1.Concetul si specificul filos.dr. provine din greaca si semnifica dragoste de adevar.

Specificul filosofiei chiar din sensul etimologic al termenului care este ingemanarea a 2 cuvinte din limba veche greaca. philo iubire pentru intelepciune sophia intelepciune. Deoarece filosofia studiaza existenta in general, legile cele mai generale ale existentei, ea reprezinta o conceptie generala despre lume deasemeni cunoasterea filosofiei este o cunoastere generala in sensul ca surprinde trasaturile generale si esentiale ale existenteinationale, sociale si umane. n viziunea lui Ion Craivon, filosofia dreptului implic relaii complexe !ntre filosofie i drept, relaii directe i mediate, zone de interferen dar i de conflict, !ntreb ri filosofice imperative adresate dreptului, dar i r spunsuri provocatoare pentru filosfie de pe teren "uridic reuite, eecuri i orizonturi proprii#. n opinia lui $aul %ircea Cosmovici misiunea principal a filosofiei dreptului este de a contribui la optimizarea dreptului !n raport cu cerinele actuale cu valorile unui timp istoric. &ilosofia dreptului fiind ca un arbitru !ntre competiia dintre interese i valori#. n opinia lui 'iorgio del (echio filosofia dreptului poate fi definit prin !mbinarea a trei direcii de cercetare) *. +xamineaz , abordeaz dreptul !n universalitatea sa logic , adic examineaz care sunt elementele comune ale tuturor sistemelor de drept- 2.Direcia fenomenologic care examineaz dreptul ca un fenomen propriu tuturor popoarelor !n toate timpurile ca un produs al existenei umane. ..Direcia deontologic care analizeaz dreptul existent cel ce trebuie s tie. Combin!nd aceste direcii, 'iorgio del (echio prezint urm toarea definiie a filosofiei dreptului) Filosofia dreptului este disciplina care definete dreptul !n universitatea logic cerceteaz originile i caracterele generale ale dezvolt rii sale

.. /ec. ( debuteaza cu un numar mare de filosofi numiti sofisti care aveau conceptii diferite, dar erau uniti printr0o activitate comuna. +i predau cunostinte politice, filosofice, oratorice, pentru ca tinerii sa poata participa la viata publica, contra cost. %eritul sofistilor a fost acela de a sesiza ca pentru a conduce trebuie sa stii. &aptul ca grupul acesta se marea la un moment dat sofistica s0a degradat. 1ceasta l0a facut pe $laton sa dea un sens peiorativ incat sofistii au fost numiti 2vanzatori de iluzii#, oameni pusi pe inselaciune. /ofistica a fost o stiinta iluzorie. $laton si 1ristotel aveau dreptate cand se refereau la partea degradata a sofistilor, dar printre acestia au fost si oameni importanti despre care $laton vorbea cu deferenta 3respect4 protagoras. $rotagoras s0a nascut in 1bdeea, in nordul greciei, a facut multe calatorii stabilindu0se la 1tena, bucurandu0se de aprecierea lui $ericle. 1 scris 21rta conversatiei#, 2Despre zei#, 21paratori sau daramatori#. Dintre aceste lucrari s0a pastrat putin. /0a pastrat un fragment care contine o intreaga filosofie ) 2Dintre toate cele ce sunt, omul este masura, existenta celor ce exista si nonexistenta celor ce nu exista#. &ragmentul acesta a fost interpretat de foarte multi filosofi de0a lungul timpului inca din 1ntichitate. $laton interpreteaza acest fragment spunand ca $rotagoras atunci cand a spus ca 25mul este masura tuturor lucrurilor# a avut in vedere omul individual si de aici decurge faptul ca )#1sa cum i0mi pare mie aceste lucruri asa sunt ele pentru mine- cum i0ti par tie asa sunt ele pentru tine#.In acest caz se poate a"unge la stiinta. Interpretarea aceasta simplifica sensurile in acest fragment. In sec.6I6, 7heodore 'omperz, da o alta interpretare. $rotagoras s0a referit la umanitate in general, dar si aceasta interpretare este unilaterala, deoarece il

interne i !l preuiete dup idealul de "ustiie afirmat de raiunea pur .# Constantin /troe) &ilosofia dreptului este disciplina care studiaz originile dreptului, fundamentul s u, i principiile generale dup care se stabilesc i evalueaz normele de drept.

transforma pe om in constiinta generica. In sec. 66 critica filosofica este echidistanta intre interpretarea lui $laton si cea a lui 7heodore 'omperz si cauta sensurile termenului de masura 3metron4. 1 masura 8 a lua in stapanire, a masura lucrurile si a le cunoaste. /ofistii dupa natura lor sunt individualisti, sceptici, cu un spirit distructiv. +i considera fiecare om isi are propriul sau punct de vedere si propriu mod de a cunoaste. /e conduc dupa principiul omul este masura tuturor lucrurilor. /ofistii negau orice adevar obiectiv si nu credeau intr0o "ustitie absoluta. /ofistii erau adversarii tuturor legilor care pentru ei erau relative, opiniile schimbatoare, expresie a fortei si a arbitrariului. /ofistii considerau ca natura vrea omul puternic trebuie sa0l domine pe cel, deaceea cei slabi se prote"eaza prin lege de cei puternici. Cel mai mare adversar al sofistilor era /ocrate 39:; .;; i.e.n4. /ocrate era preocupat de studierea naturii omului, principiul de baza fiindu0i cunoaste0te pe tine insuti. /ocrate, fiind un adversar al sofistilor, opta pentru respectarea cu strictete a legilor. /ocrate distingea doua categorii de legi) *.<egile scrise creatii ale oamenilor) 2.<egile impuse de zei, care au aceleasi valori ca si legile scrise. 9./ocrate 39:;0.;.4 o personalitate marcanta a filosofiei. 1 fost foarte controversat astfel incat s0a considerat ca fiind o inovatie, dar a fost si sustinut de multi. 1zi el se prezinta cu enigma rezolvarilor. /0a nascut la 1tena. 7ata era sculptor, mama moasa. 1sa cum marturisesc contemporanii /ocrate n0a scris nimic. /unt izvoare puternice care atesta existenta filosofiei sale. 1ristofan, $laton in dialogurile sale din tinerete il au pe /ocrate ca persona", prezentand viata si filosofia lui /ocrate. In dialogul de maturitate ale lui $laton i0si transmite propria sa conceptie.

2..$arerea celor mai multi cercetatori este ca in 'recia 1ntica a existat o filosofie riguroasa, originala si nu se confirma opinia dupa care grecii au dat putin si au luat mult. &ilosofia in 'recia 1ntica a aparut in perioada genezei a aparitiei relatiilor de productie scavagiste, ca o reflectie implicita mai mult sau mai putin in mitologie, dar ea incearca sa se desprinda treptat de mitologie. 1sfel in Iliada si 5diseea a lui =omed gasim primele incercari de interpretare filosofica a lumii, primele intrebari si primele raspunsuri cu

privire la lume. In poemul lui =esiod 27eogonia, muntii si zilele# gasim elemente de filosofie, =esiod fiind poet.1cesta trece dincolo de originea zeilor si se intreaba cum s0a trecut de la haos la cosmos. 1ceasta intrebare este filosofica si este o prezentare a filosofiei de mai tarziu. 7recerea de la poemele hesiodice la filosofia greaca propriu0zisa este considerata un adevarat miracol dar un miracol realizat de oameni pentru ca primii filosofi erau stans legati de indeletnicirile, problemele societatii si au a"uns la filosofie pe cale omeneasca. +i contemplau cerul, natura, dar nu o contemplatie pura ci pentru a gasi solutii pentru problemele cetatii. Intervalul de timp in care putem vorbi de filosofia greaca este secolul (I i.h. si secolul ( d.h.3>2;4, cand printr0un decret al unui imparat roman este desfiintata scoala de la 1tena. 1cest interval de timp a fost impartit in mai multe etape) +tapa preclasica considerata o etapa cosmologica, intre secolul (I si inceputul secolului ( i.h.- +tapa clasica considerata o etapa antropologica, intre secolul ( si I( i.h., +tapa elenistica sfarsitul sec.I( si inceputul sec. I i.h., +tapa romana sec I sec ( d.h., +tapele . si 9 sunt considerate eticizante., +tapa preclasica a filosofiei 'recesti. In aceasta etapa sunt mai multe scoli filosofice cum ar fi ) scoala milesiana de la %ilet, sc. $?thagoriciana,sc. +leata, /c. =eraclit din +fes In 'recia filosofia a aparut mai tarziu in cetatile periferice 3%ilet, +fes4, acestea se gaseau pe coastele %editeraneene, in regiunea numita Ionia. In aceste cetati exista populatie multa, navigatori, negustori care calatoreau pe mare si uscat, se intrebau si incercau sa si raspunda.$arintele istoriei, =erodot, a numit %iletul podoaba Ioniei.

5 alta sursa este chiar 1ristotel. <a @A de ani /ocrate a fost acuzat de coruperea tineretului, nerespectarea zeilor cetatii. 1 fost deferit tribunalului poporului, denuntul a fost dat de un poet numit %eleton, un poet obscur 1nitos si retorul <?con./ocrate a refuzat sa evadeze, s0a aparat singur, a atacat cu ironiile sale pe "udecatori si acuzatori.Diogene <ertios ne spune ca atenienii au regretat ca l0au condamnat la moarte, au inchis terenurile de exercitare si gimnaziile. /ocrate cu demnitate, bea apa cu otrava care i0a adus moartea. 5pare socratica inseamna o orientare noua in dezvoltarea filosofiei grecesti. &ilosofia lui /ocrate i0si indreapta interesul principal spre morala.$rincipalele preocupari sunt ) stiinta vietii interioare. /ocrate spunea ca 2Cea mai demna si utila este cunoasterea omunlui#.Deviza sa era ceea ce era scris pe frontispiciul templului Delphi 2Cunoaste0 te pe tine insu0tiB#. 1 te cunoaste pe tine insu0ti nu inseamna sa0ti cunosti doar numele, sa intelegi ce reprezinti tu in raport cu realitatea, inseamna a cunoaste adevarul, pentru ca adevarul se gaseste in fiecare om. +l nu este constient de acest lucru, dar trebuie sa se foloseasca de orice mi"loc pentru a aduce la suprafata adevarul. 1rta de a cunoaste adevarul, de a aduce la suprafata adevarul se numeste maieutica. 2Cunoaste0te pe tine insu0tiB# este o chemare adresata celor care se complac in cultul valorii externe. +xternul inseamna si superficial.Cum socratica este o cunostinta etica, inseparabila de planul actiunii, este o cunostinta in care vorba si fapta formeaza o unitate. &orma de legatura intre oameni este dialogul. +l este o forma de comunicare, dar nu pentru a transmite o suma de cunostinte de"a existente ci pentru a indemna pe cel cu care dialogul supune adevarul. /ocrate folosea autoironia , 2stiu ca nu stiu nimic#.+l ii determina pe tineri sa participe

la dialog pe picior de egalitate )#+u nu stiu#, 27u nu stii#, 2impreuna vom stii#. /ocrate a fost vestit prin ironiile sale cu a"utorul carora denunta pre"udecarile contribuind la purificarea interioara./punea ca filozofia ironizeaza, dar nu cu scopul de a0l aduce la neputinta pe celalalt, ci pentru a0l stimula. 1 folosit indoiala metodica si nu sceptica. 1 folosit procedeul inductiv, practic general. +l este acela ce a controlat continutul unor notiuni de baza ale moralei ) bine, drept, frumos, datorie.

5.Conceptul privind statul. $laton considera ca dupa natura sa, omul este o fiinta sociala. /tatul se creaza deoarece fiecare individ nu este autonom si duce lipsa de multe lucruri. $entru a se a"uta reciproc, oamenii creaza statul. 1stfel, statul este un om mare, un tot intreg cu functii individuale. $laton considera ca individul are trei calitati esentiale) 0 Catiunea care domina- Cura"ul care actioneaza-0 /entimentul care se supune. Ceiesind din ce trasatura domina la om, $laton distinge trei clase) *.Clasa inteleptilor pentru care primordiala este ratiunea are menirea de a conduce cu statul-2.Clasa luptatorilor cura"ul care trebuie sa apere organismul social- ..Clasa meseriasilor si a agricultorilor care trebuie sa hraneasca statul. Colul principal al statului in viziunea lui $laton consta in asigurarea dreptatii in societate. $entru aceasta, individul este total dominat de catre stat. In ceea ce priveste organizarea statala, $laton distinge cinci forme) a47irania statul in

:.Cel mai original discipol al lui $laton a fost 1ristotel 3.D9 .22 i.e.n.4. <ucrarile de baza) +tica, Politica Conceptia lui Aristotel privind statul. Statul este o necesitate, o uniune organica perfecta care are drept scop asigurarea fericirii universale. Statul este creat de catre indivizi in scopul perfectionarii vietii sale si asigurarii bunastarii fiecaruia. Asocierea in stat reprezinta o stare normala a omului omul fiind un animal politic. In opinia lui 1ristotel, statul exista inaintea indivizilor, domina intreaga viata a oamenilor deoarece acestia nu0si apartin sie ci apartin statului. 1ristotel considera ca in determinarea formei organizarii statale trebuie sa fie luate in considerare trei criterii) *.Criteriul determinarii categoriei cetatenilor. 2.Criteriul numarului de guvernanti. 3.Criteriul scopului guvernarii. In functie de aceste criterii 1ristotel distinge : forme de organizare statale, trei

care domina ilegalitea si samovolnicia. b41ristocratia este statul in care actiunile umane sunt dominate de ratiune. c47imocratia reprezinta statul in care actiunile umane de cura" si furie, valoare suprema a statului fiind succesele militare. d45ligarhia reprezinta statul in care actiunile umane sunt ghidate de tendinta de imbogatire. e4Democratia statul in care exista o egalitate excesiva, fiind egalati egalii cu inegalii. Conceptia lui $laton privind legile cunoaste trei etape de dezvoltare) 0 la prima etapa $laton accepta viziunea /ocratica- 0 la a doua etapa $laton opta pentru absenta legilor-0la a treia etapa $laton pledeaza pentru existenta legilor si supunerea lor unui sistem de valori. $laton distinge doua categorii de valori) a4valorile umane care sunt minore 3ca importanta) sanatatea, frumusetea sau bogatia4-b4valorile divine trebuie sa corespunda legilor 3intelepciunea, inteligenta si dreptatea4.

dintre care le considera "uste) %onarhia forma in care o singura persoana guverneaza in interesul tuturor 3"usta care poate degenera intr0o forma in"usta tirania4- Tirania forma in care o singura persoana guverneaza in interesul personal (injusta ! Aristocratia un numar mic de guvernanti realizeaza putearea in interesul tuturor (justitia ! "ligar#ia consta in realizarea puterii de catre persoane instarite in scopul imbogatirii (injusta !Politia realizarea puterii de catre toti cetatenii, sau majoritatea acestora (justa !$emocratia cind asupra poporului creste influenta demagogilor transformindu%i in gloata (injusta . Conceptia lui Aristotel privind justitia. 1ristotel distinge trei categorii de "ustitie) Justitia distributiva aceasta "ustitie se aplica repartizarea bunurilor si onorurilor, si tinde ca fiecare sa primeasca o portiune privind meritul sau. Justitia corectiva / egalizatoare care are drept scop garantarea aflarii partilor intr%un raport de paritate & egalitate. 'ustitia judiciara care consta in asigurarea corespunderii depline intre delict si pedeapsa. 1. Concepia lui 2arcus Titus Tulius Cicero (345 63 +.e.n . Cicero afirm) c) e7ist) un drept Ius naturali care este superior legilor omeneti i reiese din raiunea ordinii universale. $reptul natural reprezint) raiunea suprem) +nscris) +n natura uman) care este dezvoltat) i perfecionat) prin cugetul omului. 8egea natural) este protejat) de divinitate i nu poate fi modificat) nici de c)tre popor, nici de c)tre senat. 8egile scrise trebuie s) corespund) dreptului natural, ele reprezent+nd acte adoptate de c)tre oameni +n virtutea anumitor +mprejur)ri +n care se reflect)

(.coala Stoic) are la baz) principiile elaborate de coala cinicilor. *eprezentani ai cinicilor sunt Antistene i $iogen. Cinicii consider) c) omul detept nu are nici o necesitate i dispreuiesc oamenii de r+nd. ,i tr)iesc dup) principiul -rabd) i st)p+nete.. ,i consider) c) oamenii trebuie s) fie modeti i s) se obinuiasc). Cinicii dispreuisc legile i obiceiurile i au o atitudine negativ) fa) de stat. *eprezentanii colii stoice sunt/ 0enon, Pleantes, ,pictet, Poseidon. Stocii consid)r) c) omul +nelept este omul care i%a +nvins toate visele, toate

pasiunile i este independent de defectele omeneti. influenele e7terne. 8ibertatea +n viziunea lor const) +n +nvingerea propriilor pasiuni. Stoicii consider) c) oamenii trebuie s) tr)iasc) dup) legile naturii, c)ci e7ist) o lege natural) universal) care se reflect) +n contiina uman). Prin urmare, ei sunt adversarii legilor scrise i sunt +mpotriva e7istenei legilor statului. ,i consider) c) e7ist) un singur drept i un singur stat statul geniului uman. Adversarii colii stoice sunt reprezentanii colii epicuriene. 9ondatorul ,picur. ,picurienii consider) c) libertatea const) +n atingerea pl)cerii. Pl)cerea fiind unicul temei al aciunii umane. ,picurienii consider) c) oamenii nu sunt sociabili dup) natur). :n starea sa natural) e7ist+nd o lupt) permanent) +ntre oameni, ceea ce le produce suferin). Pentru a evita acest) durere, oamenii instituie statul i creaz) dreptul. Statul reprezint) efectul unui acord iar dreptul este un pact de utilitate. 9. &ilosofia creEtin , ap rut !n epoca antic , dezvoltat !n special !n +vul %ediu, se !mparte !n dou perioade principale) $atristica Ei /colastica. Patristica AUREL U AU!US" # $%5&-&%'(. $unctul de plecare al filosofiei lui 1ugustin este lupta contra scepticismului Ei c utarea unui adev r absolut. Dup 1ugustin, adev rul este !n sufletul omului, !n g!ndirea Ei simFirea lui, iar adev rul absolut este Dumnezeu Dumnezeu este izvorul 1dev rului, este temelia existenFei Ei principiul binelui. Giserica este singurul mi"loc de izb vire. Cei predestinaFi a se m!ntui s!nt cei aleEi#, el alc tuiesc Cetatea lui Dumnezeu, chemaFi la fericirea veEnic . CeilalFi respinEii# alc tuiesc Cetatea p m!nteasc os!ndiFi !n vecii vecilor. 1stfel, /f. 1ugustin consider /tatul nu ca o necesitate natural , ci ca efect al unui **. Scolastica 0 ")*A +,A-U #) reuEeEte s contopeasc ideile lui 1ristotel cu dogmele bisericeEti Ei cu ideile lui 1ugustin, alc tuind un sistem care Ei p!n ast zi serveEte drept model al filosofiei catolice. <a virtuFile stabilite de 1ristotel, 7.DH1Iuino adaug trei virtuFi teologice0 creEtine, de voinF s dite !n om de /f!ntul Duh) este Ginele- binele const !n credinF , iubire Ei speranF . /copul urm rit perfecFiune, iar perfecFiunea !n p strarea esenFei omului care este inteligenFa. 1stfel, scopul vieFii omeneEti este apropierea de

p cat, ca un r u deriv!nd din p catul original. /tatul p m!ntesc are !ns un scop l udabil, !ntruc!t !Ei propune s menFin pacea !ntre oameni, dar trebuie s fac aceasta totdeauna subordonat Gisericii, servind ca instrument al Gisericii. Drept Ei "ust nu poate s fie ceva dec!t prin puterea ce vine de la Dumnezeu Ei prin protecFia bisericii. 1ugustin face distincFia dintre legea etern#, legea natural# Ei legea pozitiv#. $rima este !ns Ei voinFa lui Dumnezeu, pe c!nd legea natural este un fel de !ntip rire a legii eterne !n fiinFa noastr . <egile pozitive trebuie s derive din cele naturale Ei destinaFia lor este defensiv ) ele ap r pacea Ei ordinea sociala stab.de Dumnezeu. Daca insa unele din ele nu deriva din legea naturala, atunci respectarea lor nu este obligatorie.

dumnezeu, p!n la asem narea cu el, prin iubire Ei sfinFenie. 7. DH1Iuino concepe statul ca un produs necesar al naturii, deoarece omul este o f ptur social . /tatul are datoria de a garanta siguranFa oamenilor constituiFi !n societate Ei de a promova binele comun. /tatul este subordonat Gisericii, c reia !i este vasal Ei c reia trebuie totdeauna s i se supun , a"ut!nd0o pentru atingerea scopurilor sale. Ca Ei 1ugustin 7. DH1Iu face distincFie !ntre legea divin , legea naturii omeneasc divin s Ei legea . Legea divin se g seEte !n o

!nFelepciunea lui Dumnezeu fiind raFiunea pe care nimeni nu poate s prin credinF . cunoasc !n !ntregime Ei care, deci, trebuie fie acceptat Legile naturii s!nt un rezultat al celor divine) ele se g sesc !n conEtiinFa oamenilor, rezultat al !nFelegerii de c tre aceEtia a legii divineele constituie dreptul natural care se corespunde naturii omului Ei prescrie anumite limite !ntre care trebuie s desf Eoare activitatea omeneasc , fiind universale . Leg omeneasc, legea pozitiv , este o invenFie a omului, o elaborare datorit diverselor !mpre"ur ri arbitrariului omenesc. Cuprinsul ei depinde de feluritele nevoi Ei condiFii de viaF ale oamenilor, !ns ea nu este dreapt dec!t !n m sura !n care se menFine !n acord cu dreptul natural.

Dreptul omenesc pozitiv poate cuprinde multe am nunte Ei poate varia dup spaFiu Ei timp, de aceea de la el nu ne putem aEtepta s realizeze "ustiFia absolut . +l e creaFiunea imperfecte. imperfect (oinFa a omului unor nu fiinFe poate

schimba natura, astfel, nici legea scris nu poate s diminueze sau s suprime dreptul natural. 1stfel, dac legea scris contravine dreptului natural, !n aceste cazuri nu se va "udeca dup echitate. litera legii, ci recurg!nd la

*A. +ste ne!ndoios c figura cea mai impun toare a patristicii, cu toate !ncerc rile celorlalFi apologiEti, a fost 1ureliu 1ugustin, cel care face marea trecere de la meditaFia cu iz obiectiv la o adJnc Ei dureroas interiorizare a reflecFiei creEtine. Dintre lucr rile sf. 1ugustin cele care s0au impus lumii religioase Ei filosofice au fost Contra 1cademicilor, /oliloIui , 1supra liberului arbitru, Despre adev rata religie, Despre doctrina creEtin . Despre sf. 1ugustin s0a spus c ar fi un $laton creEtin, formul adev rat nu numai pentru c !n opera lui se g sesc teme Ei motive platonice Ei neoplatonice, dar Ei pentru c re!nnoieEte spiritul creEtin cu cercetarea considerat stare fundamental , aEa cum ea trecea Ei !n opera filosofului grec. sf. 1ugustin a definit scopul propriilor sale cercet ri ca fiind sufletul Ei Dumnezeu. n Contra 1cademicilor, sf. 1ugustin respinge argumentele scepticilor referitoare la negarea adev rului, surprinde erori copioase ale acestora despre relaFia dintre certitudine Ei probabilitate Ei demonstreaz ,

1&. # CC)L) *AC. A/ELL

dorind s scriu ceva folositor pentru cine se pricepe, mi s0a p rut mai potrivit s merg direct la adev rul real al lucrului dec!t la !nchipuirea lui 3c ci mulFi Ei0au !nchipuit republici Ei principate care nu s0au mai v zut, nici cunoscut !n realitate4. $entru %ach. omul este r u !n esenFa lui) schimb tor, pref cut, lacom de c!Etig, tem tor de prime"dii. 1ceste convingeri !l determin s nu Fin cont de ce0i bine Ei ce0 i r u pentru indivizi, atunci c!nd este vorba de fixarea regulilor de conducere ale $rincipelui. %isiunea $rincipelui const numai !n menFinerea, consolidarea Ei salvarea /tatului, care este cel mai !nalt obiectiv moral. Deasupra /tatului nu exist nimic, legea suprem este salvarea statului,

de fapt, c scepticismul nu constituie o soluFie valid asupra cunoaEteri Ei despre mi"loacele prin care se a"unge la adev r. +l a demonstrat c negarea adev rului de c tre sceptici prin !nlocuirea acestuia cu probabilitatea prin ale c rei grade se a"unge la certitudine !nseamn , ceea ce scepticii nu a"ungeau s gJndeasc , recunoaEterea pe ocolite a adev rului c ci certitudinea considerat ca adev r vorbea chiar despre adev r sau despre aparenFa adev rului.

iar $rincipele, ca personificare a /tatului, trebuie s 0i consacre toate preocup rile sale, chiar moralitatea lui personal . 1Eadar morala suprem este existenFa /tatului, binele Ei siguranFa lui, !n faFa c rora morala individual Ei social nu au nici o valoare. De aceea, %ach. recomand $rincipelui s fie mai degrab crud dec!t milos, totdeauna temut dec!t iubit, s nevoie, s fie leu Ei vulpe !n acelaEi timp, s nu se Fin de cuv!nt dac e fie simulator, c ci arta de a guverna nu0i numai arta de a face, ci Ei de a te preface. Pentru meninerea Statului, $rincipele va fi deseori nevoit s lucreze contra bunei credinFe, contra iubirii, contra omenirii, contra religiei# scopul scuz mijloacele. %ai t!rziu %ach, f r a renunFa la aceeaEi concepFie general politic , consider c republica este mai apt dec!t monarhia de a conserva Ei dezvolta /tatul, m rturisind totodat mai mult !n credere !n popor, mai mult respect pentru dreptate, recunoscut ca unul din fundamentele fie /tatului, pentru lege, care trebuie s

egal pentru toFi 0 ca una din condiFiile necesare ale unui stat liber, drept Ei puternic. 5r, pentru a preveni comportamentele rele, oamenii s0au hot r!t s fac legi Ei s dicteze pedepse contra celor care le0ar !nc lca. n condiii normale de existen, funcFionarea statului e bazat

pe domnia legii. 'uvernanFii trebuie s se bazeze pe popor, care nu cere dec!t s 15.0EA# 1)+ # fundamenteaz tr iasc sub lege, s nu fie oprimat. 12..U!) !R)" US este unul Ei al dreptului natural. c din

conceptul de suveranitate !naintea apariFiei !ntemeietorul dreptului internaFional public dreptului constituFional ca EtiinF "uridic =. 'rotius 3Kase c rFi despre republic 4. n faFa consider dreptul !Ei are originea !n

ameninF rii tiraniei Ei anarhiei, Lean Godin natura uman , natur care se caracterizeaz se pronunF pentru suveranitatea absolut a prin instinctul de sociabilitate Ei prin regelui Ei respectul "ustiFiei Ei al toleranFei, raFionalitate. /ociabilitatea se exprim p cii interne. n lucrarea 7ratatul despre noi s!ntem duEi prin natura noastr republic # Godin consider c regatelor, imperiilor Ei a tuturor popoarelor nimic# 0 !n s considerate cele dou condiFii necesare ale dorinFa nest!ns de a tr i al turi de alFii p strarea c ut m pe alFii Ei c!nd nu avem nevoie de !ntr0adev r, !n mod natural,

depinde de prinFi buni Ei guvernatori bucuriile cer martori#. 1stfel, dreptul !nFelepFi. +ste neap rat ca fiecare s 0i a"ute, natural este dat de totalitatea principiilor pe fie pentru a menFine puterea lor, fie pentru care raFiunea le dicteaz pentru satisfacerea a executa sfintele lor legi, fie a conduce pe !nclin rii noastre naturale pentru viaFa supuEii lor, prin legi care s poat contribui social . Dup opinia sa, !ntregul drept se la binele comun al tuturor !n genere Fi al bazeaz pe patru fundamente) *.respectarea fiec ruia !n particular. $entru Godin, a tot ce e al altuiaCepublica !nseamn c!rmuirea dreapt , cu anga"amentelorguvernare bazat pe legile naturii. Godin celor care !ncalc ..repararea 2.respectarea pagubelor a

autoritate suveran , a mai multor familii, o pricinuite altora-4 pedeapsa echitabil

aceste principii.1ceste

distinge cinci forme de manifestare a principii ale dreptului natural determin Ei suveranit Fii) Puterea de legiferare s!nt concretizate !n dreptul voluntar uman, /uveranitatea este puterea absolut Ei care se !ntemeiaz pe natura societ Fii perpetu a uni stat. +a confer !n primul omeneEti, av!nd independenF , valenFe Ei r!nd capacitatea de a conduce Ei legifera. finalit Fi laice dreptul divin care !Ei are Godin face din funcFia legislativ esenFa originea !n voinFa juridic. lui Dumnezeu. natura statului unde nu e putere legislativ !niversalismul ntruc!t

acolo nu e republic . $rima calitate a uman

este pretutindeni aceiaEi, dreptul

principelui este puterea de a da legi pentru natural este alc tuit din principii valabile toFi !n general Ei pentru fiecare !n pentru toate popoarele, sau, ce puFin, pentru particular. Mu este !ng duit supusului s toate popoarele care s!nt bine conduse. n !ncalce legile date de principele s u, acesta conformitate cu teoria sa privitoare la fiind mai presus de puterea legii- a4Dreptul dreptul natural, 'rotius a analizat dreptul de a declara starea de r zboi Ei de a !ncheia societii de a pedepsi pe cei ce nu respect pacea- b4Dreptul de numire a !nalFilor legile Ei, prin urmare, ating!nd condiFiile magistraFi- c4CecunoaEterea de c tre supuEi vieFii !n comun, !i ameninF graFiere Ei amnistie. existenFa fie a titularului suveranit Fii- d4Dreptul de acesteia. 1cest drept nu trebuie s

arbitrar, precum r zbunarea, ci trebuie s

7otuEi puterea suveran are limite. +a fie o manifestare a raFiunii, s fie exercitat trebuie s respecte legea divin 3legi eterne !n limitele drept Fii Ei umanit Fii. 1cest date de Dumnezeu4 Ei pe cea a naturii, drept vizeaz nelimitarea puterilor suveranului implic numai faptele care aduc dreptatea, stabilitatea Ei tradiFia F rii. 5r, atingere condiFiilor de existenF a societ Fii. /t rile sufleteEti, lumea spiritual a omului sub incidenFa acestui drept. 1stfel, excluderea oric rei protecFii a oamenilor care nu se !ntruchipeaz !n pre"udicii, nu !mpotriva viol rii legii.Cepublica nu este intr dreapt supuEilor dec!t ei dac asigur fericirea adev rat fericirea 'rotius a"unge la principiul libert Fii a conEtiinFei omul nu e liber s fac orice, priveEte apariia statului, 'rotius este adeptul teoriei contractualiste !n conformitate cu care mai mulFi oameni liberi Ei egali s0au unit de bun voie !ntr0o organizaFie statal , pentru a se pune la ad post de prime"dii Ei !n vederea folosului reciproc, transfer!nd suveranitatea asupra unui singur om sau mai multora, f r careva condiFii.

republicii se reg seEte !n fericirea fiec rui dar e liber s g!ndeasc orice. n ceea ce individ !n parte.

13.".)*AS .)11ES

unul dintre cei 14.0).# L)C.E $125%-13'&( un simbol al tendinFei democratice Ei liberale

mai importanFi autori de filosofia dreptului.

=obbes vede salvarea statului numai !n filosofia dreptului. <ocNe c omul este !ntr0o putere care ar fi !n m sur s domine !n mod natural sociabil Ei nici nu exist cu deplin suveranitate toate luptele Ei stare natural f r societate- dimpotriv este tocmai pasiunile individuale. =obbes consider c este !n mod natural egoist, caut pentru om, starea natural

omul nu este sociabil de la natur - omul societatea. n starea natural omul are de"a numai anumite drepturi, de exemplu, dreptul la binele s u propriu, fiind insensibil faF de libertatea personal , a c rei negare este binele altora. 5mul prin natura sa este r u, sclavia, dreptul la proprietate care se mai r u dec!t animalele, plin de agresivitate bazeaz pe dreptul la munc , dreptul la Ei tic loEie. Dac omul ar fi fost guvernat legitima ap rare, de care Eine Ei dreptul de a numai de natura sa, ar exista inevitabil un pedepsi. Ceea ce lipseEte este autoritatea r zboi permanent !ntre fiecare individ Ei care poate s semenii s i, pentru c fiecare caut s aib garanteze aceste drepturi. $entru a asigura o asemenea garanFie,

un folos !n dauna celorlalFi. n aceast stare indivizii trebuie s renunFe la o parte din de natur , dreptul individual este nelimitat, drepturile lor naturale, s accepte anumite or toFi au un drept egal asupra tuturor limit ri, Ei aceasta se face prin contract. Dar lucrurilor, Ei chiar unii asupra corpurilor acela care este investit astfel cu autoritatea celorlalFi# nu exist legi care s impun public , nu poate s se foloseasc de ea bunul s u plac, pentru c !ns Ei pentru limite, s separe sau s repartizeze. 1stfel, dup

egalitatea genereaz o rivalitate general . autoritatea i0a fost !ncredinFat aceast stare mizer a r zboiului continuu. de la natur

ns omul are posibilitatea de a ieEi din protecFia particularilor. 5amenii fiind toFi liberi, egali, independenFi, 1ceasta !ns este posibil numai graFie unui nimeni nu poate fi scos din aceast stare Ei contract care conFine renunFarea fiec rui supus puterii altuia f r consimF m!ntul lui individ la libertatea nelimitat , proprie liber. 1stfel, /tatul, pentru <ocNe, este o st rii naturale, aceast renunFare fiind reafirmare a libert Fii naturale, care g seEte total , necondiFionat , c ci altfel s0ar reveni !n el garanFia sa. Indivizii sacrific numai

la anarhia primitiv , adic fiecare om trebuie s

la discreFia acea parte de drept Ei de libertate, care face de de protecFie. $rin intrarea !n stat nu se dec!t la dreptul de a pedepsi

egoismului individual ne!nfr!nat. De aceea, posibil formarea /tatului ca organ superior se lipseasc dreptul s u originar Ei s 0l ofere unui renunF

suveran, care impune legile Ei stabileEte 3puterea sancFionatorie4 revine puterii ceea ce este "ust Ei in"ust, licit Ei ilicit sociale s impun repararea r ului comis, binele este ceea ce porunceEte monarhul, substituind r zbunarea cu "ustiFia. r ul ceea ce interzice el#. care are putere putere nelimitat necesar schiFeaz asupra separat pentru <ocNe teoria separ rii puterii !n stat, de puterea executiva Ei de cea

/tatul, deci, este o creaFie artificial , ar t!nd c puterea legiuitoare trebuie s fie indivizilor, accentueaz a federativ . n ceea ce priveEte diferenFa de ce puterea legislativ este discontinu , c ci se fac legi,

!mpiedica r zboiul !ntre indivizi. =obbes dintre ele, <ocNe menFioneaz c , !n timp puterea statului Ei faF Giseric , neaccept!nd opunerea acesteia nu e totdeauna necesar s cauze religioase.=obbes este

statului, nici tulburarea p cii publice din puterea executiv este continu c ci e un totdeauna necesar s se aplice legile f cute. DeEi legislativul este puterea suprem !n reprezentant al absolutismului care accept

sacrificarea libert Fii !n favoarea ordinii, stat, dar nu are mai mult putere dec!t cea liniEtii- de teama desfr!ului Ei anarhiei, pe care o au oamenii !n starea natural =obbes suprim cu totul libertatea. =. a 3!nainte de a fi intrat !n societate Ei de a fi indicat Ei patru caliti indispensabile unui atribuit puterea lor comunit Fii pe care au bun judector) *./ aib "usta !nFelegere a format0o4, c ci nimeni nu poate oferi altuia dreptului natural ca echitate- 2./ posede mai mult putere dec!t are el !nsuEi. 5 lege dispreF pentru bog Fii nenecesare- ../ fie trebuie s dispar !ndat ce societatea este capabil s se fereasc , atunci c!nd "udec , mai fericit f r aceast lege, dec!t cu ea#. de orice team , m!nie, ur , dar Ei de mil Ei compasiune-9./ posede r bdarea de a asculta Ei memoria de a reFine, a rezuma Ei a folosi ceea ce a auzit. 19.MONTESQUE(351;%3(<<). Lucrarea de a!a ,,Despre spiritul legilor 1748. =deea fundamentala a 2A '.'. *">SS,A> nascut la ?eneva(3(3@%3((1 . 8ucrarile de baza/ ,,Discurs asupra originii si

lucararii este ca, in semnificatia sa cea mai larga legile sunt raporturi necesare care deriva din natura lucrurilor, adica toate lucrurile isi au legile sale, divinitatea, lumea materiala legile sale, animalele isi au legile sale si oamenii de asemenea isi au legile sale. Continutul legilor este influientat de o multitudine de factori/ forma de guvernamint, religia, obiceiurile si c#iar asezarea geografica. 8egile reprezinta un rezultat al tuturor factorilor care influienteaza viata omeneasca, legea e o necesitate rationala care trebuie sa corespunda in modul cel mai potrivit tuturor imprejurarilor pe care statul le strabate. 2. considera can starea naturala omul prin firea sa este blind, este timid si fricos, inclinat nu sa atace si subjuge pe cineva ci sa fuga si sa se ascunda de alti oameni, astfel = lege a naturii umane este legea fricii si a legea pacii, alte legi care guverneaza fiinta umana/ %8egea instinctului de nutritie! %8egea de apropiere intre se7!. =nsa omul este dotat cu inteligenta si vointa libera, este supus la mii de pasiuni si incalaca ordinea natiurale care este stabilita p&u el. >n asemenea om poate uita de $umnezeu si atunci $umnezeu il atrage prin religie, un esemenea om poate uita de sine insusi si filosafii ii stabilesc legi morale. >n asemenea om poate uita de alti oameni si atiunci statul ii stabileste legi civile si legi politice. 2 fundamenteaza conceptul guvernarii legilor, anume prin lege omul poate atinge libertatea. 8ibertatea in opinia lui consta in dr de a face tot ceea ce legea le permite. 8ibertatea consta in faptul ca persoana sa nu fie constrinsa sa faca lucruri pe care legea nul obliga si sa nu le faca pe celea pe care legea le permite. =n lucrarea ,,despre spiritul legiiAA 2. fundamenteaza teorie separarilor

fundamentelor inegalitatii intre oameni 17!"#$ ,,%ontractul social 17&'#. ,l considera can starea naturala omenii au fost liberi si egali. "mul era bun, p&u ca se naste bun si era fericit, oamneii traiau izolati unul de altul dar nu de frica, dar din motiv ca nu aveau nevoie de alti oameni. * considera ca starea naturala a omului sa perdut in urma dezvoltarii civilizatiei, unii oameni puternici sau impus altora creind o situatie de inegalitate patrimoniala. =negaliatii de avere i sa adaugat dominatia politica astfel cerindu%se o situatie artificiala de dependenta intre oameni. =n lucrarea ,,Contractul socialAA *ousseau cauta rezolvarea practica a problemei. *. constata ca fericirea omului in starea naturala era generata de libertate si egalitate, respectiv aceste @ dr naturale trebuie asigurate omului civilizat, in acest scop * apeleaza la contractul social. "amenii prin aces contract creeaza statul caruia indivizii ii ofera p&u un moment drepturile sale naturale pe care le primeste inapoi ca dr%ri civile, astfel dr la libertate si egaliate sunt garantate de catre stat. p&u garantarea de catre st a libertatii si egalitatii puterea trebuie sa se supune vointei generale. Bointa generala trebuie sa fie e7presa si e7primata direct de catre popor.

puterii in stat, el mentioneaza ca este o e7perienta eterna ca orice om care detine o putere este tentat sa abuzeze de ea. P&u a impiedica abuzul de putere lucrurile trebuie astfel organizate incit o putere sa ingradeasca o alta putere. 2 destinge 3 ramuri ale puterii(legisl, e7ecut si jud care trebuie sa fie e7ercitate de autoritati distincte. ,l spune totul ar fi pierdut daca un om sau aceeasi adunare ar e7ercita cele 3 puteri/ a $e a face legi, b $e a e7ecuta #otaririle publice c $e a judeca crime sau diferenda ale particularilor.

21.Emanoil Kant 3*@290*DA94 e fondatorul criticismului 0 curent care supune criticii orice fenomen inclusiv ratiunea.Conceptia lui Oant privind morala. 1cesta conceptie o gasim in lucrarea "ritica ratiunii pure *@DD. ca critica orice concepte morale bazate pe utilitate si neaga faptul ca scopul principal al actiunii umane este tendinta spre fericire. %orala se distinge in mod radical de util si de placut daca se lucreaza p,u util fapta isi pierde caracterul sau moral. <egea morala Oant o numeste imperativ categoric si o formuleaza in modul urmator) actioneaza in asa mod incit regulile comportamentului tau sa devina principii p,u o legislatie universala. O considera ca imperativul categoric consta in realizarea datoriei fara careva conditii si fara a astepta o recompensa sau un avanta". &iecare om isi are tribunalul sau intern care este constiinta sa, fiecare pers e inzestrata cu vointa libera

22.Hegel 3*@@A0*D.*4 lucrarea principala #ilosofia dreptului *D2*. +l este fondatorul conceptului idealismului absolut in sens obiectiv. $,u =egel tot ce este rational este real, si invers. (iata este o miscare a ideii si e formata din nasteri si distrugeri, totul in viata isi are ratiunea sa si se intimpla p,u ca a venit timpul nui nimic intimplator. Conceptia lui =egel privind statul I compnenta astatului e fa6ilia. +l considera familia radacina etica a statului, o asociere biologica in care oamenii datorita senitimentelor se elibereaza de egoism. Contrariul familiei este societatea3II element4. $,u =egel societatea este o realitate economica fondata pe interese egoiste si antagoniste ale indivizilor. /inteza intre familie si societate reprezinta statul. $,u =egel statul este o forma de organizare "ur.care garanteaza binele comun, asigura realizarea libertatilor si este o imagine a ratiunii eterne, m presus p,u =

aceasta e bun inascut si inalinabil, insa ordinea in societate trebuie asigurata astfel incit sa fie posibila coexistenta intre aceste vointe libere, acesta misiune este acordata dreptului. $rin drept Oant intelege o totalitate de reguli si principii care face posibila corelarea intre vointa libera a fiecaruia si vointa libera a tuturora. %isiunea principala este de asigura libertatea fiecaruia, p,u Oant fundamentul dr0lui este in om iar dr.natural reprezinta un plan cadru si consta in dr. de a avea dr. Oant este deptul contractului social, el defineste statul ca fiind reunirea unei multitudini de oameni sub legi "uridici, misiunea statului este de a ocroti dr asigurind libertatea fiecarei pers. 2..Dupa declararea independentei /P1 *@@: a fost constituita 2 directii privind dezvoltarea politica a tarii) republicanii si federalistii. *.republicanii care pledau p,u protectia dr.omului si limitarea competentelor statului. +i rep.interesele categoriilor social mi"locii. Ceprezentantii de baza erau 7omas Leferson, 7omas $ain, Gen"amin &ranNlinson. "8o6as 0efferson a fost al doilea vicepreEedinte Ei al treilea preEedinte al /tatelor Pnite ale 1mericii 3*DA* 0 *DA;4, autor al DeclaraFiei de IndependenF 4, Ei unul dintre cei mai influenFi dintre Qp rinFii fondatoriQ ai /tatelor Pnite. +venimentele ma"ore din timpul preEidenFiei sale includ <ouisiana $urchase 3*DA.4, 1ctul +mbargoului din *DA@ Ei expediFia <eRis Ei ClarN ". 0. a fost un filozof al politicii, care a promovat liberalismul clasic, republicanismul Ei separarea bisericii de stat. Lefferson a fost autorul lucr rii Statutul $irginiei pentru libertatea religioas , care a fost baza scrierii $rimului 1mendament al ConstituFiei /tatelor Pnite Ei totodat parte a seriei primelor zece amendamente ale ConstiFiei /tatelor Pnite.Mumele lui L.a devenim omonimul conceptului de democraFie "effersonian , iar 7.L !nsuEi a

nu este nimic.Conceptia lui =egel privind dreptul. I aspect al dr0lui il reprezinta dr obiectiv fiind un dr.abstract si exterior persoanei. +l rep.un principiu imperativ, un rezultat al revolutiei istorice si poate fi formulat in modul urmator, fii o persoana si respecta pe ceilalti ca persoane. 1l II aspect moralitatea subiectiva care consta in atitudinea persoanei, in propriile viziuni privind stabilirea regulilor de comportare. /inteza intre dr.abstract si moralitatea subiectiva o reprezinta o7iceiurile.

29.Dupa declararea independentei /P1 *@@: a fost constituita 2 directii privind dezvoltarea politica a tarii) republicanii si federalistii. 2.federalistii care pledau p,u puteri federative centralizate si aparau interesela marilor proprietari latifundari. Ceprez.de baza)Laims %adison, 1lexander =amilton. Ideea principala a federalist.consta in crearea unei puteri federale centralizate. $remizele ideii respective e ca /P1 nu avea ideii complexe unice. In urma razboiului sa format un grup cu idei care au pus baza acestui concept. Ideologul principal este 0asns *adison9 e ales de 2 ori presedinte a /P1. %eritul lui de baza e ca e considerat arhitectul Const.a /P1. +l considera ca mecanismul puterii de st.trebuie organizat intr0un asa mod incit sa fie garantata stabilitatea relatiilor social politice. In acest scop forma de guvernamint trebuie sa fie republica care in opinia lui asigura respectarea tuturor intereselor categoriilor sociale. 5rganizarea puterii trebuie sa se bazeze pe democratie reprezentativa, caci aceasta ar inlatura tirania ma"oritatii. Dupa str0ra de st.se prefera forma federativa de organizare care da posibilitatea de a apara interesele fiecarui st.si de a inlatura o

fost atJt fondatorul cJt Ei liderul $artidului Democrat0Cepublican care a dominat scena politic american pentru circa un sfert de secol, fiind precursorul $artidului Democrat de ast zi din /tatele Pnite. L. a fost de asemenea al doilea guvernator al (irginiei primul secretar de stat Ei al doilea vicepreEedinte al /tatelor Pnite. Ca o completare armonioas a carierei sale politice, Lefferson a fost agricultor, horticultor, arhitect, etimolog, paleontolog, criptoanalist, autor de studii, scriitor, statistician, avocat, inventator, violonist Ei fondator al Pniversit Fii din (irginia. 7homas Lefferson este considerat ca fiind printre cei mai remarcabili ocupanFi ai fotoliului de preEedinte al /tatelor Pnite ale 1mericii. ".0eferson este adeptul teoriei dr.naturale si a contr.social. el considera ca in scopul protectiei poporului in fata tiraniei, st.trebuie sa fie organizat in forma republicana bazinduse pe suveranitatea poporului. 7.L considera ca omul in virtutea nasterii sale detine anumite dr.naturale, cum ar fi ) dr.la libertate si la egalitate, libertatea opiniei, libert.cuvintului,libert.constiintei. "8o6as Paine a fost un pamfletar, revoluFionar, radicalist Ei intelectual. M scut !n %area Gritanie, a imigrat !n coloniile americane !n prea"ma CevoluFiei 1mericane. 1 participat la CevoluFie !n principal prin pamfletul puternic Ei !ndelung r spJndit3%un sim#4ap rJnd independenFa coloniilor americane faF de Cegatul %arii Gritanii. n 3"riza american#4, o serie de pamflete care spri"ineau CevoluFia, a scris rJndurile faimoase. %ai tJrziu, $aine avea s influenFeze CevoluFia &rancez . 1 scris 3&repturi ale omului#4 care reprezenta un ghid al ideilor iluminate. DeEi nu cunoEtea bine limba francez , a fost ales membru al 1dun rii MaFionale &ranceze !n *@;2..$aine a fost arestat !n $aris Ei !ncarcerat !n decembrie *@;.- a fost

posibila tiranie in cadrul acestora. Ale:ander .a6ilton a fost un politician, om de stat, finanFist Ei intelectual american, fondator al $artidului &ederalist din /tatele Pnite. =amilton a fost unul dintre cei mai buni specialiEti !n drept constituFional ai timpului s u, fiind un delegat influent la ConvenFia ConstituFional de redactare a ConstituFiei /tatelor Pnite, unul din cei doi creatori ma"ori ai &ederalist $apers, 'ctelor #ederaliste, prima constituFie a F rii. =amilton a explicat ConstituFia /tatelor Pnite cet Fenilor sceptici ai MeR SorN0ului, r mJnJnd o surs standard a semnificaFiei documentului. 1l. =. a fost de asemenea primul secretar al 7rezoreriei /tatelor Pnite ale 1mericii, membru al primului guvern federal al F rii sub preEedenFia lui 'eorge Tashington. (iziunea extrem de avansat a lui =amilton asupra dezvolt rii naFiunii americane cuprindea existenFa unor puternice forFe de ap rare, a"utor pentru o industrie aflat !n stadiul infantil, o situaFie solid a finanFele F rii bazat pe un deficit bugetar controlat implicJnd participarea tuturor oamenilor bogaFi ai naFiunii Ei crearea unui sistem bancar puternic. =amilton este fondatorul primului partid politic din /tatele Pnite, pe care l0a dominat pJn la moartea sa. $artidul a avut un rol important !n unirea tuturor iubitorilor unui guvern federal central puternic, primind atJt spri"in federal cJt Ei spri"in din partea unor editori de ziare,, care subliniau poziFia lui =amilton, comb tJnd0o pe cea a opozanFilor.

eliberat !n *@;9. 1 devenit faimos !n urma public rii c rFii sale 3(poca raiunii#4 !n care a ap rat deismul Ei a criticat unele doctrine creEtine. n 3Justiie agrar#4 a introdus concepte similare cu cele ale socialismului. $aine a r mas !n &ranFa la !nceputul epocii napoleoniene, condamnJnd !ns tendinFa lui Mapoleon c tre dictatur Ei numindu0l cel mai complet )arlatan care a existat vreodat#. $aine a r mas !n &ranFa pJn !n *DA2, cJnd s0a re!ntors !n 1merica !n urma invitaFiei primite de la 7homas Lefferson, care era pe atunci preEedinte.

2:. Ideea fundamental a Ecolii dreptului 2@.*coala istoric a dreptului a ap rut !n natural se bazeaz pe conceptul drepturilor prima "um tate a sec. 6I6 !n 'ermania. inalienabile ale individului, care constituie &ondatorul ei este &ridrich Oarl von o permanenF a naturii umane !n orice loc Ei /avign?. 1lFi reprezentanFi s!nt 'ustav !n orice timp.1ceasta Ecoal constat o =ugo, $uchta. $entru susFin torii acestei dualitate a conceperii dreptului) existenFa Ecoli dreptul este o oper a naturii. Dreptul unui drept pozitiv, creaFie a oamenilor, care nu trebuie creat ci se creeaz singur ca un se concretizeaz !n legi Ei !n alte acte fenomen natural ca limba, folclorul etc. el

normative.

5riginea concepFiei dreptului este o oglind

a trecutului poporului.

natural o g sim !nc greac natural p rinFii

!n antichitate la Dreptul creEte odat cu sufletul poporului Ei !ntre legea urmare, cutuma, dar nu legea, reprezint

filosofii greci Ei apoi la romani. &ilosofia oglindeEte !ntreaga istorie a poporului. $rin f cea distincFie clar Ei legea scris , !ntre "ustiFia izvorul principal al dreptului. <egiuitorul bisericii 31ugustin, 7oma numai un organ care exprim comunitatea

natural Ei "ustiFia legal .n +vul %ediu, nu are puterea de a crea dreptul. +l este dH1Iuino4 au menFionat ideea dreptului spiritual a poporului. &riedrich /chelling natural, c ut!nd !ns s 0i dea un fundament 0 natura este o infinit productivitate, adic religios. ns se menFine tr s tura sufletul lumii. Dup cum exist un suflet al evidenFiat !n antichitate, !n conformitate lumii, exist un suflet al poporului, care cu care dreptul pozitiv care nu corespunde determin conEtiinFa social Ei politic . dreptului natural nu are validitate.n epoca 2D.Creatorul orientrii biologice +n drept CenaEterii, !n condiFiile luptei dintre este =erbert /pencer. +a este fundamentat pe Charles DarRin. DarRin consider c lupta viaF oblig speciile animale, se adapteze continuu individul se adapteaz monarhul absolut Ei supremaFia Gisericii, pe teoria evoluFiei biologice elaborat de acFiunile antagoniEtilor se bazeaz "ustific rii acFiunilor sale. principiile dreptului natural !n scopul pentru

1utoritatea inclusiv omul, s c

spiritual a dreptului divin este !nlocuit cu condiFiilor de existenF pentru a supraveFui. cea a raFiunii Ei explicaFia dreptului natural /pencer arat se d recurg!ndu0se la raFiunea condiFiilor sociale conform principiului dob!ndeEte ca la

uman .=ugo 'rotius este considerat ca eredit Fii. $rin adaptarea la necesit File adev ratul !ntemeietor al Ecolii dreptului vieFii sociale, specia uman natural. Matura sociabil Ei moral a omului anumite experienFe pe care le las constituirea comunit Fii umane- pe baza este experienF pozitiv Ei a"ut

conduce la ideea contractului social, la moEtenire generaFiei urm toare. Ceea ce acestei naturi se poate constitui un drept supravieFuire, devine instinct la urm toarea invariabil pentru toate timpurile Ei toate generaFie. %orala, datoria, "ustiFia devin locurile, care exist datorit raFiunii, astfel instincte bazate pe experienFe care au permis generaFiei precedente s independent de divinitate.

$rincipiul ma"or al dreptului natural supravieFuiasc . Conform acestei evoluFii

este

propria

sa social

conservare. este ale de a omului.

&uncFia controlate de legit Fi biologice, experienFa ap ra este Dup transformat !n instinct. 1stfel, /pencer deduce un num r de drepturi

contractului drepturile

naturale

Cousseau, prin !ncheierea

contractului naturale ale individului, cum ar fi) dreptul c libertatea sentimentul

social oamenii au renunFat la drepturile pe de proprietate, libertatea muncii, libertatea care le aveau !n stare natural , !n favoarea cuv!ntului etc. Dar accept comunit Fii din care f ceau parte. /tatul nu0 trebuie !nsoFit de

Ei "ustific existenFa, dec!t prin garantarea responsabilit Fii, or, toFi oamenii pot face drepturilor naturale ale oamenilor pe care le ceea ce lor le place, cu condiFia s nu aduc restituie sub forma drepturilor civile.Del atingere (ecchio consider dreptul natural ca un InstituFiile de principiu de evoluFie "uridic libert Fii "uridice egale ca a celorlalFi. componente adaptare Ei

prin care importante ale organismului social au permanent

umanitatea este condus Ei tinde spre o mai nevoie drepturile sale reprezint esenFial a dreptului. o permanenF

mare autonomie a omului, or, omul Ei perfecFionare pentru a putea fi soluFionat fiecare caz concret, adaptarea societ Fii la mediul natural Ei supravieFuirea societ Fii !ns Ei. 30.Utilitarismul reprezint o reacFie 2;Curentul pozitivist !n drept este

!mpotriva caracterului abstract al filosofiei indisolubil legat de dezvoltarea EtiinFei dreptului din sec. 6(III. 1stfel, fondatorul moderne, !n prim planul cunoaEterii fiind acestui curent, englezul Jerem, %entham situate nu ideile pure ci faptele, experienFa, 3*@9D0*D.24 apreciaz c natura a plasat practica. Pnul din fondatorii acestei Ecoli omul sub imperiul plcerii Ei al suferinei Ei este anume aceste sentimente eterne francezul 1uguste Comte care Ei considera faza pozitivist 3EtiinFific 4 ca o dup faza teologic Ei cea metafizic .

irezistibile trebuie s fac obiectul studiilor faz distinct , superioar a istoriei umane, legiuitorului. Dreptul trebuie s slu"easc Pnicul scop la vieFii este pl cerea !nFeleas utilitatea, iar utilul corespunde pl cerii. Comte compar aceste st ri cu v!rstele

omului) copil rie, adolescenF Ei maturitate. fenomenele naturii prin cauze

!n sens materialist, ca satisfacFie Ei avanta" /tarea teologic este acea !n care oamenii personal. $l cerea Ei suferinFa !nlocuiesc explic

noFiunile

de

dreptate

Ei

nedreptate, supranaturale, prin intervenFiile zeilor, prin /tarea teologic corespunde

moralitate Ei imoralitate. Dreptul, "ustiFia, miracole.

frumuseFea nu s!nt dec!t cuvinte prin care copil riei, c ci, dup Comte, copilul este un se traduce ideea de utilitate. Gine este ceea mic teolog, cum teologul este un copil ce produce pl cere, iar morala este calculul mare. /tarea metafizic 3filosofic 4 are pl cerilor 3aritmetic moral 4. ns , nimeni menirea de a asigura tranziFia spiritului nu poate fi fericit !n mi"locul unei mulFimi uman de la teologie la EtiinF . Incapabil s de nefericiFi. $e de alt parte egoismul construiasc ceva, metafizica se limiteaz stare este pozitiv propriu determin aceiaEi atitudine Ei din la a preg ti terenul, suprim!nd teologia f r partea celorlalFi. +ste deci un efect de a pune ceva !n loc. 1ceast pl cerea individului, ci cea mai mare incert fericire a celui mai mare num r de indivizi. reprezint Ei trec toare. /tarea bumerang. /copul suprem nu mai este perioada de adolescenF a omenirii, stare regimul definitiv al raFiunii

Cegula fundamental a lui Gentham este umane Ei se caracterizeaz prin tendinFa de !n repartizarea pl cerilor nici un om nu a !nlocui absolutul cu relativul. +ste v!rsta trebuie s fie exclus, Ei fiecare trebuie s maturit Fii omenirii, este vremea EtiinFei conteze drept un om#. 1stfel, scopul final pozitive care descrie realitatea nu cred0 al legislaFiei !l reprezint maxima fericire dec+t ceea ce vd. 7ermenul pozitiv pentru un c!t mai mare num r de oameni. semnific !n acelaEi timp utilul !n opoziFie -udolf von .hering, dup cum am ar tat, cu inutilul, certul !n opoziFie cu indecisul, accentueaz teza !n conformitate cu care precisul !n opoziFie cu vagul Ei relativul !n dreptul urm reEte s concilieze interesele opoziFie cu absolutul totul este relativ1 individului cu interesele societ Fii, s John Stuart /ill crede c le iat singurul lucru absolut.Kcoala de a orienta "uridice, echilibreze, acesta fiind scopul dreptului. pozitivist !n drept respinge orice idei de utilitatea este drept natural Ei !ncearc sociale, fondat pe toate interesele permanente ale cunoaEterea "uridic exclusiv spre relaFiile omului ca fiinF progresiv . +l stabileEte o economice, ierarhie a intereselor, o sintez politice, demnitatea lingvistice etc. n natur nu exist drept, !n

reprezentJnd valoarea suprem a pl cerii. natur exist fapte. 7ermenul de pozitivism %ill !ncearc !ntre dreptate Ei !n filosofia dreptului nu are o semnificaFie utilitate relev!nd subordonarea interesului unic , general acceptabil , el determin!nd

individual faF de cel general, realizabil prin organizare social , sancFiune educaFie.

un Eir de curente filosofice. &iind diverse pozitivismul sociologic, pozitivismul

Ei opinii, ne vom referi la) utilitarismul, pragmatic Ei pozitivismul analitic.

.*.Pozitivismul sociologic. 1cest curent %5. Pragmatismul. Consider

valoare

este corelat cu alte Ecoli. 1stfel, ca Ei Ecoala unei doctrine se determin prin efectele ei istoric a dreptului, acesta studiaz dreptul este adev rat ceea ce reuEeEte. Ceiese !n !n evoluFia sa, !n schimb rile succesive Ei le opinia ma"orit Fii autorilor din realismul leag de schimb rile pe care le sufer !ns Fi "uridic american Ei realismul "urisdic societatea. Ca Ei Ecoala utilitar , scandinav.-ealismul juridic american. pozitivismul sociologic vede in instituFii &ondatorii s!nt L. C. 'ra?, Lerome &rancN Ei mi"loace de a da satisfacFie interesului 5. T. =olmes. $entru aceEtia ceea ce social. este c +ns)i. centrul de greutate al evoluiei 1ceasta duce la conteaz cu adev rat !n drept nu s!nt normative, conceptele, ci a persoanelor oficiale, Ideea de baz lansat de +ugen +hrlih propoziFiile dreptului trebuie cutat +n societatea

conduita practic

modul real !n care se soluFioneaz litigiile. acFiune de a face ceva privind sau Eerifi, funcFionari sau

instituirea 1ceast

sociologiei dreptului cu un statut EtiinFific litigiile, de a face !n mod raFional, de c tre propriu cu un obiect propriu de cercetare "udec tori reprezentat de realitatea social integral a avocaFi, este ceea ce revine dreptului. Ceea dreptului !n geneza, structura, dinamica Ei ce fac aceste persoane oficiale !n leg tur funcFionalitatea sa 3cu utilizarea metodelor cu sociologice generale4. Ceea ce litigiile este dreptul !nsuEi.2liver este 3olmes consider c !n drept factorul logic

caracteristic Ecolii sociologice este efortul nu este unic. 5 importanF deosebit o au ferm pentru a da moralei un fundament factorii nonlogici) interese, emoFii, mediul EtiinFific de a integra EtiinFa social !n social, personalitatea "udec torului etc. Ca

sistemul general al EtiinFelor naturale. consecinF , pentru a pune !n concordanF Kcoala sociologic recurge la metoda care dreptul cu transform rile sociale trebuie s const !n a studia faptele sociale !n ele se acorde un rol discreFionar instanFelor #ranc4 Dreptul din !nsele, !n a le constata Ei !n a c uta s le "udec toreEti. J

explice, pentru !ncercarea cunoaEterii a ceruri, plutind deasupra existenFei omeneEti tuturor condiFiilor vieFii !n comun. 1stfel, este lipsit de valoare. $rincipiile, normele, ipoteza evoluFiei a fost aplicat EtiinFelor conceptele pot constitui dreptul doar pentru sociale, aEa cum s0a !nt!mplat cu EtiinFele "uriEti, dar nu pentru restul omenirii. $entru naturii. InstituFiile popoarelor civilizate au omul simplu, dreptul !nseamn ceea ce au fost considerate ca produs al unei selecFii, hot r!t Ei vor hot r! instanFele, dar nu pure fiindc societ File care nu au Etiut s se Ei vagi generaliz ri. disciplineze Ei s se organizeze, care au -ealismul juridic scandinav se afirm !n dintre cele dou r zboaie practicat furtul, violenFa, s0au eliminat perioada

singure. 7ot aEa Ei diferite forme ale mondiale Ei are ca reprezentanFi pe 1xel c s toriei, prin r pire, prin cump rare, prin =ogerstorm, O. 5livecrona, (. <undstedt, acord liber corespund progreselor succesive 1lf Coss. Cealismul scandinav se pronunF ale vieFii colective. <a fel se !nt!mpl cu !mpotriva ideii dreptului natural Ei "ustiFiei substituirea prin dreptul penal al vendetei absolute. n opinia acestora dreptul nu este 3principiului talionului4. 1stfel, dreptul altceva dec!t viaFa !ns Ei a umanit Fii !n rezult din intervenFia exercitat de grupuri organizate Ei condiFiile care fac grupurilor sociale, cooperarea lor pentru de societate, !n propriul s u interes, intervenFie posibil coexistenFa paEnic a indivizilor Ei destinat s fac s !nceteze sau s previn conflictele.Dreptul este ansamblul realizarea unor scopuri sociale. Dreptul este

mi"loacelor cu a"utorul c rora fiecare grup determinat !ntr0o societate concret anumiFi membri ai s i sau !mpotriva !n care legea se aplic !n concret. ostilit Filor altor grupe. /ocietatea intervine pentru a se ap ra, pentru a asigura conservarea sau dezvoltarea sa, preval!nd interesul social. 1ugust Comte consider c , la propriu vorbind, nu are drepturi, el nu

se ap r !mpotriva tulbur rilor st!rnite de interesul social, "ustiFia depinz!nd de modul

are dec!t !ndatoriri. Mimeni nu posed un alt drept dec!t acela de a0Ei face !ntotdeauna datoria sa#. /ocietatea singur are toate drepturile, iar faF de ea individul nu are dec!t !ndatoriri. Pnii sociologi au totuEi tendinFa de a opune individul societ Fii. ns aceast idee este fondat pe acel fapt al experienFei c respectul individului este o bun politic social Ei constituie pentru societate cel mai bun mi"loc de a se conserva Ei de a se ap ra. %&. "eoria pur; a dreptului ..."eoria dreptului fost o7iectiv creat m sur de la

$nor6ativis6ul( a fost elaborat de =ans $pseudopo<itivis6ul(a teorie a dreptului pozitiv care ne indic !n se raporteaz

Oelsen. Doctrina pur a dreptului este o savantul francez <eon Duguit. Doctrina lui !ntr0o anumit ce const Ei cum este dreptul, !ns nu cum pozitivismul "uridic, !mp rt Eind anumite ar trebui s fie. +a tinde s purifice dreptul idei ale acestei Ecoli, !ns !n int!nd Ei unele de toate elementele care !i s!nt str ine. idei contrare. Dreptul este !n exclusivitate normativ, "uridic . Duguit susFine, separarea strict a problema central a doctrinei fiind norma dreptului de moral Ei acord superioritate Oelsen susFine teoria cre rii datoriilor !n raport cu drepturile, dar un !ntreg respinge conceperea dreptului ca oper a !ntr!nd !n contradicFie cu pozitiviEtii. Deoarece porneEte de la pozitivism Ei a"unge la concluzii opozabile acestuia, doctrina creat de Duguit a fost numit Ei pseudopozitivism.+senFa concepFiei lui Duguit despre drept este ideea c dreptul e obiectiv, fiind impus din afar . +l crede c dreptului !n cascade. +xist

sistem de norme "uridice !n sacr , a c rei violenFei, fie ea Ei violenFa statului, astfel baz este o norm ipotetic 'rundnorm.

exist

o regul Ei

de drept superioar statului,

Ei

individului

superioar

guvernanFilor Ei guvernaFilor, care se impune Ei unora Ei altora. Dreptul nu este emanaFia statului ca personalitate "uridic . 5mul este !n acelaEi timp individual Ei social Ei aceste dou caracteristici inseparabile ale conEtiinFei Ei voinFei lui se fortific reciproc. 1sociat, omul se simte mai om !n grupurile corporative individualitatea creEte. 1stfel, Duguit trage concluzia c solidaritatea oamenilor este un fapt prim Ei c acest fapt real al solidarit Fii este fundamentul dreptului. Dreptul devine un fapt social derivat din solidaritate, care este sursa real a regulilor de drept Ei a instituFiilor "uridice. $entru Duguit dreptul este regula superioar oric rei voinFe individuale, ca lege suprem a voinFelor, a tuturor voinFelor dreptul este un fapt social guvernat de legea solidarit Fii. 'reEeala de baz acre a fost invocat lui Duguit este !ncercarea de a elimina din drept orice element de moral , or exist forme de solidaritate pe care legea !ns Ei le condamn .

*..+$5C1 C+&5C%+I 'anditorii care au deschis calea lichidarii esafoda"ului institutional al puterii religioase si afirmarii puterii laice au fost %artin <uther si Lean Calvin.%artin <uther a respins autoritatea bisericii catolice si a aratat ca autoritatea civila, laica este cea pe care ar trebui sa se reazeme ordinea lumii, punand totusi la baza acestei ordini Qlibertatea interioaraQ pe care o aduce cu sine credinta in divinitate si recunoasterea de catre popor a viabilitatii relatiilor feudale de proprietate. Lean Calvin a fost mai radical decat %artin <uther. %ai ales in lucrarea intitulata QInstitutia religiei crestineQ 3*>.:0*>>;4, Calvin a sfidat, la randul sau, autoritatea bisericii catolice, considerand ca singura putere legitima este cea laica, deoarece decurge direct din suveranitatea divina. 7ezele capitale ale lucrarii mentionate sunt Q1utoritatea este o ordine dorita de Dumnezeu si, prin urmare, respectabila sub forma in care $rovidenta a hotarat sa ne0o transmitaQ si mai ales Qnu exista putere decat pentru a conduce pe oameni dupa bunavointa dumnezeiascaQ . +le nu pot ascunde relatia de subordonare a libertatii fata de ordinea societatii contemporane autorului, care este prezentata ca izvorand din ierarhia natural0divina.$rin opera lor teoretica si practica, cei doi reprezentanti ai Ceformei si0au adus contributia la erodarea autoritatii bisericii catolice, deschizand drum afirmarii valorilor politice burgheze.Renasterea9 cunoscuta ca a fost o miscare culturala care a adus cu ea o revolutie stiintifica, reforma religioasa si o transformare artistica la apusul istoriei moderne a +uropei. %archeaza perioada de tranzitie intre sfarsitul +vului %ediu si inceputul +rei %oderne. /e crede ca Cenasterea a luat nastere in sec. 6I( in nordul Italiei si la sf sec 6( in nordul +uropei. 1 fost o perioada marcata de %oartea Meagra # in intreaga +uropa. In ultimul sfert al sec. 66 multi intelectuali

;.n +uropa evului mediu filosofia se !ntinde !ntre secolele ( 6(. &enomenul are !nnceput mai repede. /0au exprimat p reri unilaterale, aprecieri dogmatice cum este aprecierea c !n +uropa (estic filosofia ar fi o 2noapte de *AAA de ani# adic spiritul uman a dus un somn de *AAA de ani ceea ce este !n contradicFie cu realitatea. n +uropa (estic au existat filosofi care au !mbun t Fit filosofia Ei au dezvoltat0o, ori a spune c este o noapte de *AAA de ani !nseamn c am pune !n parantez aceast creaFie, !nseamn un negativism faF de trecut, !nseamn s credem c timp de *A secole progresul a !ncetat. C lucrurile nu stau aEa este dovada c +uropa (estic a fost precedat de 2 momente importante ce aparFin istoriei, culturii, literaturii, filosofiei. apologetic , atristic . 1ceste 2 momente sunt propuse pentru a !nFelege filosofia. 1pogeoFii sunt primii ap r tori ai creEtinismului iar apologiile sunt cele dint!i expuneri ale gJndirii Ei credinFei creEtine. CeprezentanFii apogeoticii sunt ) 5nadretus, 7atian, Lustin, 1leRagaros, Dionisie, 1rcopagilul, 7ertulian. $rimii : au tr it !n sec. II. $atristica este o doctrin teologico0 filosofic elaborat !ntre sec. I(0(III, de c tre p rinFii bisericii, prin care s0au pus bazele dogmaticii Ei cultului creEtin.. 1flaFi !n acelaEi spaFiu istoric au tr it Ei alFi scrrtori legaFi de creEtinism dar nu au f cut apologii pentru a fi socotiFi p rinFii bisericii. Dintre aceEtia Goethius care Ei0a adus un aport important prin lucrarea sa 2%JngJierile filosofiei# inspirat din platonism Ei stoicism. 1 fost una din cele mai citite c rFi. n *:AA aceast carte avea s a"ung la cea de0a :A0a ediFie. n aceast lucrare Goethius este cel care a tradus din greac !n latin cJteva lucr ri ale lui 1ristotel dintre care Ei o introducere la tratatul lui 1ristotel despre categorie. ntroducerea a fost scris de $orfil !n sec. III. Cu aceast traducere a"ungJnd la

au fost de parere ca Cenasterea a fost poate doar una din numeroase asemenea miscari. 1cest lucru se datoreaza in mare parte lucrarilor facute de istorici precum Charles =. =asNins a carui opera a fost un studiu convingator pentru Cenasterea secolului 6II#, si alti istoricii care au avut discutii privind Cenasterea Carolingiana#. 1mbele concepte sunt acum acceptate de comunitatea intelectualilor- ca rezultat moda prezenta printre istorici este sa discute despre diferite tipuri de Cenastere ) Cenasterea Italiana# , Cenasterea +ngleza#, etc.Cenasterea nu are un punct de start sau un loc. /0a intamplat treptat in locuri diferite, in timpuri diferite si nu exista date definitorii sau locuri cand s0a terminat +vul %ediu. <ocul de inceput al Cenasterii este aproape universal. /0a cazut totusi de acord ca acesta este Centru Italiei, mai exact orasul &lorenta. 5 prima figura a Cenasterii este poetul +ante Ali=8eri, primul scriitor care sa capteze spiritul Cenasterii. Petrarc8 este o alta figura a Cenasterii timpurii. 1partinand miscarii umaniste, el a a"uns la concluzia ca inaltimea la care poate a"unge implinirea omului a fost atinsa in Imperiul Coman iar secolele scurse de atunci au fost o perioada de degradare sociala numite si +ra %edievala. $etrarch a vazut in istorie o avansare pe plan social, artistic si literar si nu ca un set de evenimente religioase. Ce0 nastere a insemnat redescoperirea mostenirii romane si grecesti prin manuscrise antice si prin metoda umanista de invatare. 1ceste noi idei venite din trecut au activat dezvoltarea in arta , stiinta si alte zone.

dezvoltarea filosofiei !n sec. 6 Ei secolul urm tor, o problem deosebit de important numit 2cartea universalilor# care va reprezenta conFinutul principal al scolasticii. /colastica este modul concret de a fi al gJnditorilor filosofici !ntr0un anume moment istoric. /ub !mp ratul Carol cel %are !n sec. (III are loc o reformare a Ecolilor constat!nd c Ecoala dinaintea lui a dec zut mult Ei el a !nFeles c nu poate conduce f r oameni !nv FaFi./e !nfiinFeaz numeroase Ecoli. 5 dimensiune important a filosofiei din +uropa (estic este 2cartea universalilor# nu epuizeaz !ntregul conFinut al filosofiei. +a aduce !n discuFie o problem pe care o discut Ei $laton Ei 1ristotel. /colastica a"unge s pun aceast problem !n centrul discuFiei. Cartea universului este problema care se refer la natura generalului sau a universalului Ei raportul lor cu individualismul.