, in Israel, el asigura, unaoara, distri uirea a!ei sau su!raveg&erea re#ervoarelor. Acelasi rationament este a!licat si in ca#ul unor evrei, dar in alt sco!. ;vreilor le este inter#is sa !rimeasca orice forma de !lata !entru o munca facuta sm ata, c&iar daca acea munca este

!ermisa !rin vreo dis!ensa. Aici, e'em!lul !rinci!al il constituie !rofesiunile sacre( ra inul sau doctorul talmudist care !redica sau ii invata !e altii in #iua sa atului, cantorul care nu cnta dect in aceasta #i sau la alte sar atori religioase aflate su aceeasi interdictie, !aracliserul etc. In tim!urile talmudice, dar in anumite tari si cteva secole du!a aceea, aceste functii nu erau retri uite. Cnd au devenit insa !rofesiuni salariate, s-a recurs la o dis!ensa de includere im!licita si au ince!ut sa fie angajate aceste !ersoane cu luna sau cu anul. Ca#ul ra inilor si al literatilor talmudici este deose it de com!licat din !ricina fa!tului ca Talmudul ii o!reste sa !rimeasca orice fel de !lata !entru ca au !redicat, !redat sau studiat su iecte talmudice, si aceasta c&iar si in tim!ul sa!tamnii. In ce ii !riveste, o dis!ensa su!limentara sti!ulea#a ca salariul lor nu este un adevarat salariu, ci o com!ensatie !entru lenevie (dmey batalah). 3e#ultatul acestor doua fictiuni( o !lata care in realitate cores!unde unei munci efectuate in !rinci!al - daca nu cumva e'clusiv - in #ilele de sa at se metamorfo#ea#a intr-o !lata com!ensatorie !entru ca !rimitorul a ramas, c&i!urile, fara munca in restul sa!tamnii. Conclu#iile sunt iarasi necrutatoare( sistemul dis!enselor este o forma de inselatorie. In !rimul rnd inselarea unui "umne#eu, fata de care ra inii se simt infinit mai su tili. Aceasta re!re#inta e'!resia unei lung !roces de degenerescenta moral-religioasa, cu nefaste consecinte social-!olitice, credinta fiind redusa, in ultima instanta, la o colectie tri ala de ritualuri gaunoase si de su!erstitii magice.