Sunteți pe pagina 1din 20

La aceeasi data inceteaza valabilitatea "Instructiunilor tehnice privind 'folosirea amestecurilor pe baza de ciment san pe baza dE' ra~ini

epoxidice, la remedieri de defecte ale lucrarilor de constructii" indicativ C 149~81, aprobate de ICCPDC eu Decizia nr. 107 din 1 septembrie 1981. PRE~EDINTELE BIROULUI EXECUTIY DIRECTOR GENERAL Ing. VALERIU CRISTESCU
.

INSTRUCfIUNI

TEHNICE PRIVIND

PROCEDEELE DE REMEDIERE
A DEFECTELOR iPENTRU ELEMENTELE DE BETON, ~I BETON ARMAT INDICATIV C 149-87

Elaborate de:

INSTITUTUL

DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $I ECONOMIACONSTRUCTIILOR INCERC


~

Director

adj. ~tiintific:

dr. ing. Romulus

Constantinescu

~ef laborator: Elaborator:

lUg. ~tefan Enescu ing. Angela Shinescu

Responsabil

din parte a ICCPDC: arh.

Claudiu Pope~teanu

INSTRUqlUNI TEHNICE PRIVIND PROCEDEELE


DE REMEDIERE A DEFECTELOR PENTRU ELEMENTELE DE BETON ~I BETON ARM AT

Ilndicativ

C 149-87

1.3. Clasificarea defeetelor sail deteriorarilor, procedeele de remediere ~i conditiile de adoptare ~J aplicare a acestora sint prezentate in:

cap. cap.

2, pentru

defeetele deteriorarile

de executie care

care

se incadreaza in dome-

Iin1ocuiesc C 149-81

in domeniul

aratat

la pet. 1.2.a;
se incadreaza

niul

3, pentrn

1. PREVEDERI

GENERALE

1.1. Prezentcle instructiuni tehnice stabilesc procedeele de remediere a elementelor de beton ~i beton armat care prezinta defecte sail degradari, folosind amestecuri pe baza de ciment sail ra~ini epoxidice. 1,2. Domeniul de aplicare a prezentelor instructiuni tehnice cuprinde: a) rem~dierea defeetelor de executie constatate la. decofrarea elementelor, constind din: ~tirbituri, zone segregate, goluri, rosturi de betonare etc.; b) remedierea deteriorarilor (fisuri sail striviri locale) aparute in perioada de executie sail in cursul exploatarii ca urmare a fenomenului de contraetie a betonului sail a unor solicitari cu caracter exceptional (~~curi, supraincarcare, vibratii, scism . etc.). In cazul elementelor de beton precomprimat prevederile prezentelor instructiuni tehnice pot fi aplicate numai cu avizul proiectantului investitiei sail al lucrarilor de remediere, dat in urma analizarii starii de eforturi din zona afeetata si a conditiilor de ancorare a armaturii preintinse. ' ,

aratat la pet. 1.2.b. 1.4. Inainte de inceperea operatiilor de remediere, executantul va intocmi fi~a tehnologica de executie pentru procedeele adoptate, tinind seama de prevederile prezentelor instructiuni tehnice ~i, dupa caz, de detaliile suplimentare stabilite de proieetant. 1.5 .Lucrarile de remediere se vor executa cu personal instruit in prealabil in scopul respectarii cu strietete a prevederilor fi~ei tehnologice. 1.6. Inceperea aplicarii procedeelor de remediere se va face numai dupa verificarea ~i consemnarea de caire delegatul CTC a corectei realizari a lucrarilor pregatitoare. 1.7. Delegatii beneficiarului ~i a compartimentului CTC vor urmari mod1.i1 de executare a remedierilor si vor consemna corecta realizare a lor. '

2. PROCEDEE DE REMEDIERE A DEFECTELOR CONSTATATE LA DECOFRAREA ELEMENTELOR


telor 2.1.' Defectele de executie constatate la decofrarea elemense clasifid conform tabelului 1. 2.2. Inregistrarea defectelor se va face in cadrul procesu. lui verbal de verificare a aspectului betonului dupa decofrare (formular 9-13-107 d din sistemul de evidenta publicat in Buletinul Constructiilor nr. 2 din 1981). 2.3. In cazul defeetelor de tip DASM (tabelul 1, pet. 4), proiectantul va stabili daca este admisa remedierea elementelor in cauza ~i, dupa caz, se va opt a pentru until din cele tIel procedee mentionate in tabelul 1. In situatii speciale se poate adopt a
aplicarea in paralel a Jolla procedee (ex. torcretare

Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETARI iN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUe-pILOR '- INCERC Aprobate de: Lc.c.P.D.C, eu deeizia fir. 38 din 21 august 1987

injectare).

2.4. Materialele cutarea remedierilor

folosite ~i mijl03.cele Decesare pentru sint precizate in anexa 1.

exe7

Tabelul

2.7. Defecte

de wprafa!a

(DS)

Caraeterizarea defeetulu i
Notatie Adincime cm
I

Proeedeul
de remediere

SUPrafata m2
oricare
I

P"'" do dpet. 2.7.

2.7.1. Lucrarile pregatitoare constau din urmatoarele operatiuni: a) perierea zonei cu defecte cu 0 perie de sirma; b) curatirea cu un jet de aer; saturata cu apa. c) umezirea zonei astfel incit sa fie pentru remediere (in 2.7.2. Compozitia pastei de ciment unitati de velum) este urmatoarea: -ciment 1 parte - poliacetat de vinil D 50 . . . . . . 0,3 paTti -apa 03...0,4parti In situatiile in care nu se dispune de poliacetat de vinil se admite utilizarea compozitiei: ciment 1 parte ~i apa = 0,4...0,5

orieare

I mortar

de ciment eonform pet. 2.8.

parti.
max.O,3 m2

beton de eiment conform pet. 2.9. 1l1jectare cn pasta de eiment conform pet. 2.11 san betonare in exces conform pet. 2.12 san toreretare conform pet. 2.13 \

max. 1/4 din grosime3. elementului peste 0.3 m2

I peste

oricare

2.7.3. Prepararea pastei de ciment: in cantitatea de ciment masurata in prealabil se introduce treptat apa, amestecind pilla se ottilie un amestec cu aspect uniform ~i de consistenta necesara. punerii in lucrare. . In cazul folosirii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua C1150% din apa ~i se omogenizeaza pilla la obtinerea unci emulsii uniforme, dura care se introduce cimentul ~i se continua amestecarea. Se adauga in continuare apa pilla la obtinerea consisten tei necesare. 2.7.4. Punerea in lucru: se aplica pc zone cu defecte pasta de ciment, prill apasare energica cu mistria saD spaclul. 2.8. Defecte in stratut' 2.8.1. Lucrarile de acoperire constau a armaturilor din urmatoarele (DSA) ope-

1/4 din grosimea elementului

pregatitoare

2.5. Remedierile cu amestecuri pe baza de ciment se executa la temperaturi ale mediului ambiant de minimum + 10 C. 2.6. Suprafata remediata se va mentine in stare umeda minimum 7 zile, prill stropirea periodica, acoperire cu prelate umede, folii saD prill aplicarea de pelicule de protectie. 8

ratiuni: . a) desprinderea betonului prill lovire cu ciocanul de zidar; b) cur atirea cu jet de aer; c) umezirea betonului cu apa pilla la saturaTe. Lucrarile pregatitoare se considera incheiate dura zvintarea suprafetei de teton ce urmeaza a fi reparate. 9

2.8.2. Compozitia mortarului pentru re~ediere (in unitati <de volum) este urmatoarea: -ciment 1parte - nisip 0...3 mm . . . . . . . . . . . 2 parti - apa in cantitatea necesara obtinerii unci consistente care :sa permita mortarului aplicat saL~i' mentina pozitia. ' In eompozitia mortarului se poate adauga max. 0,2 parti poliacetat de vinil D 50. 2.8.3. Prepararea mortarului: se amesteca cantitatile de Tlisip ~i de ciment, se adauga apa treptat, amestecindu-se in continuare pilla se obtine un amestec cu aspect uniform ~i de consistenta neeesara punerii in lucrare. In cazul utilizarii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua in prealabil cu 50% din apa, dura care se vor introduce cantitatile de nisip ~i ciment. 'Se continua amestecareaca mai sus, completindu-se apa pilla la consistenta necesara. 2.8.4. Punerea in lucrare: se aplica mortarul in straturi de max. 15 mm grosime prill aruncarea cu mistria ~i presare. 2.9. Defecte de adincime pregatitoare betonului ~i stiprafata redusa (DASR) ope-

2.9.3. Punerea

in lucru se face in urmatoarele

etape:

a) se aplica un amorsaj din pasta de ciment cu poliacetat de vinil (vezi pct. 2.7 .2. ~i 2.7.3) pe suprafata de beton prill pensulare in dona straturi, la un interval de 5...20 minute intre ele; b) dura svintarea ultimului strat, zona de reparat se umple cu beton; punerea in lucru se va face in straturi, prill presare; c) daca grosimea defectului este mai mare de 5 cm, se va manta un cofraj care sa permita introducerea vibratorului de interior, iar betonarea se va face in execs (similar cazului din fig. 3); decofrarea se va face dura 24 ore iar iniediat dura aceasta operatic se va indeparta betonul in execs prill ~pituire u~oara (cu ~pit san dalta ~i ciocan 0,5 kg). 2.10. Defecte de adincime ~i/sau suprafata mare (DASM) Aceste defecte pot fi remediate prill urm~Ltoarele procedee: - injectare eu pasta de ciment, in cazul zonelor segregate de volum mare; - betonare in exees, aplicata in cazul golurilor san zonelor eu segregari locale; toreretare in cazul defectelor de mare suprafata san in cazul in care nu se poate asigura prill betonare 0 umplere corecta

2.9.1. Lucrarile ratiuni: a) indepartarea ~pitul ;

canst au din urmatoarele

necorespunzator,

prill spargere en

b) corectarea formei golului, asHel incH sa se asigure posibilitatea unci corecte completari cu beton nou; c) euratarea zonei cu jet de aer; d) umezirea betonului pilla la saturare. Lucrarile pregatitoare se eonsidera incheiate suprafetei de beton ce urmeaza a fi reparat. 2.9.2. Dad produs de statii (in volume) va - ciment agregate dura svintarea

a golurilor. Prill injectare cu pasta de ciment se realizeaza: - etan~area zonelor segregate ale elementelor san structurilor de constructii care viTI in contact cu apa (bazine, rezervoare, conducte, pereti de sub sol etc.); - restabilirea capacitatii portante a e1ementelor de constructii

nu se asigura beton de marca corespunzatoare de betoane, compozitia betonului de completare fi urmatoarea:

prill consolidarea structurii protectia arm~.turilor.

betonului

segregat;

. . . . . .
sort 0-3 mm 3- 7 mm 7-16 mm

10

apa

2 parti 1 parte 1 parte 1 parte 1/2...3/4 parti

2.11. Remedierea 2.11.1. Lucrarile

prill injectare a pastel de cjment pregatitoare constau in urmatoarele


.

ope-

ratiuni:

a) Stabilirea zonelor ce urmeaza a fi injectate examinarea vizuala ~i eventuate sondaje;

prin:

11

'I-' In!: 700


- proba cu apa pentru i"ecipienti, mardndu-se portiunilein care se constata exfiltratii; incercari cu ultrasunete in cazul elementelor de structura ~i a fundatiilor; in acest caz vitezele de propagaTe sint mal marl cu 300 m/sec. fat a de zonele de beton compact. b) Stabilirea locurilor orificiilor de injectare, asHel indt Sa fi~ dispuse la distanta de 20...60 cm, in functie de porozitatea zoneI.

15"

Orificiile mentului.

VOl fi amplasate

pe toate fetele accesibile ale e1e-

~
tpint 19

c) Pregatirea tubului IPV san PVC de 5...7 cin lungime in functie de procedeul de r,emediere ales (manual san cu pompa). d) Tencuirea intregii suprafete segregate pe toate fetele accesibile cu mortar de ciment de compozitie 1 :3 (ciment : nisip), in grosime de 1 cm, aplicat in minimum 2 straturi. In jurul tuburilor se aplica mortarul intI-un strat de 3 cm. In cazul injectarii cu pompa, dura 3 ore de la tencuire seextrag tuburile. La injectarea manuanl tuburile ram in in orificii, in ele introdudndu-se seringa. e) In anumite situatii dnd zonele segregate sint de adincimi marl, se- creiaza prin perforaTe cu ma~ina rotopercutanta orificii de injectare cu)Zi 10...20 cm ~i adincime de 25...40% din grosimea eIementuIui, dura care se continua ca Ia punctul 2.11.1.c ~i d. f) Cu circa 24 ore inainte de inceperea injectarii se va face verificarea continuitatii dintre punctele de injectare, introdudndu-.se in orificii apa san aer sub presiune. 2.11.2. Compozitia pastel de ciment se stabiIe~te prin incercarl preliminare de Iaborator, urmarindu-se caracteristiciIe: - fluiditate 13. ..15 secunde - sediment are sub. . . . . . . . . . . 15 ml. Orientativ raportul A/C = 0,5. 2.11.3. Determinarea Fluiditatea caracteristicilor pastel de ciment.

~
2fi

~
::::>

.~

"

a) Fluiditatea se determina prill masurarea timpului descurgere a pastel de ciment prill pilnia metalica judicata in fig. 1. 12
Fig. 1. Pilnie metalica

f/J

In!. 7,5
fIuiditatii

pentru determinarea

b) Verificarea pilniei se face cu apa ~i se considera corespunzatoare dad timpql de scurgere a apei este de 11" 2/10 ::!: 0" 2/10. Daca timpul de scurgere este mai mic san mai mare se va ajusta in consecinta orificiul interior. La determinarea timpului de scurgere a apei san a pastei de ciment pilnia va fi complet umpluta. Sedimentarea a)' Sediment area se determina prill masurarea cantitatii de apa ce se separa din pasta de ciment tinuta in repaus intI-un cilindru gradat de sticla de 500 ml capacitate nominala (STAS 4095-82) . b) Cilindrul se a~aza intI-un lac ferit de vibratii san de ~ocuri ~i se umple pilla la diviziunea corespunzatoare gradatiei de 500 ml, dura care se acopera cu un capac. c) Dupa 2 ore cantitatea de apa separata se masoara cu ajutorul unui cilindru gradat. za: 2.11.4. Prepararea pastei de ciment se face dura cum urmeaa) Cimentul dntarit in prealabil se introduce prill presarare lentil in eantitatea de apa stabilita.; b) Se malaxeaza timp de 7 minute. La prepararea fiecarei ~arje de pasta de ciment, se va verifica fluiditatea, eorectindu-se apasau cimentul, asHel incH sa se mentina eonditia de la pct. 2.11.2. Pasta se poate pastra in vasul de preparare eel mult 60 minute cu eonditia ea la fieeare interval de 10 minute sa se procedeze la 0 remalaxare cu 0 durata de 6 minute. 2.11.5. Operatia de injectare se executa asHe!: a) Se incepe injectarea de la orificiul amplasat eel mal jOg ~i se continua din aproape in aproape pilla se ajunge la orificiul amplasat eel mal sus. In eazul suprafetelor orizontale injectarea va incepe de la orifieiul amplasat la 0 extremitate a defectului ~i continua din aproape in aproape pilla la cealalta. extremitate;

- operatiunea se considera terminata pentru un orificiQ de inj ectare , dura ce se constat a aparitia pastei de ciment intr~ unTIl din orificiile apropiate. Se astupa cu undop orificiul respectiv ~i se continua injectarea prill orificiul imediat urmator;c) Injectarea cu pompa consUl. in urmatoarele operatiuni: - se alimenteaza pompa cu pasta de ciment; la introducerea. pastei de ciment se folose~te 0 sita. cu ochiuri de 1...2 mm latura, pentru a in depart a eventualele impurita.ti existente in amestec;- se porne~te pompa pilla la aparitia pastei de ciment la. capatul ~tutului, dura care pompa se opre~te; - se introduce ~tutul in orificiul de injectare ~i se stringe. piulita de etan~are; - se porne~te pompa ~i se urmare~te permanent manome-trul acesteia, asHel incH sa nu se depa~easca presiunea de 20 at. ,. caz in care se opre~te functionarea ei. Dad dura oprirea pompei presiunea scade, atunci injectarea decurge in bulle conditiuni;. se porne~te din non pompa dnd presiunea atinge 5 at.; - operatiunea de injectare se considera terminata penttu un orificiu de injectare, dura ce se constata aparitia pastel de. ciment intI-unTIl din orificiile apropiate; se astupa cu un dop. orificiul respectiv ~i se continua injectarea prill orificiul imediat urmator; - dad la inceperea operatiei de injectare presiunea cre~te' instantaneu, atingindu-se 20 at, ~i dura oprirea pompei nu se constat a sdderea presiunii, rezulta dl s-a format un dop de. ciment in orificiul de injectare; in acest caz se spala. orificiul cu apa. sub presiune pentru a indeparta dopul format, dura carese Tela injectarea.
2.11.6. Verificarea lucrarilor de injeetare eu pasta de ciment: se poate face prin: proba de umplere eu apa in eazul recipientilor; - ineercari cu ultrasunete san alte procedee stabilite deeomun aeord cu proiectantul.

tonul;
14

b) Injectarea eu seringa consta in urmatoarele se incarca seringa cu pasta de ciment;

operatiuni:

2.12. Proeedeul

de remediere

prill betonare

inexees

se fixeaza capul seringii in ~tut ~i se impinge ineet pis-

2.12.1. Lucrarile pregatitoare se executa conform pet. 2.9.1.. la care se adauga operatia de montare a eofrajului, asigurindu-se-

1~

etan~eitatea, posibilitatea de patrundere a vibratorului ~i depa~irea cu 10...15 cm a marginei superioare a zonei de remediere (fig. 2, 3 ~i 4). 2.12.2. Compozitia betonului se stabile~te conform Normativului C 140-86 pentru clasa de beton stabilita de proiectant. 2.12.3. Prepararea betonului se face conform Normativului C 140-86. 2.12.4. Verificarea' caracteristicilor betonului determinarea rezistentei conform STAS 1275-81. se face prill

Gr/nda

hplo/l II) ['KeN (Ot? l19depQrleozd d(/pd inlcJr-irlf>)

fiS V

Beron vech/ /Iora O{J{ec!e)

.BeIO/7flOU elan vt"C'It; fIOrd dek'cle) .5/1urde t'lonsClre (;ouc/ut' sou I1lrll~)

(q'e comjJ/elare)
/770'

Fig. 3. Cazul unlit stilp sail perete la care zona defectii se anii in apropierea pliidi Fig. 2. Cazul elementelor verticale (stilpi. pereti) la care existii spatiu sufident pentru manevrele de betonare ~i manipulare a pervibratoarelor.

16

- c. 1048

invatamint superior, institut de cercetare san 0 organizatie de proieetare. 3.3. Deteriorarile se consemneaza intI-un releveu al elementelor san structurii, precizindu-se tipul, pozitia ~i dimensiunile acestora. 3.4. In functie de amplasarea ~i consecintele deteriorarilor constatate, solutiile de remediere vcr fi date prin: - nota de remedieri, san - project de remediere (consolidare) , intocmite de proiectantul lucrarii san institutia solicitata de beneficiaL Procedeul de remediere se stabile~te' tinind seama de prccizarile date in tabelul 2, pre cum ~i de celt mentionate la pet. 3.5...3.8. 3.5. Procedeele pe baza de ciment se rccomanda a fi adoptate in situatiile in care nu se di~pune de personal cu experien~a in utilizarea ra~inilor epoxidice ~au de doHirile ~i materialele n ecesare. 3.6. In cazul deteriorarilor de tip DASR ~i DASIH se adopta procedeul pe baza de ra~ini epoxidice in situatiile in care se impune realizarea liner rezistente ~uperioare in intervalul de 24 ore. Caraeteristicile amestecurilor epoxidice sint prezentate in anexa 3.
Fig. 4. Cazul unei grinzi de plan~eu.

2.13. Procedeul

de remediere

prill torcretare
.

Torcretarea nice 2.13.2. C 130-76.

2.13.1. Lucrarile pregatitoare se execuU conform pet. 2.12.1. se execuU conform Instructiunilor teh'

3.7. Procedeele mentionate in tabelul 2 asigura remedierea locala a deteriorarilor produse. In functie de masura in care se apreciaza d este afectata nefavorabil comport area in viitor a structurii, precum ~i de p osibilitatea repetarii liner solicitari similare ~i necesitatea spori rii gradului de siguranta in exploatare, se va analiza dad este

su ficimta numai rmedierea locala san se impune adoptarea de


m asuri suplimentare ca: - sporirea capacitatii de rezistmta a elementelor prill armare suplimentara, dma~uire etc.; - adoptarea de di~pozitii constructive care ~a asigure imbunaHitirea modului de preluare a incarcarilor (de ex.: introducerea liner diafragme); - prevederea unor restrictii de exploatare. 3.8. In cazurile in care fisurile sint datorate aetiunii fortelor taietoare ~i se impune sporirea capacWitii de prelua~e a acestora, pentru remedierea ~i consolidarea elementului, se va prevede aUt injeetarea fisurilor cit ~i, suplimentar, placarea zonei in cauza 19

3. PROCEDEE DE REMEDIERE A DETERIOR.ARILOR AP.ARUTE IN PERIOADA DE EXECUTIE SAD IN CURSUL EXPLOATARII CONSTRUCTIEI 3.1. Deteriorarile care pot sa apara ulterior decofrarii elementelor ~i procedeele de remediere sint precizate in tabelul 2. 3.2. Imediat ce se constata aparitia liner deteriorari, beneficiarul va solicit a analizarea cazului de caire proiectantul lucrarii san efectuarea unci expertize tehnice de caire un institut de
18

_ ::I
<i ..c 0:1
i-<
I

cJ, <!J CJ U

I::~ rj ,>:
<!J ...
i:S

;as
Uo
::I'E

...

'~..::,,~
'cI!O""~O
... u"",: u'E

,:o:j

8
'E

i5

a ....
0

8 ....
0

,s

,oj

oj cJ, '" ....


'tno

P..

~ 8CJ

;3 ~ ';::
... <!J 'C CJ

~ ~g
0. . +'

rj::l

~u~ ~~t \'::u::: ~ ~:oc-i.::J'~o..::J~c-i;a"c-i ;a~.~o:::~~,t:, U 0"" .~o.;:: .~O+' 0'" ,S i7g, ,S ~..8:: i7g, 8 g,
'CI! ... h <J> 0 cI!..... 0.:::

u8.

13'f3-"" 13808,

'E.

010

'E

u..... :::-"" 0 . ... .... <!JU ..oP..

8~
:::"c-i
0 0

U <!J'

" ';:: a-

tt> .oP..

';:< ro rj <!J ::: '"

I.

,:o:j

0 ...

8
I

<!J

8 tJ i5 cI!"'"
P.. ::! u

....

":J.... ,:o:j::: "CJ

13 8
~aN ;a '0 . ~<!Jt> ,:::'C 0. I::
<!J11 ,II """t-

P-<

rjl:: ..a,U <!J

~11...; 8 , <!J"'" "<X>


.::J8N ;aN U ,... <!J U 0 ... '
'2 <!J t> 0 t> .'C 0. 8 0.

..8 :::

.... 0 ..... :::

a
,S ~
80\

0.

:::"N 0 ' ... ... <!J U .oP..

<!J"N oj"'" o u cO uN" P.. ::: 0: t. .88...;~'E <!J>: U 0 0 .0 '" P U

,~t'~

" ~~~ ;a:::;'::


.: ,- 'g,...: :::,-

~ ,0 a ~ ,~0":J
P..~o::

~~ g

roC;'te i:::N" " <J>o"',:o:j.....

:o:j

N "" ,... u" cI!+' ... '" cI!'C U '" :;:. :o:j 0 ::: '" ... cI! ... 0 ';:: '" +' <!J 'C <!J ":J
... ,0 <!J +' ...

'" ,...,cI! ...

I:: 8
N
<!J

"'8

It') 0

<!J "0

v ~

;a U <J> "
'C

' U <J>1t') <l) " 'Co

:siN ~
:

~a

1\ <!J .... <l) 'C


<J> <!J 'C

a <!J U

>d",,cI! P..o

::J ro '"

8
'o~

;a U

'~8
:::

1::'1" 0 '

<!J ,-

8
8

'

'u

::. ,oj <!J <l)0 P..-2 "S . 8 p.. /\ .;g 's 'C <!J "", rj <!J "" tJ ",0 8 <J> a <!J " - .a P..i-< ::: I ~:::
I
I

~"'I'

0:."".-"
"U

<J>.

cI!

>:

:::'1'.... ro ,'C-ro ro""'..... ~ en ~ A

<J>:<:: ,-_O:::''C ~ '- <J>o ... 0 oj

::: ~

' <J><"'. O

'_h'~J

ij;{

cu chit epoxidic armat cu tcsatUr3. din fibra de sticla (not at prescurtat CEA TS), conform prevederilor de la pet. 3.13. ~i tinind seama de precizarile din anexa 4. , 3.9. Procedeele pe baza de amestecuri cu ciment s-au descris in cap. 2, jar procedeele pe baza de amestecuri epoxidice sint des crise in prezentul capitol. 3.10. :Materialele folosite ~i mijloacele necesare pentru remediere cu amestecuri pe baza de ra~ini epoxidice sint prezentate in anexa 2. 3.11. U tilizarca amestecurilor epoxidice la remedierea elementelor de beton ~i beton armat se poate face numai in urmatoarele conditii: - tempe~'atura mediului ~i a elementului trebuie sa fie de minimum + 1YC ~i umiditatea relativa a aerului de max. 60%, in perioada executiei remedierii ~i minimum 7 zile dura executarea acesteia; - suprafetele de beton care se remediaza nn trebuie sa fie umede ; - temperatura maxima in cursu I exploatarii nu trebuie sa depa~easca + 50C;

-- 1\ "g ~

"V ;.;:: ~ <!J (7)~ <!J


I

fisurile

sa fie stabilizate

(in cazul in care au fast generate

I
~ en ~ 0

<!J 'oJ VJ 'C'C

...:::

...::

~ en A

" U e-'C ~'~ rj

- ,~ " :::

de tasarea fundatiilor); - temperatura materialelor + 15C ~i max. + 30C.

utilizate

trebuie sa fie de min.

~::!"O
, S U

1~ <!J 'C

,.. ,N "0.:2
<!J <!J

';:: rj

.B U E

:::

;; 0. ;;

OJ ';:; U <J>

<!J ....

" "0

;:> en H ~

~
.....

H~~ ...~~ 0':= ~t-< oj~u ~ ~~~ <!J ~z"""'-'" .t-<~~~t-...r-:,;;;g..


~t-<... '~A'.,,<,'2 Aen~...(:I~f.:..uu
1

oj P.."" ,~,5 en <!J ~ ,oj.8 ~ p-< ,~~ ~" 'C. I ojuP.. rj (...ut:: A;:>..~[;JA~~,;::';:: 'C'C" cI! U ...~,~OHen,~ "...en~'oJ13 U " ~~""'::: ~""en~ oj ~;::;-~,"!:;" ,,::: :> '~~:::3~ ,~ur;:> <J> ,~v; ~;no ~ U~ A~<!J~ """0" ': i3"B OH~ "Ot:J~f35 ot:J,..-r,<J>[;J H"'" &

~H p-<H Z 0 ~

~ ~

,-

,;;;

,-

,0 :.,:J

::: t:.~ ,0

3.12. Remedierea fisurilor eu desehidere < 0,5 mm (fo) 3.12.1. Fisurile cu deschidere mal mica de 0,5 mm se vor remedia prin aplicarea pe fisura a unlit chit epoxidic sau a unei paste de ciment cu adaos de poliacetat de vinil. 3.12.2. Compozitia chitului epoxidic este data in tabelul '3.
Tabelul

'

Cantitati Compozitia

""~r-'oJ ~u~-~ >=iz~'-::; h~~,;a'tn

un amestec de lucru do7aTe volumctrica dozare (em") I gravimetrica. (g) 200 28 150,..200 200 25 200...250

pentru

5 ~A~'2 A~P-<up.. \'::


l

I 1

zl:)

..;"':

I~

J ""

1'1"

'">: ;:,. R: k1 VJ i:q 0

k1 '-<

Raina Intiiritor I Ciment

Dinox 0 IlL TETA sau DETA san filer de cuart

2L

20

.16
3.12.3. Prepararea chitului epoxidic se face astfel: se introduce intr-o capsula emailata ra~ina epoxidica ~i intaritorul cintarite san masurate volumetric, ~i se amesteca timp de min. 2 minute cu 0 mistrie, dupa care se adauga treptat filerul san cimentul cintarit in prealabil ~i se continua amestecarea pilla la omogenizarea completa a componentilor. Operatia de omogenizare se face foarte lent, evitindu-se scoaterea mistriei din ra~ina in toata perioada de amestecare pentru a nu antrena aerul in amestec. Uneltele de lucru ~i component a solida trebuie sa fie perfect uscate la inceputul operatiei de preparare. 3.12.4. Punerea in lucru se face in urmatoarele etape: a) se perle suprafata betonului fisurat cu 0 perle de sirma ~i se indeparteaza praful rezultat cu un jet de aer comprimat; b) se aplica cu ~paclul, pc traseul fisurii, pe 0 latime de 2 ... 3 cm dona straturi de acoperire din chit epoxidic, cu compozitia judicata la pct. 3.12.2., asigurindu-se intre cele dona aplicari succesive un interval de timp care sa permita aplicarea celui de al doilea strat tara antrenarea stratnlui anterior. Grosimea fiecarui'strat nu va depa~i 1,5 mm. , c) dupa terminarea prepararii ~i aplicarii chitului, vasele ~i celelalte unelte se vor spala cn acetona tehnica. 3.12.5. Dupa terminarea remedierii fisurii se va proceda ca la pct. 3.11. 3.13. Remedierea fisurilor eu desehidere 0,5 ... 2 mm (f1). 3.13.1. Remedierea fisurilor cu deschidere 0,5 ... 2 mill se face prill injectare cu ra~ina epoxidica. 3.13.2.- Lucrarile pregatitoare constau in urmatoarele operatiuni: a) Indepartarea tencuielei de pe suprafata de teton fisurata pe 0 latime de 5 ... 7 cm(min. 2,5 de 0 parte ~i de alta a fisurii) . b) Perierea zonei descoperite cu 0 perle de sirma pentru a indeparta laptele de ciment de pe suprafata de teton ~i eliminarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat. c) Stabilirea punctelor de aplicare a ~tuturilor metaliee (fig. 5) pc traseul fisurii. 22

29

~
I

..
ci:>

~~

feavCt ~!4x9-30 STAS 530 -66'

1,5

oj Sl?c//une prin -!fu.f


I II

I
I'

(iorn;f(/ro din fob PVC

J 'I

(1711 pC'nlru 1/)('0rea'slulu/u/

b) Fixorl?d slt./!t.//t./i pi' Iist/rQ


Fig. 5. ~tut metalic

In cazul elementelor cu grosimi de max. 20 cm, ~tuturile se aplica pc 0 singura fata a elementului, jar distanta dintre ele este de 1,2... 1,5 x grosimea elementului, cu conditia ca. pe lungimea unci fisuri neintrerupte sa existe eel rutin doua ~tuturi. In cazul elementelor cu grosimi de peste 20 cm, ~tuturile se amplaseaza pe ambele fete ale elementului ~i distanta dintre ele este de 0,5 ... 0,7 x grosimea elementului. Punctele de aplicare de pe cele doua fete opuse trebuie sa fie decalate intre ele (fig. 6). La fiecare fisura se lasa, la una din extremitati (cea de sus in cazul fisurilor verticale) , un orificiu de 1 cm pentru refularea aerului. d) Fixarea ~tuturilor pe traseul fisurii, in punctele stabilite dura cum urmeaz~t: - suprafata circulara a ~tutului se acopera cu un strat de plastilin~t ~i se aplica pe zona de beton fisuratrt acoperiUl ~i ea in prealabil cu un strat de plastilina; aplicarea ~tuturilor se face simetric fat a de fisura; - fiecare ~tut se fixeaza provizoriu pe contur in doua-trei puncte, cu plastilina san cu ipsos. e) Inchiderea fisurii la exterior prill aplicarea de-a lungul acesteia a unlit chit epoxidic de 1 ...2 mm grosime, pe 0 lrttime de circa 3 cm. Compozitia ~i modul de preparare a chitului epoxidic sint prezentate la pct. 3.12.2 ~i 3.12.3. Cu acela~i chit se fixeaza definitiv ~i ~tuturile metalice. Aplicarea chitului se va face cu ~paclul sail cu mistria, prill apasare puternica. In cazul injectarii de pc 0 singura fata, fata opusa se chituie~te pe toata lungimea fisurii, lasindu-se intreruperi pentrl1 control de circa 3 mm, la 50 cm distanta sau minimum una pe fisura. Inchiderea fisurii la exterior se poate executa ~i cu alte materiale pe baza de verificari prealabile. f) DUprl intarirea chitului (la circa 6 ore de la apIicare) se verifica comunicarea dintre ~tuturile metalice astfel: se introduce aer comprimat pe rind in fiecare ~tut metalic ~i se urmare~te refularea aerului prill cele doua ~tuturi invecinate; orificiile prill care nu refuleaza aerul indica 0 intrerupere a fisurii in zona respectiva ~i in acest caz se amplaseaza ~tuturi suplimentare pentru asigurarea comunicarii. 24

3.13.3. Compozitia cata in tabelul 4.

amestecului

de injectare

este cca indiTabelul 4

Cantitatea Componenti Unitiiti de

pcntru

un

amcstec

volum

(cm3)

Unitati de masa (g) 100 12,5

f'

IUina

Dillox C sau Dillox F TETA sau DETA Un amestee de lucru

100 14

intiiritur

OBSERV KpE: sau 0,5 kg.

IlU trebuie

sa depii~easca 0,5 dm:J.

3.13.4. Prepararea amestecului pen tru inj ectare se face astfel : Se masoarrl volumetric san gravimetric ra~ina epoxidid ~i intaritorul in proportiile corespunzatoare ~i se introduce intr-o capsula emailata, dura care se amesteca incet cu mistria timp de min. 2 minute, avind grija ca prill amestecare sa nu se antreneze aer. 3.13.5. Injectarea fisurilor se cfectueazrl dura min. 6 ore de la executarea operatiilor pregatitoare, dad temperatura mediului ambiant este mal mare de +20C ~i respectiv dura min. 12 ore daca temperatura mediului ambiant este sub +20c. 3.13.6. Injectarea se incepe de la una din cxtremitatile' fisurii. La fisurile verticale sau inclinate injectarea se incepe de

la capatul inferior (fig. 6).

In timpul injecUuii se tin dcschise doua ~tuturi de metal inve~inatc, cele1alte fiind astupatc cu dopuri de plastilina san cauclUC. 3.13.7. In cazul placilor, de regula, injectarca se face prill fata superioara; daca ace3sta nu estc accesibil5., injectarea se face de jOg in sus practicindu-se cite un orificiu suplimentar intre doua orificii de injectare, in care se introduce cite un tub PVC; refularea ra~inii prill acest tub indica patrunderea ra~inei. pin a la 2/3 din inaltimea pH'tcii.

25

slul
chtl f>~OX/d(C
1:1

t' <0 \'

e yf

d""

5b 1 2.. f,
.

, ~t'

,O\~

~
\~
.

~f?,\

'l:
~dt'lnjC'CI~

d' I,'2

.1,Sb

ii

0)JJ/0'I'r09//76

din belon

olmal

3.13.8. Injectarea fisurilor cu ra~ina epoxididi cu ajutorul pistonul1{i manual consUl. in urmatoarele operatiuni: a) incarcarea pistonului cu ra~ina epoxidica; b) fixarea capului pistonului in ~tutul metalic ~i in~urubarea incet a pistonului pilla la aparitia rasinei in stutul invecinat, dura care se muHi pistolul in ac'esta; , " c) astuparea ~tutului cu clop de cauciuc sail plastiEna ~i desfundarea celui de al treilea ~tut de injectare. Se procedeaz~l astfel pilla la injectarea completrl a fi~ surii. La sfiqitul injectarii toate ~tuturile trebuie sa fie astupate. d) ,dupa circa 2 ore se scot ~tuturile; acestea se refolosesc dura indepartarea chitului prill spalare cu acetona sail prill ardere. 3.13.9. Injectarea fisurilor cu ra~ina epoxidica cu ajutorul pistolului actionat CJ{aer comprimat se face: cu pistolul incarcat cu amestecul de injectare ~i pus in legatura cu 0 sursa de aer comprimat pilla la 6 atm. . Se fixeaza pistolul in primul ~tut metalic, se deschide lent robinetul de aer comprimat al pistolului ~i se mentine pistolul in aceasta pozitie pilla ce se observa aparitia rasinei in stutul invecinat. Se i~chide Tobinetul de aer comprimat', se dep;esu'rizeaza ~i se milia pistolul in ~tutul invecinat, se astupa primul ~tut cu dop de cauGiuc sail plastilina ~i se destupa al treilea

cu 9/osimeo

de eel mull 20 cm
<'\'"

.,{\J
\

di'et~

~~
e fe
~ 0/

0"0' 1~~\

ch;/ ep ox Idic .sfuf de . I... b ~~ 'm.lec> fare


,

h) 6ri17d6 oIn helD/? 0'/17701

b> 20cm

cu qrosimE'o mal mOre de 20 em

~tut de injectare. Se procedeaza astfel pilla la injectarea completa

or/llciu pi vc>r/flcorco{] /!7]8cl j/7 7eclClre (fc/6 PV<7)

~
+ '"

d/2

~
d p/ol7eu

-.;

d/z

t.-

--i L) /njBcfc:re

fde jDs In SU.:;


stuturilor ~i directia de injectare

Fig. 6. Detalii privind amplasarea

'} I

a fisurii. La sfiqitul injectarii toate ~tuturile trebuie sa fie astupate. Dupa circa 2 ore se scot ~tuturile. ~tuturile metalice se refolosesc dura indepartarea chitului epoxidic prill spalarea lor cu acetona san prill ardere. 3.13.10. Verificarea aplicarii corede a procedeului de injectare se face dura 24 ...36 ore de la injectare ~i se executa astfel: a) La fiecare a cineca fisura injectata, se va desprinde pe {) lungime de circa 15 em, cu dalta ~i ciocanul stratul de chit epoxidic aplicat pentru inchiderea exterioara a fisurii, la extremitatea la care s-a incheiat operatia de injectare. In cazul iniectarii p~ 0 fata a elementului, se desprinde chitul de pe fata Dpusa inj ectarii. 27

b) In cazul unci injectari corecte se constat a prezenta ra~inii in fisura (culoarea rasinei este mai inchisa decit a betonului). ' c) In cazul in care nu se constat a prezenta ra~inii, in fisura~ rezulta di injectarea nu a fast executata corespunzator. In aceasta situatie se procedeaza la desfacerea compll1ta a chitului de pcfata respectiva a elementului ~i se stabilesc zonele neinjectate. In fiecare din aceste zone se monteaza un ~tut, se acopera fisura cu chit epoxidic, lasindu-se cite 0 intrerupere de control de 2 ...3 mill, la extremitatea zonei de injectat ~i se executa la reinjectarea. Intrucit in acest caz exista dubii ~i in ceca ce prive~te calitatea injectarii celorlalte fisuri, injectate anterior, se face verificarea acestora prill desfacerea chitului ca la litera a. 3.14. Remedierea fisurilor cu desehidere > 2 mm (f2) 3.14.1. Remedierea fisurilor eu deschidere 2 ... 5 mm se face. prill injeetare cu chit epoxidic. 3.14.2. Lucrarile pregatitoare sint cere de la pet. 3.13.2. 3.14.3. Compozitia chitului pentru injectare este data in, tabelul 5.
Tabelul
Cantitatea Componenti unitati de
I

3.15. Plaearea

eu CEATS

I
I

\
I

pentru

un

amestec

3.15.1. Placarea cu chit epoxidic armat cu tesatura din fibril -de sticla (CEA TS) poate fi utilizata: - la remedierea unor zone de grinzi san diafragme care 'prezinta deteriorari ca urmare a unor solicitari predominante .de forte taietoare (fisuri inclinate cu deschideri de 0,5 ... 5 mill) ; - la remedierea unor zone cu fisuri fine (deschideri sub -D ,5 mill) la elementele la care este necesara asigurarea etan~ei.tatii, protectia armaturilor san a aspectului. 3.15.2. Placarea cn CEATS la grinzi arc in principal rolul ,de a restabili san imbunatati capacitatea de preluare a unor .eforturi principale de intindere, remediind lipsa san ie~irea din lucru a unor etrieri. Nu se executa placari pe zone de teton segregat san de calitate necorespunzatoare: - suprafete cu denivelari mai mari de 3 mm; ~ beton cu rezistenta sub 10 Nfmm2. 3.15.3. In cazul clementelor cu fisuri cu deschideri mai maTi ,de 0,5 mill, operatia de placare trebuie asociata cu operatia de injectare a fisurilor care se executa ~i controleaza inaintea pladirii (fig. 7). Conditii de proiectare 3.15.4. In vederea pentru plaearea eu CEATS stabilirii P osibilitatii, utilizarii 501utiei ,

Cnitati de
ll1asa (g) 100 12,5 50

'

Raini:l Dinox C s'm Dinox F Il1taritor TETA sm DETA Ciment sau filer de cuart

volu11l (cm3) 100 14 50

I
~

I ~

3.14.4. Prepararea chitului prill injectare se face conform pct. 3.12.3. 3.14.5. Punerea in lucru se face conform pct. 3.13.5. .... ... 3.13.9.
3.14.6. Verificarea aplidirii corecte a procedeului tare se face conform pct. 3.13.10. 28 de injec-

~i a eonditiilor concrete de folosire (marimea ~i pozitia zonelor ce urmeaz;l a fi placate, numarul de straturi) , proiectantul trebuie sa analizeze in fiecare caz natura deteriorarilor ~i cauzele accstara verificind incadrarea in conditiile de la pet. 3.15.2. 3.15.5. Efectul cantitativ al placarii cu CEATS este functie de conditiile concrete de luerG ale elementelor ce se repara ~i de caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor utilizate. Pen1:ru tesatura din fibra de sticla se poate Iua in considerare, pentru fiecare strat de CEATS (un strat de tesatura) , 0 rezistenta de calculla intindere pina la Rst = 2,5 Nfcm (latime).

29

ho

~/@///;

i
ranG

no

'--, ~

. I

~///;7/01
A

1
.

I ...1- .

plOeG/a

Ae
Rat

distanta dintre fibra rea mal comprimata ~i centrul de greutate al armaturii intinse; (cm) numarul de ramuri de etrieri care se ana pc 0 lungime egala cu he ~i care ~i-au pastrat capacitatea de rezistenta (au in continuare ancorajul necesar ~i 0 capacitate corespunzatoare de alungire la rupere): aria sectiunii unci ramuri de etrieri in mm2;
rezistenta de calcul a armaturii transversale in

VEDERE DE JOS
on/;cli"pl!alru v~//licort>Cf" i/7.lC"cldni" ..flu/un'de 1n.1E'c/C/re 'ZonD' plcycolci P/O'cci de 6&1017 ornKtf " I
max

Numarul
R~~,

Njmm2. de straturi

este de max 4 si , rczulta


n
'

din conditia ,
"

nst, . -< 02' III care Rt (Njmm2) este rezlstenta normata 13 , intindere determinata conform ST AS 10.102-75, in functie de rezistenta ciectiva la compresiune a betonului vechi, deter~inata prill incercari nedistructive. Operatii pregiititoare executiirii placarii cu CEATS

r
'Zona
I

p/O'ccdd
Fig. 7, Placarea

, Secl/u17e
pliicilor de (EATS

A-A

3.15.6. Pentru analiza conditiilor de remediere a grinzilor deteriorate de actiunea fortelor taietoare, valoarea fortei taietoare de calcul c~pabila pr~luaUl de etrieri, tesatura i~globata ~i betonul zonei comprimate poate fi stabilita cu relatia:
Qeb =

1,5 (n8J~o Rst

+ neAeRat)

3.15.7. Lucrarile pregatitoare constau in urmatoarele operatiuni: , a) injectarea fisurilor cu ra~ina epoxidid in conformitate cu prevederile de la pct. 3.13. ~i 3.14; b) desprinderea chitului epoxidic de acoperire a fisurii cu dalta ~i ciocanul, verificindu-se cu aceasta ocazie dad injectarea a fast corect executata; c) buceardarea zonei ce urmeaza a fi placata; d) perierea cu perla de sirma ~i indepartarea prafului rezultat cu un jet de aer curat; e) dad suprafata de beton prezinta denivelari, aceasta se inlatura astfel incH sa se asigure 0 suprafata plana. Executarea placarii cu CEATS

in care:
nst
Rsl

numarul de straturi (pe ambele fete ale grinzii) de tesatura din fibre de sticla; rezistenta nnui strat de CEATS (un singur strat de tesatura inglobat in chit epoxidic) > Njcm;

3.15.8. Operatiunea de placare consUi. in aplicarea unor stra- , turi alternative de chit epoxidic ~i tes;ttura din fibre de sticla pe suprafetele elementelor din beton armat. In functie de prevederile proiectului, bazate pe analiza aratata la pct. 3.15.4. ... 3.15.6 ~i pe analiza posibilitatilor de preluare a eforturilor de caire betonul vechi, numarul de straturi 31

30

de tesatura din fibre de sticla peate varia intre 1 ...4, Ja care corespund 2 ... 5 straturi de chit epoxidic. Pentru placi, placaTed se face cu fi~ii depa~ind lateral fisura eu circa 15 cm de fiecare parte; in cazul unCI fisuri apropiate se utilizeaza fi~ii mal late, acoperind intrega zona fisurata cu depa~iri de circa 15 cm pe fiecare latur{t a zonei. 3.15.9. La aplicarea vedere urma toarele : tesaturii din fibra de sticHl se au in

I
~

in cazul grinzilor, fibrele de sticla predominante (batatUfa) se orienteaza la fiecare strat dura directia etrierilor; - in cazul diafragmelor san placilor, fibrele de sticla pre,dominante se orienteaza perpendicular pe directia fisurii; ~. ,
=--

1
~

Inainte de aplicarea celui de al doilea strat de chit epoxidic, tesatura din fibre de sticla trebuie sa fie complet imbibata in chit epoxidic pensulat anterior. c) Aplicarea cu pensula a celui de al doilea strat de chit epoxidic ~i a~ezarea celui de al dolled strat de tesatura din fibra. de sticla, procedind in continuare ca la lit. b. Se repeta operatia pilla la aplicarea nnmarului de straturi indicat de proiectantul lucrarii de consolidaTe. d) Indiferent de nnmarul de straturi ce se aplica, ultimul strat de acoperire trebuie sa fie din chit epoxidic, care se compacteaza cu Told metalica. 3.15.11. Verificarea calitatii lucrarilor se cared aderentei stratului de placaTe la suprafata sunetul obtinut prill batere cu ciocanul, ca in aderentei din mortar de , tencuielilor obisnuite , face prill verifide beton, dura cazul verificarii ciment.

placarea ~e face eu isii din tesatura din fibril de sticla

iaiate la lungimea de max. {,20 m;' in cazul in care apare ne'Cesara placaTed pe lungimi mal marl, tesatura se innade~te cu <:!epa~ire de 5 ... 7 cm, avindu-se grija Cd, la aplicarea straturilor succesive, innadirile sa nu se suprapuna. 3.15.10. Succesiunea operatiilor este urmatoarea: a) Aplicarea prill pensulare a primului strat de chit epoxidic pe suprafata elementnlui ce nrmeaza a se placa, preparat conform pct. 3.12.3. ~i cn compozitia din tabelnlG.
Tabelul
Compozitia pentru un amestee de lueru

I {
I

3.16. Remedieri eu mortare ~i betoane epoxidice (DSA, DASR DASM) 3.16.1. Compozitia mortarelor lizate este data in tabelul 7. ~i betoanelor epoxidiee uzi-

J;abelul 7

j
Componente Dozare volumetriea Ra~ina Dinox 0 IlL
500 70 200 (em")
I

Compozitia Nr. crt. Tip amestec Agregat total (mm) Unitati Raina Dinox ;J 0 en :::;
H oj

amesteeurilor t;nitati Raina Dinox

in: de volum

de masa

.Dozare gravimetriea (g) 500 63 250

0 IlL

, -::; 'HQ
I

Agregate

0 IlL

,ojt-< +-' ,':;Q

'B<

H ;J 0 oj

Agregate

Intaritor TETA sail DETA


Filer de cHart saileiment

1 2 3

Mortar Mortar Mortar Beton

D...l 0...3 D...7 D...16 1 0,125

3...4 4...6 5,.. 7 8...10 1 0,14

2 2,5...4 3...4 4,5...5

b) Aplicarea peste chit a tesaturii din tibIa de sticla taiata in prealabil la dimensinnile corespunzatoare, care se preseaza cu ajutorul unci role metalice cu striuri, prill mi~cari pe cele dona directii ale fibrelor ce alcatuiesc tesatura, in vederea patrunderii chitului epoxidic in tesatura. 32

NOTA:

Cantitatea de agregate din compozitie poate varia in limitele de mai sus in functie de viscozitatea rasinii utilizate si de luerabilitatea lie. cesara pun~rii in lucru.' .

3 - c. 1048

33

3..16.2. Mortarul ~i betonul epoxidic se prepara manual in modul urmator: iliff-un vas de 5 ... 10 litri capacitate, se amestedi cu mistria componenta epoxidica ~i de intarire in proportiile corespunzatoare, timp de 2 ...3 minute, pilla la obtinerea unci culori omogene ~i apoi se adauga treptat agregatul,continuindu-se amestecarea inca trei minute, pilla ,la' completa omogenizare a amestecului. Cantitatea de material pentru un amestec nu trebuie sa depa~easca 10 kg. 3.16.3. Agregatele ~i uneltele de lucru trebuie sa fie perfect uscate la inceputul operatiei de preparare, imediat dura terminarea prepararii ~i aplicarii mortarului, vasele ~i celelalte u~elte de lucru se vor spala cu aeetona tehnica. 3.16.4. Cofrajele de lemn ee se utilizeaza trebuie sa fie' acoperite cu folii de polietilena pe fata care vine in contact cu mortarul ~i betonul epoxidic. Mortarele san betoanele epoxidiee se aplica in straturi de 3 ... 5 cm grosime, compaetindu-se fiecare strat cu 0 vergea san main metalic san de lemn, pilla dnd suprafata materialului devine lucioasa. Compaetarea acestor amestecuri este mal dificila comparativ cu a betoanelor cu cillfent ~i in consecinta trebuie data 0 mare atentie acestor operatiuni.' Decofrarea mortarelor san betoanelor epoxidice se face dura 24 de ore. 3.16.5. Verificarea calita tii mortarelor san a betoanelor epoxidice se va face prill verificarea rezistentei conform STAS 1275-81.
,

4.2. Pilla la darea in exploatare a elementului remediat, trebuie evitate Grice solicitari suplimentare fata de cele la care este supus elementul inainte de efeetuarea reparatiei. 4.3. In cazul reparatiilor san consolidarilor situate in zoDele cu solicitari import ante , termenele de indepartarea elementelor de sustinere, respeetiv dare a in exploatare in cazurile in care se folosesc sustineri, se stabilese de cafre proieetantul lucdirii,

tara a putea

fi mal mici

dedi

cele prevazute

la pet. 4.1-

5. TEHNICA

SECURITATII

MUNCH instrucde

Le executarea luerarilor ce fac obieetul prezentelor tiuni tehnice se vcr respeeta prevederile din:

"Norme

republieane

de proteetia

muncii"

aprobate

Ministerul Muncii ~i Ministerul Sanatatii cu ordinele nr. 341 1975 ~i 60/1975, eu modificarile aprobate cu ordinele fir. 110 ~i 39/1977 ; - "Norme de protectie a muncii in aetivitatea de constructii-montaj" aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980 ~ - "Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea ~i exeeutarea constructiilor ~i instalatiilor", aprobate cu Decretul nr. 290/1977; - "Norme de prevenirea ~i stingerea incendiilor", aprobate de M.c. Ind. cu ordinul fir. 742/D 1981; - precum ~i normele de tehnica securitatii privind lucrul C11 ra~ini epoxidice din anexa 3.

4. DAREA IN EXPLOATARE A ELEMENTELOR BETON REMEDIATE

DE
..

4.1. Darea in exploatare a elementelor de beton remediate se face conform prevederilor din "Normativul pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat" C 140-86 in cazul utilizarii amestecurilor pe baz'a de ciment, cu san tara adaos de poliacetat de vinil ~i dura 3...7 zile, in ~azul utilizarii amestecurilor epoxidice, in functie de temperatura zonei remediate in perioada de dura executarea remedierii ~i anume: - dura 3 zile, peTItti temperaturi peste +20DC; 20DC.
34 dura 7 zile pentru temperaturi cuprinse intre

+ lODC ~i
3~

ANEXA

ANEXA MATERIALE 1>1 MIJLOACE CU AMES.TECURI PE DE EXECU'f1E PENTRU REMEDIERI BAZA DE RA1>INI EPOXIDICE

MATERIALE

~I MI]LOACE DE EXECUTIE PENTRU REi\IEDIERI MATERIALE PE BAZA DE CIMENT

CU

1. J\lATERIALE 1.1. Ciment: Pa 35, conform STAS 1500-78; P 40 sail P 45, conform STAS 388-80; Hz 35, conform ST AS 3011-83. folosit la executarea betonul!.Li 1. l\L\TERIALE 1.1. Liant pentru amestecurile epoxidice constituit din: 1, 1.1. Ra~ina epoxidica: Dinox F, Dinox C, Dinox 0 IlL, conform caietului de sarcini 31/1981; care Bini livrate de Intreprinderea Policolor Bucure~ti. 1.1.2. Intaritori: trietilentetramina (TETA) sail dietilentetramina (DETA), care se livreaza de Combinatul chimic Rimnicu "ilcea. (uscat 1.2. Component a solida pentru chitul epoxidic: ciment sail filer de Quart in prealabil). 1.3. Tesiitura Howing din fibre de sticla E cu greutatea 300 g!m2 conform calef de sarcini I 38421, produditor, Firos-Bucure~ti, B-dul Emil Bodnara~. 1.4. Agregate de balastiera, conform STAS 1667-76, uscate in prealabil, a carol' granulozitate trebuie sa se inscrie in curbele din tabelul 2.1.

De preferinta din lucrare.

se va utiliza tipul de ciment

In cazul elementelor la care tipul de ciment a fast adoptat la executia elementelor datorita. conditiilor de agresi'"itate, remedierea se va executa obligatoriu cu tipul respectiv de ciment. 1.2. Agregate de balastiera din STAS 1667-76. sortate care sa indeplineasca conditiile tehnice

1.3. Apa de la retea sail aWL BurSa, jar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice previi.zute in STAS 790-84. 1.4. Dispersie apoasa de poliacetat de vinil neplastiIiat, denumita comercial D 50 I, conform STAS 7058-86 (Modii. in 1984 ~i 1986). 1.5. Pelicule de protectie: 1.5.1. Polisol - conform NTR, produciitor CIRP-Brazi. 1.5.2. Sinolac I - conform CS, produciitor fabrica chimic1i Victoria Tirgovi~te. re~ti. tivi 1.5.3. Lac deta~abil tip 4119, produc,ator Intrepril'\derea Policolor Bucu~i adi-

Tabelul 2.1.
Curta
nL
I

% de treceri prill sita (ciur) CI1 0


02 -I

in mm 7
I

1 100 60::1:5 40::1:5 28::1:5

16

1 2 3

100 60::1:5 40::1:5 plastilina,

100 50::J:1

1.6. La prepararea amestecurilor pe tala avizului INCERC. 1.7. Pentru injectarea cu pasta
interior

pe baza de ciment pot fi utilizati de ciment


0

20 15 8

Bini necesare:
pentru injectare manuala;

100
m5.nu~i

tub PVC cu diametrul interior 0 20 pentru injectare 2. Mijloace de executie necesare lucrarilor de remediere 2.1. Pentru remedierea prill betonare sail completare sara betoniera cu amestecare fortata sail cu cadere litera.

tub

PVC

cu diametrlll

8,5 mm

cu pompa. 1.5. Alte materiale: de protectie. 2. Mijloace acetona. tehnica, necesare clop de cauciuc,

cu mortar este nece-

2.2. Pentru lucrarile de injectare cu pasta. de ciment Bini necesare: a) unealta. electrica rotopercutanta CR 22 M; b) pompa pentru injectat mortar conform project SMP-65-0; c) ~tut pentru injectare, adaptat la diametrul orificiului, executat IMEC; IMEC;d) agitator vertical pentru mortar, conform project SMP-65-0, executant e) seringa. pentru 36 injectat lapte de ciment, conform project CBP 135-00.

de executie

lucra.rilor

de remediere.

2.1. Unelte necesare pentru prepararea amestecurilor epoxidice: a) masuri emailate de 250, 500 sail 1000 Cm3 sail dntar; b) cilindrii de stic]a gradati de: 50, 100 sail 250 cm3; c) capsule metalice emailate (patentule 0 24 am) sail vase metalice 10 litri (pentru mortare sail betoane); d) mistrii; e) termometru de camera.

de

37

w ~

.., ::s

"
~~~ !"~~~

z n
~~~ !"~~,~!'J

~"""':"'~"c:rn'1:j'1:j~-<II'1:j'1:j!"

",oo.oo"'I;;'I;;'!?'1:j""" '1:j~~i!::~,9g><""""""'~::s::!,i!:: 0 ""'2; '1:j,,~g,g,"2;~~~"'2;

~,9 0 9@~" 0 P~o..o 0.."'9", ~':J>~""'0..9~1 """~


ii '" g g ~,~ '" ~ ii " ~, g

n' E'2:

, n' 2
~'"

::s so..", 0.. S'"


'" '" -"'~'!:..

::s
'"

'" " '" "'" '1:j~'" "'0\"1-<,,0..'"


0 , """", "~'1:j
'1:j '"
<J)"

g ~
'" '"
'1:j ..,

n' 5', S''" I'>< '" " tTJ ~, .., a-I'><n..,.=,'" 1t:='--"~""'1:j
" '~,"

~'" --'"

"'"

::s

~
..,

'" ~
."
..,

~ ;""
'"
po !"

9 gJ
I'><

e,E: '"iiJ. "


..,

'"

"
'"
'1:j

0'"
'1:j

~
1;;'

$;.-<11 ~,

0'5' 2,
::s~'~

'~,!,,~-

S""~
I)Q

0' 0..:-'

~'~
'"

~ @
~ 'rt <J)

"g

"
I'>

8 S'
@

2..

'1:j

~
'" '" '"

~
"

9
(3

"
..,

~
g.
;.:;:

"
.~:

'1:j

::.

~
::!,

",~,

0 iii'::s 9" ~, "0""", :1,tI:I '1:j

"

'"
'1:j 0 >< 5: 0'

S i!:: ~ po , ~,
"" 0\ 0..
'"

0.. ~,

&
iiJ.
0.. C'\) <J) .... n' p;;

::s

<..> n' 86 ;:S"

0'
..,

S
'1:j ..,

~ " " ::r


~'

0 ~' ....

III;

ANEXA 3 CARAtTERIS1'ItILE AMES1'EWRILOR tPl>XIDICE (iNCERcARI EXECUTA1'E DE INCERC)


Dinox 0 Caracteristici
lncercan la

II L Mortar 5 94,5 97,5 97,0 25,2 26,0 24,0 13,5 15,0 4,5 -Beton 6 97,5 101,0

Dino" C Ra~ina (fara urn plutura) 7 105,0 109,2 110,0 62,8 62,7 45,0

Ra~ina 3 80,5 110,5 I~ 41,0 54,5 53,0

Chit
4 78,0 102,5 101.5 30,5 34,5 35,0 19,0 2'0,8 4,5 15 X 10-6 57 X 1O~6 14 000 15 000

I Rezistenta la comprcsiune in NJmm2 Rezistenta la intindere din inco'~oiere NJmm2 Rezistenta la intindere
' la betonNfmm2 de dilatare

2 I zi aer 28 zile aer 28 zile apa I zi aer 21>zile aer 28 zile apa 3 zile aer 28 zile aer 28 zile aer

14,0 14,5

Nfmm2
Aderenta smulge;e. Coeficient termica

3,3
56 X 10-6 112 X 10-6

5.3 -

<1.

+ 40C + 160C
3 zile 28 zile

17 450

Modulul static de elasticitate pentru 0,3 din rezisten!a prismatica Nfmrn2 Limita de elasticitate NJrnrn2
c:,.j CO e %0 la compresiune

20 900

3 zile 10 zile 28 zile 28 zile

42,0 52,5 55,0 10,9

34,0 52,5 57,5 5,0

~ 0

ANEXA I
I

3 (continua-re)
7
I

2
I

3
I

4
I

5
I

6 -

e: longitudinal ,dere (alungire e: curgere pentru lentil.

%0 Intinla rupere) %0

28 zile

1,72
I

0,75

't" compr. = 20 Njmm2 la T = + 20C

la stabilizare la tabilizare

2,10 3,45
I

1,45 2,07
I

- I

e: curgere lenta %0 pt. 't" compr. = 10 Njmm2 la T = + 5SOC

In tabel slut date valorile pentru caracteristicile mortarelor cu nisip 0 ... 7 mm In afara caracteristicilor mentionate In tabel, amestecurile respective prezinta: -:- permeabilitate foarte redusa la actiunea apei cu presiunea ridicata; - rezistenta tuna la medii acide, alcaline ~i neutre, neoxidante; - rezistenta superioara la uzura ~i ~oc. Timpul de punere In lucru pentru fie care amestec epoxidic masurat din momentul Inceperii prepararii depinde de cantitatea de amestec ~i temperatura mediului ambiant, redudndu-se cu cre~terea acestora. Informativ timpul de punere In lucru estc dat In tabelul de mai jos:
Temperatura Tip de amestec expoxidic l Cantitatea kg de amestec I + lSOC...+2SOC mediului
I

ambiant

+26C..,+ 30C
10...8 minute ,.

Raina epoxidica pentru injectare Chit epoxidic pentru injectare Chit epoxidic Mortar san teton epoxidic

0,5

30...12 minute

10

GO..AO minute

35..,20 minute

....
L,.;c ,. ....

'" ....

() M @ po, '" po en '"0 '"0-'

" _. tj '"0:;" 1/\ 2.F; (1)po ~ -. po,-. () (1) 0 09 ~'" N -;: ,"" po po ~
1

0' -. po,

" '"

0" (1) M0

g
<

'1j
(1)

I:' (1) M() ....

::;:,

.9

~g'~8" ;:;:8" ct-;:;. po c I:' po -. (1)


~

(1)

I"

-. .... 0.. -,...; (1)"'; ::; 0


(1) N .... () _.

::>" e ;;;. p po, en po (1) &'"0 Px e M(1) (1) N '"

0..1:' (1)::;. () " "'. >-<>g'1j I:' 0' p;- otjt;" e -'..... -en.... en -() M- , "'" 0 ;:;: &~ en I:' e (1) '" Px," ~_N 'M(1) po 0

en

'" e

-. '"

'"

(1) _. o..~ '" po I:'

::;:,(1) 0.. o..~'


0..

en

en

<1\1 (1)

I:' 0 -~ en po,-.
() ()

ctg.

:n' -

V>
I

MPx II () (1)
.

N;t~. N() -,,';1 v.,: 0""'(1)

t
.~

t'rJ x (1) a '"0 [ .....

=- ~. e-. ;n'po .1j M-"" C (1) I:' ~~ (1)

0 '" @'"O en p '"0 () e ;:;:


I:' P N ~ Px (1) M- P 0 P 0.. @ (1) () ....
(1) (1)

~~
X

""' I()

po,-. I:'

.... '"0 _.

po" ~?' ....


:::

ct
W en M....

() -,

V>

Z~'@ 8 Z"[ I:' -. po,. ::1.po N \!:. 8" -'(1) 0.. I:' :3 ~ -pO, pXpx ~p

S9 s2; :; (1)
0.. (1)
en Mo'

_0 '" po ~9 () ,"' -, .... I:' C

g
9 po
x

'" ..... e :c. 0.. (1)

'"0 :n' e ..... 'M- (1)

- N
-. I:' 1:'-

X I 0 .!" V> V> 00 0,


12

V> N V> .
C'I

,"' a ~. g~ft,
en
(1)

()

'::;'

~g
""'(1)

t'rJ ..... t'rJ ~ '"C r-< r:J


I

px -.

9 ~.
'"0 0
~ (1) () 0 I:' .....

~ "5. I:' I:'


po,::::. '" en ~'b

L
I I

'"

I:' '"

C1~ '"0

~ tTJ (") ;.. r-< ("'. ,..... r<

0..(1)

-. 09
()

...... (1) en po, M-

.... po,

-;:

t:::Jp, " '" c;'"O ~P' ::;:, ()


p,

-3 po0..
~g 0..
() ~

'" '"0
(1) (1) M.... (i' :!.

P
()

e e ....

a"
.px

L--1 ' i I
;.. /', tTJ ;,.: ;s.. ~

a '"0
~ ....

0..
(1)

C en I:' ..... N ....

0.. 5' .....

II 2:

N (1) P

po,," M0 C , .... -.

& ....

(1) 0.. (1)

-e 9
Zo"

t;~
9.,
()

P
0.. 5'
.... (1)

(1)

(D'

,. \"

" x ;n' M" I:' 'r;;.

61f:; px '"0 p !l-~ MM-e ""....


(D'

0' ;;!

8";; "'--.
(1),

::

AXEXA

i (continuare) ANEXA 5

Exemplul

2
NORME DE TEHHICA SECURIT ATH MUNCH PRIVIND LUCRUL CU AMESTECURI EPOXIDICE

'k :.Yf I " I "


I I I

I
I

ratorii. Amestecurile
I

epoxidice

pot produce

afectiuni

ale pielei sail cailor respi-

I I .

I I

r"
"'t

II

-4::

In functie de sensibilitatea persoanei in eauza, afeetiunea peate apare imediat sail dupa 0 perioada mal indelungata de lucru cu amestecuri epoxidice. Pentru evitarea unor aceidente de muncii., este obligatoriu ea, in afara masurilor rezultate din reglementarile in vig-oare, sa se respecte urmatoarele: 1. Se va folosi material de protectie: halat, milnu~i de cauciue ~i ochelari de proteetie. Aeestea trebuie euratate dura fiecare utilizare. 2. Se va evita contactul amestecurilor epoxidiee eu pielea sail imbraeamintea ~i se va urmari mentinerea lor in permanenta sub nivelul ochilor. In cazul eontaetului direct eu pielea, se va proceda la spalarea cu apil ~i saran, nu eu solventi speeifici, deoarece aee~tia dilulnd compusul epoxidic, ajuta sa intre mal u~or in piele. 3. In timpul pregatirii ~i aplicarii amesteeurilor epoxidice se 'lor asigura conditii de ventilare a loeurilor de munca, in eazul spatiilor inchise ~i se 'lor lua masuri de prevellire a incendiilor, indicate in cazul lucrului eu sol venti inflamabili.

Forta taietoare de ealeul 10 20 N. Etrieri 0 6 la 25 em din OB 37. fn situatia data se eonsidera no = 51 cm, pe 2 etrieri. AstRat ca se peate Gonia pe 0 1ungime egala cu

spatii

4. Depozitarea materialelor pentru amestecurile in care nu exista pericol de aprindere. 5. Efectuare:t instructajului periodic eu lucratorii

epoxidice

se va face in

din echipa de reparatii.

= 2 x 0,57 x 0,8 x 2 10 = 191,5 K 1020

lIst

- 191,5 ' 51 x 2.5 = 3,83 = 4


din fibre de sticlil de fiecare

parte

Se 'lor dispune cite dou1\. straturi a grinzii.

de tesaturil

42 43