Sunteți pe pagina 1din 4

Marile descoperiri geografice

Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVIlea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, avind multiple consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific. Dintre evenimentele care au marcat nceputul erei moderne nici unul nu a avut urmri mai nsemnate dect descoperirea Americii i a drumului maritim spre Indiile Orientale. Cu aceste descoperiri ncepe expansiunea care avea s impun celorlalte continente stpnirea Europei i supremaia civilizaiei europene. Dup cderea Imperiului Roman de Apus, Europa a suferit mai multe lovituri. Cele mai puternice au fost din partea popoarelor scandinave, care, n sec. VIII d.Hr., au nceput o serie de expansiuni teritoriale. Aceti marinari rzboinici sunt cunoscui sub numele de vikingi sau nordici. Principala cauz a expansiunii a fost probabil suprapopularea, i este posibil ca la nceput vikingii s fi debarcat n noi regiuni pentru a face comer. ns ei i-au dat seama curnd c le pot cuceri i stpni. Imboldul de a prsi Scandinavia i-a determinat pe vikingi s caute pmnturi nefolosite.

Conditiile istorice ale marilor descoperiri geografice


Cresterea productiei mestesugaresti, aparitia manufacturilor, intensificarea comertului, a circulatiei banesti si a activitatii bancare in Europa in secolele XV-XVI au asigurat baza materiala necesara organizarii expeditiilor si efectuarii schimburilor comerciale de peste mari si totodata au iimpulsionat cautarea unor noi domenii de activitate economica in afara Europei . Declinul feudalismului si destramarea structurilor sociale feudale au facut totodata ca un numar crescand de oameni proveniti din toate paturile sociale sa fie atrasi in expeditiile de cucerire si de colonizare a unor intinse teritorii din Africa, Asia si America. Tarile care au dus o politica puternica de expansiune maritima, coloniala si comerciala au fost statele unificate : Portugalia, Spania, Anglia, Franta, Olanda, Rusia. In secolele XIV-XVI au fost aduse imbunatarii si inovatii in constructia, propulsarea si manevrarea navelor si in orientarea lor pe mare si s-au realizat progrese in domeniul geografiei si al cartografiei.Din secolul al XV-lea au inceput sa se foloseasca caravelele. Pentru orientare, de la sfarsitul secolului al XIII-lea a inceput sa se foloseasca busola, s-au imbunatatit metodele de calcul a latitudinii si longitudinii, indeosebi cu ajutorul astrolabului.

Cauzele descoperilelor geografice


Principalele cauze pentru care aceste mari descoperiri geografice au avut loc sunt: - dezvoltarea comertului - aparitia capitalului care investit aducea profit - realizarea comertului de catre negustori prin navigatie

- imbunatatirea navigatiei prin aparitia busolei , astrolabului , portulamului si a caravelei - expansiunea otomana in zona Asiei Mici si a Pen.Balcanice punea in pericol comertul dintre Europa si Orient

Unii dintre marii exploratori cu descoperiri geografice foarte importante sunt: Marco Polo Bartholomeo Diaz (navigator) Vasco da Gamma (navigator) Cristofor Columb (navigator) Amerigo Vespucci Fernando Magellan (navigator)

Descoperirile portugheze.
Epoca marilor descoperiri geografice a fost deschisa de portughezi, care au inceput , din primele decenii ale secolului al XV-lea, explorarea coastei de vest a Africii. Un rol foarte important in explorarile portugheze l-a avut printul Henric, numit Navigatorul, care a sprijinit intens expeditiile de explorare a coastei Africii. Un pas important in realizarea circumnavigatiei Africii il constitue expeditia lui Bartolomeu Dias, care in 1488 atinge extremitatea sudica a continentului, numit initial Capul Furtunilor, apoi Capul Bunei Sperante. Expeditia condusa de Vasco da Gama a pornit din Portugalia in iulie 1497 cu 4 corabii. El a inconjurat Africa si a ajuns in mai 1498 in portul Calcuta.

Formarea imperiului colonial portughez


Explorarea tarmurilor Africii si descoperirea caii maritime spre India au deschis Portugaliei vaste perspective maritime, comerciale si coloniale. Imperiul colonial portughez era format indeosebi din baze maritime si de aprovizionare, din forturi si din factorii comerciale, de-a lungul tarmurilor Africii apusene :Azore, Madeira, insulele Capului Verde, coasta Guineii si Angolei si Africii rasaritene : Natal, Mozambic, Mombasa, la intrarea in Marea Rosie: Aden, insula Socotra si in Golful Persic :Hormuz, Maskat, pe coasta apuseana a Indiei: Diu, Goa, Calicut, in Peninsula Malacca, Indonezi. Din 1500 portughezii au inceput cucerirea Americii in special pe coasta Braziliei. Populatia portugheza deplasata in colonii era redusa ca numar si era formata indeosebi din soldati, marinari, slujbasi, negustori, personal de intretinere. Imperiul colonial portughez era condus de Coroana.Organul supreme era Casa de India, o intreprindere maritima, coloniala, comerciala si bancara de stat cu sediul la Lisabona. Conducerea coloniilor era asigurata de un vicerege al Indiilor, incepand din anul 1504 si de guvernatori pentru posesiunile din Africa, India, Malaezia, Indonezia, Brazilia, ajutati de inspectori, comandanti de forturi, feluriti functionari judiciari, administrativi, vamali.

Cristofor Columb
Cristofor Columb a descoperit America, dar exist dovezi conform crora normanzii au fost primii care au descoperit teritoriul american, ei au pit pe aceste meleaguri cu 5 secole nainte de Cristofor Columb, descoperind mai nti Groenlanda, la sfritul secolului X, sub conducerea lui Eric cel Rou, iar apoi sub conducerea lui Leif Eriksson (fiul lui Eric cel Rou), au debarcat pe coasta sudic a Golfului Sfntul Laureniu.

Alti calatori renumiti:


Magellan a descoperit drumul de vest pe care n zadar l cutase Columb i a condus prima cltorie n jurul pmntului, care a relevat existena Oceanului Pacific i a revoluionat concepia geografic despre lume. Giovanni Caboto (1450 1498), navigator i explorator englez de origine genovez, a ntreprins n 1497 o cltorie pentru gsirea unui drum prin NV ctre Katai (China) i India. A descoperit o coast pustie (24 iun. 1497) pe care a numit-o Terra Prima Vista (probabil ins. Newfoundland, Pen. Labrador sau ins. Cape Breton) i marele banc din apropierea ins. Terra Nova, deschiznd o nou zon de pescuit pentru englezi. Martin Frobisher (1535 1594), ofier i navigator englez, care particip la expediii n Guineea (1553 1554) i pe coasta Barbariei (1559), fiind primul explorator care, dup Giovanni Caboto, ncearc s gseasc Trecerea de Nord-Vest spre Oceanul Pacific. Martin Frobisher a fost primul cercettor al icebergurilor. Henry Hudson (nscut la mijlocul sec. 16 cca. 23 iun. 1611, n Golful Hudson, Canada), a fost navigator i explorator arctic englez. A condus trei expediii pentru descoperirea Drumului maritim de Nord Vest ntre Oceanul Atlantic i cel Pacific. El a fost cel care a adus o mare contribuie la descoperirea nordului continentului american. Numele su l poart astzi marele golf nord-american, o strmtoare ntre Pen. Labrador i ins. ara lui Baffin, un fluviu n S.U.A. i o peninsul n Groenlanda. William Baffin (1584 Londra 23 ian. 1622), navigator i explorator arctic englez. A determinat pentru prima oar longitudinea unui punct cu ajutorul corpurilor cereti, a observat cea mai mare declinaie a acului magnetic (la vremea aceea), a efectuat preioase observaii climatice asupra mareelor i fenomenelor de refracie din atmosfer, care au folosit exploratorilor de mai trziu. Un golf (ntre Groenlanda i Arh. Arctic Canadian) i o mare insul i poart numele (ara lui Baffin).

Urmarile marilor descoperiri geografice


Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor coloniale portughez, spaniol si olandez au avut ca urmare largirea considerabila a comertului international, Europa extinzandu-si relatiile cu Africa si mai ales cu Asia de sud-est si America. Ca urmare a descoperirii Americii, in America s-au introdus plante din Europa precum : graul, secara, meiul, orzul, vita de vie, maslinul, diversi pomi fructiferi , trestia de zahar, precum si unele animale, ca : boul, bivolul, calul, magarul, oaia, pasari de curte. Iar din America s-au

introdus in Europa unele plante, ca : porumbul, cartoful, ananasul, tutunul, iar dintre pasari , curcanul. Descoperirile geografice au dus la exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii, au dus la un puternic aflux de metale pretioase spre Europa care a avut puternice consecinte economice si sociale. Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere, comertului transoceanic, activitatii bancare, expansiunii maritime si comerciale, marile descoperiri geografice au creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor capitaliste in Europa apuseana. In acelasi timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele Europei apusene, pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. Lupta s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, ducand la razboiul maritima hispanoenglez , care a culminat cu infringerea de catre englezi a Invincibilei Armada, in anul 1588 si la razboiul Olandei impotriva Spaniei si Portugaliei, care a dus , in cursul primei jumatati a secolului al XVII-lea, la ocuparea de catre olandezi a celei mai mari parti a imperiului colonial portughez din Asia de sud-est. Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din Africa, America si Asia cu care au venit in contact statele europene . Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti. In aproximativ jumatate de veac , de la sfarsitul secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVIlea, orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil , de la cunosterea directa a Europei, Orientului Apropiat si a nordului Africii, la aceea a globului terestru in ansamblul sau. Totodata s-a realizat, ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor, o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii: botanica, zoologie, medicina, istorie, lingvistica, religie, obiceiuri etc.

Consecintele marilor descoperiri geografice


Pe la mijlocul secolului al XVI-lea s-a incheiat prima faza, hotaratoare, a erei marilor descoperiri geografice. Contemporanii si-au dat seama imediat de importanta lor. Dar ei n-au sesizat decat rezultatele immediate, economice, politice sau religioase. Consecintele lor adanci, indepartate, s-au conturat in timp.Putine au fost evenimentele care, in aceeasi masura ca descoperirile geografice, sa fi zguduit si modificat structurile lumii, in toate ramuril vietii si activitatii umane, economica si politica, sociala, juridica si stiintifica.Cu marile descoperiri geografice a inceput era expansiunii coloniale. Descoperirile geografice au modificat structura comertului, au imprimat un avant deosebit dinamicii capitalului comercial si au oferit comertului un caracter mondial. Ele au pus fata in fata doua lumi: Europa si America, care s-au intrepatruns, s-au inraurit reciproc.Descoperirile si Conquista portugheza si cea spaniola au dus la construirea a doua imperii coloniale, ingloband uriase spatii maritime si comerciale.