CUPRINS

1. Turcia - scurt istoric i date generale / pagina 2 2. Istoricul relaiilor dintre Turcia i UE n perspectiva aderrii / pagina 3 3. Evoluia negocierilor de aderare / pagina 4 4. Perspectivele negocierilor pentru aderarea Turciei la UE nu sunt optimiste / pagina 6 5. Turcia ncepe cu stngul prin ncetinirea negocierilor / pagina 6 6. Turcia provoac dispute ntre statele mem re UE / pagina ! 6. 1. "derarea Turciei la Uniunea Europeana isca dispute n #rana / pagina $ 6.2. Integrarea Turciei strnete controverse n %ulgaria / pagina & 6. 3. 'oua preedinie portug(e) a UE sustine aderarea Turciei / pagina *+ 6. 4. ,ondra se pronun -erm pentru aderarea Turciei la UE / pagina *+ 7. "rgumente pro aderrii Turciei la UE / pagina *+ 8. "rgumente contra aderrii Turciei la UE / pagina ** 9. .e ce /omnia ar tre ui s spun 'U / pagina ** 100 Turcia o provocare identitar pentru UE 11. 1onclu)ii / pagina *3 12. %i liogra-ie / pagina 2

1. Turcia - scurt istoric i date e!era"e Turcia este o 2ar n sud-estul Europei 3i Peninsula "natolia din "sia0 Este continuatoarea statului istoric numit Imperiul 4toman0 /epu lica Turcia a -ost ntemeiat la 2& octom rie *&230 Este ara democratic5 laic5 care a adoptat principiile statului de drept5 n care sunt respectate drepturile omului0 1u aceste caracteristici5 Turcia5 a carei populaie este ma6oritar musulman5 a demonstrat c democraia i islamul pot coe7ista0 Turcia a devenit mem ru al tuturor instituiilor europene importante 8al 4'U5 '"T45 491E5 4E1.5 4I1 3i 1onsiliul Europei:0 Populatia: !353 milioane Capitala: "n;ara Suprafata: !!&04<2 ;ilometri ptrai5 dintre care apro7imativ &!= n "sia i 3= n Europa Limba predominant: turca Religia predominant: Islamul Moneda nationala: lira turceasca Speranta de viata: 6$ de ani 8 ar ati:5 !3 de ani 8-emei: Principalele produse exportate: -ructe i legume5 te7tile i (aine5 oel PIB: > 2*!04 miliarde PIB pe cap de locuitor: > 3532& (Media ! " #$%&&$' (oma): 606= (Media ! *+#,' !xporturi ctre !: <2= din total e7port0 #$%&rirea ad$i!istrati'& Turcia este mprit n $* de provincii0 #iecare provincie este mparit n su provincii0 Provincia poarta de o icei acelasi nume cu capitala acesteia5 considerat su provincia central0 (rae"e 1apitala Turciei este oraul "n;ara5 dar capitala istoric este Istan ul0 Istan ul rmne centrul -inanciar5 economic i cultural al rii0 "pro7imativ 6$= din populaia Turciei locuiete n centre ur ane0 2. Istoricu" re"aii"or di!tre Turcia i U) *! %ers%ecti'a ader&rii Istoria Uniunii Europene este o e7tindere continu a democraiei0 .e la primele ase state democrate post elice din vestul Europei s-a a6uns la *25 apoi la *<5 apoi la 2< de state n 2++4 i 2! n 2++!0 ?n mod evident5 procesul de e7tindere va continua cel mult pana la Turcia i Ucraina5 care de6a depasesc limitele geogra-ice ale continentului european0 'u va -i posi il ca UE sa avanse)e n "sia i "-rica -ara a- i pierde identitatea sau a-i risca ieirea de pe scena politic0

Turcia este un candidat o-icial la aderarea la Uniunea European0 "m i2iile europene ale Turciei datea) de la "cordurile de la "n;ara din *&635 cand Turcia a semnat un acord de asociere cu UE5 care a intrat in vigoare un an mai tar)iu5 dar dup lovitura de stat militar Uniunea European a ng(e2at rela2iile0 ?n *&$! Turcia a -cut o-icial cerere de aderare5 dar dup *+ ani a -ost respins din cau)a situa2iei drepturilor omului0 ?n *&&& la reuniunea la nivel nalt a Uniunii Europene de la @elsin;i a o inut statutul de ar candidata la UE5 dar negocierile de aderare nu au nceput pentru c ea nu ndeplinea criteriile politice0 .upa o ateptare de 4* de ani5 1onsiliul European de la %ru7elles din *< decem rie 2++4 a luat o (otrre istoric prin deci)ia nceperii negocierilor de aderare cu Turcia la 3 octom rie 2++<0 'ici un alt stat5 pe deasupra i mem ru al '"T45 nu a ateptat att de mult la rnd la %ru7elles0 1ondi2iile sunt ns -oarte dure5 iar negocierile -oarte lungi si di-icile pot -i suspendate la cea mai mic a atere de la cerin2ele UE0 Turcia tre uie s -ac e-orturi serioase pentru a ndeplini cerin2ele de aderare la Uniunea European5 inclu)nd adoptarea a $+ de mii de pagini de legisla2ie european0 1omisia European va monitori)a ndeaproape procesul de aderare a Turciei0 .ac se vor remarca rmneri n urm5 acestea vor -i sanc2ionate prompt0 "nali3tii consider ca aceast 2ar nu va adera mai devreme de 2+*<5 datorit numrului mare de re-orme economice 3i sociale care tre uie ntreprinse si c perspectivele negocierilor pentru aderarea acestui stat la UE nu sunt optimiste0 Turcia nici nu poate adera inainte de data amintita pentru ca acest lucru nu este cuprins in ugetul 2++! A 2+*35 care este de6a ela orat0 Teoretic5 n -inal s-ar putea ca nici s nu -ie admisa5 ns pan n pre)ent nici o candidatur nu a -ost respins de catre 1omisia Europeana0 "cceptarea Turciei ca posi il mem ru va mpinge graniele Uniunii pn n 1auca) i 4rientul Bi6lociu0 Turcia este di-erit de toate celelalte state0 Este cea mai mare i cea mai sarac ar care a -ost invitat pentru nceperea negocierilor5 i5 totodata5 cea mai di-erita din punct de vedere cultural0 ?n ultimii ani5 Turcia s-a trans-ormat pro-und5 ns mai are nc multe etape de parcurs pan cand va a6unge s ndeplineasc toate cerinele impuse pentru aderare0 .atorit di-eren2elor religioase 3i culturale n rela2ie cu Europa5 Turcia se love3te de o opo)i2ie puternic din partea guvernelor conservatoare 3i religioase ale statelor mem re5 n special #ran2a5 Cermania5 "ustria5 Crecia5 1ipru5 4landa 3i 9lovenia0 3. )'o"utia !e ocieri"or de aderare .e la acordarea statutului de 2ar candidat5 Turcia a implementat re-orme permanente n privin2a drepturilor omului5 a a olit pedeapsa cu moartea5 a adoptat amendamente constituionale privind li ertatea cuvntului5 a o-erit drepturi culturale minorit2ii ;urde5 3i a avansat n re)olvarea di-erendului cipriot0 /e-u)ul "n;arei de a recunoaste /epu lica 1ipru nu este n spiritul atitudinii ce se a teapt de la un candidat la Uniunea Europeana0 3

Ciprul este divizat pe axa est-vest nc din 1974, cand Ankara a invadat militar partea de nord a insulei, ca reac ie la o lovitura de stat, susinut de Regimul Coloneilor 19!7-1974", #unta militara care conducea, la vremea respectiva, $recia% Ciprul a ramas divizat pana azi ntre sudul recunoscut

de comunitatea interna2ional i Repu&lica 'urca a Ciprului de (ord - R'C(, care menine 4+0+++ de militari n )ona0 ?n )**4, partea sudica

entitate izolata internaional, recunoscuta numai de Ankara, a aderat singur la +,

n calitate de D/epu lica 1ipruE ca stat unitar5 c(iar daca Cuvernul de la 'icosia nu are

nici un control asupra nordului insulei0 "derarea a avut loc dupa ce locuitorii ei au respins prin re-erendum un plan 4'U privind reuni-icarea insulei inaintea integrrii n &locul comunitar% ?n prezent, (icosia se opune scoaterii R'C(
din izolarea internaional, dar i aderrii 'urciei la +,%

Este cunoscut -aptul ca ciprioii turci au acceptat planul 4'U privind uni-icarea celor doua par i ale insulei0 1iprioii greci au respins nsa planul si continua sa alimente)e deci)ia UE de a nu spri6ini cipriotii turci5 n speranta ca "n;ara va accepta sa -aca mai multe concesii 1iprului0 ?n decem rie 2++45 dei 1iprul ar -i putut sa-si e7prime opo)itia n cadrul discutiilor legate de nceperea negocierilor de aderare cu Turcia la 3 octom rie 2++<5 nu a -acut-o5 ast-el nct e7ista speranta reconcilierii in vederea unei evolutii po)itive0 1iprul de2ine drept de veto privind aderarea Turciei la UE0 Turcia acu)a UE de du lu standard pentru ca nu poate intelege de ce partea greaca a insulei mediteraneene a -ost acceptata in UE in ciuda -aptului ca a respins propunerea 4'U de uni-icare in 2++4 si consider c UE s-a n3elat cnd a acceptat aderarea 1iprului su administra2ie elen5 -r s asigure mai nti un acord de pace0 Turcia este presat de UE s desc(id tra-icul aerian 3i maritim pentru 1ipru5 3i s recunoasc guvernul cipriot grec5 acceptat la nivel interna2ional5 dar guvernul turc nu se gr e3te s se con-orme)e solicitrilor UE n ceea ce prive3te 1iprul0 1u toate ca pro lema con-lictului cipriot nu poate -i solu2ionata prin 3anta6 sau sta ilirea de termene5 in decem rie 2++6 guvernul de la "n;ara a acceptat desc(iderea FtemporaraF pe perioada unui an a tuturor porturilor si a unui aeroport pentru navele cipriote-grecesti5 solicitand in sc(im /T1'0
.ropunerea a -ost considerata insu-icienta

desc(iderea tra-icului

international in portul #amagusta si aeroportul Ercan5 am ele a-late in partea de nord a insulei5 pe teritoriul

sau prea neclar de ctre ma6oritatea statelor mem re5 iar 3e-ii
de +,%

diploma2iilor europene nu vor 2ine cont de ea

1ipru a respins categoric o-erta turca si a cerut

desc(iderea -ara conditii a tuturor porturilor si aeroporturilor Turciei pentru cipriotii greci % Turcia si e7plica atitudinea prin -aptul ca UE nu si-a ndeplinit promisiunea de a desc(ide comertul cu 1iprul de 'ord5 a-lat su dominatia sa0 4-erta "n;arei a -ost -cuta pentru aplanarea tensiunilor dintre Turcia 3i Uniunea European si vine la
scurt timp dupa ce Comisia ,uropeana a recomandat statelor mem&re ing/etarea partiala a negocierilor pentru aderarea 'urciei la

+,, ca raspuns la re-uzul 'urciei de a respecta

Protocolul "di2ional al "cordului pentru Uniunea Gamal de la

.rotocolul de la

"n;ara, semnat in iulie )**0 care sta ileste termenii de negociere ai accesului Turciei n UE0 .rin
Ankara 'urcia

aplica acordul vamal semnat cu UE si in ca)ul celor )ece state care au intrat in 2++45 inclusiv

1ipru 8nerecunoscut de "n;ara:0 1(iar in )iua semnarii protocolului5 o-icialitatile turce au -ormulat5 n termeni unilaterali5 o declaratie prin care preci)au ca semnarea protocolului nu ec(ivalea)a cu recunoasterea o-iciala a 1iprului0 4. Pers%ecti'e"e !e ocieri"or %e!tru aderarea Turciei "a U) !u su!t o%ti$iste .e3i a ia a reu3it prima victorie pe lungul drum spre un statut european5 Turcia intampina pro leme serioase0 /aportul pu licat de 1omisia European -ace u) de cuvinte dure5 punnd su semnul ntre rii e-orturile Turciei pentru aderarea la UE0 In /aportul de evaluare a progreselor -acute de Turcia5 UE a criticat rolul armatei n politic5 lipsa re-ormelor 3i nclcarea drepturilor minorit2ilor ;urde5 dar 3i rela2iile Turciei cu 1iprul0 /aportul de monitori)are pentru Turcia a accentuat 3i mersul lent al re-ormelor politice din aceast 2ar5 dar 3i in-luen2a n cre3tere a armatei asupra institu2iilor politice0 1omisia Europeana a pu licat un raport care arata ca din momentul inceperii procesului de aderare la UE5 in octom rie 2++<5 Turcia a -acut Fprogrese limitateF in domeniul re-ormelor0 9unt necesare e-orturi suplimentare5 mai ales in domeniul li ertatii de e7primare5 al controlului civil asupra armatei si al drepturilor comunitatii religioase nemusulmane0 ?n acest conte7t5 raportul averti)ea) c dac Turcia nu va putea s depun n 2++! e-orturi decisive pentru m unt2irea strii actuale5 negocierile privind aderarea sa la UE risc s -ie suspendate0 ,iderii europeni sunt ingri6orati in legatura cu diminuarea vi)i ila a ritmului re-ormelor0 9onda6ele de opinie arata ca turcii cred ca UE nu va accepta Turcia5 c(iar daca vor -i respectate toate criteriile de aderare0 Un sonda6 recent arata ca 63= dintre turci spri6ina aderarea5 iar <$= o considera -olositoare0 Pe de alta parte5 <+= dintre turci cred ca intentia Uniunii Europene este divi)area Turciei0 5. Turcia *!ce%e cu st+! u" %ri! i!ceti!irea !e ocieri"or .ivergen2ele dintre UE 3i Turcia e7ist n dou domenii0 ?n primul rnd este vor a de re,or$a %o"itic& a Turciei0 /e-eririle se -ac la articolul 3+* al 1odului penal al acestei 2ri0 9e consider c articolul respectiv limitea) grav li ertarea cuvntului 3i UE insist ca Turcia s-l modi-ice sau s-l anule)e0 9e poate spune c articolul respectiv a devenit un important reper pentru UE prin care organi)a2ia 6udec dac Turcia a reali)at re-orma politic con-orm standardelor europene0

<

In al doilea rand este pusa in discutie recunoasterea de catre "n;ara a i!te ritatii Ci%ru"ui si e!ocidu" ar$e!i"or- -actori-c(eie care asigur des-3urarea n condi2ii une sau nu a negocierilor privind aderarea Turciei la organi)a2ia european0 Bini3trii de E7terne ai Uniunii Europene au convenit s sanctione)e Turcia prin incetinirea aderarii la -orumul comunitar si prin suspendarea negocierilor de aderare la UE5 desc(ise n octom rie 2++< 3i prev)ute s dure)e *+-*< ani0 .emnitarii europeni au preci)at c nu este vor a5 totu3i5 de o ntrerupere a discu2iilor cu "n;ara0 4-icialii de la %ru7elles sunt nemul2umi2i de re-u)ul autorit2ilor turce de a-3i desc(ide porturile 3i aeroporturile pentru ciprio2ii greci0 Bini3trii au decis5 n unanimitate5 s loc(e)e opt dintre cele 3< de capitole de negocieri pentru aderarea la UE5 n timp ce negocierile la restul de pn la 3< de capitole ar putea s continue0 1ele opt capitole se re-era la li era circulatie a unurilor5 uniunea vamala5 transporturi5 agricultura si pescuit0 Turcia are de armoni)at nu mai putin de 3< de capitole importante in legislatia nationala0 .e asemenea5 nu se va mai nc(ide niciun dosar atta timp ct Turcia nu respect pe deplin o liga2iile de uniune vamal cu 1ipru0 Bulte state mem re contest ns aceste propuneri0 Hrile care sustin aderarea Turciei5 Barea %ritanie5 9pania5 Italia5 9uedia5 Estonia 3i Portugalia ar dori suspendarea unui numr ct mai mic de capitole0 ?n 2++&5 ca)ul va -i repus n discu2ie5 n vederea unei eventuale redesc(ideri a negocierilor la aceste capitole0 .esc(iderea capitolelor relevante din negocierile de aderare cu Turcia este condi2ionat de implementarea de ctre Turcia a o liga2iilor sale contractuale0 UE a recomandat ca nici un capitol de negociere cu Turcia sa nu -ie inc(is provi)oriu pana cand "n;ara nu-si va indeplini deplin o ligatiile asumate prin Protocol0 %ru7elles-ul a demonstrat5 in ca)ul /omIniei si %ulgariei5 ca nu accepta co orirea stac(etei5 -apt pentru care Turcia nu are nici un motiv sa spere la un tratament privilegiat0 .esc(iderea capitolelor de negociere a inceput cu sta ilirea parcursului5 a termenelor-limita pentru implementarea noii legislatii5 similar cu procesul pe care aproape l-a inc(eiat0 In mod special5 "n;ara va intampina di-icultati pentru a se alinia la practicile europene in ceea ce priveste protectia mediului5 avand de investit miliarde de euro5 legislatia muncii si a protectiei sociale vor tre ui re-acute5 ca sa elimine orice -el de discriminare5 iar a6utoarele acordate regiunilor sarace si anumitor ramuri industriale vor -i suspendate0 J1ei 2!E au revenit la masa negocierilor si au relansat negocierile de aderare a Turciei la Uniunea European5 a-late ntr-un punct mort din luna iunie 2++65 dnd Jund verdeE desc(iderii celui de-al doilea capitol dintr-un total de 3< de capitole tematice ale negocierilor0 ?nainte ca UE s suspende negocierile5 Turcia a nc(is un singur capitol5 cel re-eritor la 3tiin2 3i cercetare0 Un prim pas spre aderarea Turciei la UE este recunoasterea de catre 1omisia Europeana a statutului de Deconomie de piata -unctionalaE0 1on-irmarea -unctionarii economiei de piata este una dintre conditiile cerute mem rilor UE0 /evi)uirea ugetului european si re-orma institutionala sint prioritare si tre uie sa -ie inc(eie inainte ca UE sa accepte noi mem ri0 6

6. Turcia %ro'oac& dis%ute *!tre state"e $e$.re U) Giitorul procesului de e7tindere a devenit o c(estiune din ce in ce mai nepopulara si este privit cu mult scepticism de catre locuitorii Europei 4ccidentale0 1andidatura Turciei la UE a stirnit nenumarate dispute5 multi temindu-se de perspectiva aderarii europene a unei tari sarace5 cu o populatie ma6oritar musulmana0 Pe europeni nu ii incinta perspectiva integrarii in UE a unei populatii musulmane de *++ de milioane de oameni5 cit se pare ca va numara populatia Turciei peste *<-2+ de ani0 Procesul aderarii5 care se va -inali)a pro a il peste )ece ani5 va avea ca re)ultat5 printre altele5 o Europa cu aproape &+ de milioane de musulmani0 Procesul integrarii Turciei poate dura *< ani si integrarea inca nu este deloc garantata0 9onda6ele de opinie indica opo)itia ma6oritatii covarsitoare a cetatenilor europeni -ata de preconi)ata aderare0 "cestea au scos la iveala -aptul ca ma6oritatea populatiei - <<= - se declara mpotriva aderarii la UE5 cei mai multi sceptici provenind din "ustria5 1ipru5 Crecia5 4landa5 #ranta si Cermania0 'umai 3+= din populatia Uniunii Europene este de acord cu aderarea Turciei0 4po)itia -ata de aderarea Turciei a -ost principalul motiv al esecului re-erendumurilor asupra Euroconstitutiei in #ranta si 4landa in 2++<5 dar si teama -ata de o e7tindere necontrolata a Uniunii Europene0 /espingerea 1onstitutiei europene a insemnat -ara ec(ivocK D'u pentru o uniune Lsans -rontiEresMJ0 /e)ultatul negativ al acestui re-erendum a a-ectat5 ntr-o anumita masura5 de) aterile asupra perspectivelor de aderare a Turciei la Uniunea Europeana0 1etatenii Uniunii stiu ca5 daca Turcia este admisa in organism5 vor aparea trei consecinte negative ma6oreK *: milioane de turci saraci vor navali in Europa tintind su6 e si avanta6ele programelor de protectie socialaN 2: miliarde de euro din ani comunitari vor pleca spre TurciaN 3: populatia musulmana va creste dramatic0 .i-eren2e de opinie au aprut5 cum e 3i -iresc n cadrul societ2ilor democratice5 n ceea ce prive3te aderarea Turciei la UE0 1ancelarul german "ngela Ber;el a e7plicat5 in ci-re5 ce impact ar avea aderarea Turciei asupra componentei institutiilor europene5 aratind ca5 in Parlamentul European5 vor e7ista *++ de deputati turci0 .e asemenea Cermania a sus2inut mai degra ideea unui Oparteneriat privilegiatP cu Turcia pe Otermen nepreci)atP dect calitatea de mem ru deplin al Uniunii5 desi la s-arsitul anului 2++2 situatia era altaK #ranta si Cermania aveau o po)itie comuna in aceasta privintaK intrarea Turciei in Uniunea Europeana ar repre)enta un plus de securitate pentru Europa0 "ustria insist ca Turciei s i -ie o-erit un statut de Oparteneriat specialP cu Uniunea European5 ca alternativ la cel de mem ru cu drepturi depline0 Turcia a preci)at c se va retrage imediat de la discu2ii dac nu i se o-er la -inalul celor *+ ani de negocieri un statut egal cu al celorlalte 2ri comunitare0

4 Fpau)F n rela2iile UE-Turcia ar -i un lucru Fn2eleptF5 dac "n;ara re-u) n continuare s accepte pe teritoriul su nave 3i avioane cipriote elene0 Unele state5 n -runte cu 1iprul5 sunt -avora ile unei suspendri totale a negocierilor lansate n octom rie 2++<5 dar altele pledea) pentru o suspendare par2ial0 6. 1. /derarea Turciei "a U!iu!ea )uro%ea!a isca dis%ute i! 0ra!ta "propierea Turciei de Uniunea Europeana a iscat un val de reactii la Paris care pun su semn du idativ aderarea acestei tari0 Totul a inceput de la o declaratie a lui 'icolas 9ar;o)Q care a spus ca inainte ca Turcia sa adere la Uniunea Europeana ar -i nevoie de un re-erendum5 prin intermediul caruia cetatenii -rance)i sa ai a posi ilitatea sa-si e7prime acordul sau nu al venirii in randul comunitatii al unei tari relativ sarace si5 mai ales5 islamiceN 42= din cetatenii -rance)i considera ca identitatea lor este mai degra a amenintata de planurile de e7tindere ale %ru7ellesului5 in loc sa-i prote6e)e0 ,a scurt timp dup alegerea sa ca pre3edinte al #ran2ei5 Sar1o23 s-a pronun2at pentru un Oparteneriat strategicP ntre U) 3i /!1ara5 respingnd ideea unei aderri a Turciei la UE0 ?n sc(im 5 pre3edintele ,ra!ce2 a propus crearea unei OU!iu!i 4editera!ee!e55 care sa reuneasca tarile din Europa5 4rientul Bi6lociu si "-rica de 'ord care au desc(idere la Barea Bediteraneana ce nu sunt $e$.re ale UE5 deci 3i Turcia0 In opinia lui5 un grup de *6 state ar putea -orma o uniune5 precum cea europeana0 Bai mult c(iar5 Turcia ar putea -i Jvioara intaiE a acestui clu 0 Crupul ar -orma un consiliu ca cel al Uniunii Europene5 cu presedentie prin rotatie si s-ar ocupa cu pro leme legate de energie5 securitate5 anti-terorism5 imigratie si comert0 "ceasta uniune ar lega si mai strans relatiile din Israelul si tarile ara e0 Propunerea a devenit su iect de de) ateri aprinse in Europa si in lume0 Pre3edintele -rance) a evocat posi ilitatea relansrii negocierilor de aderare a Turciei la U!iu!ea )uro%ea!&5 rea-irmnd5 totu3i5 c ar pre-era o DasociereE ntre U) 3i /!1ara0 9ar;o)Q nu sus2ine aderarea Turciei la UE5 dar nu se va opune desc(iderii negocierilor UE-Turcia5 att timp ct o iectivul ar -i mai degra o-erta de asociere dect cea de integrare5 dar nu dore3te divi)area locului comunitar din cau)a acestei pro leme0 #iecare e7tindere a Uniunii Europene tre uie apro at prin re-erendum n #ran2a 3i nu a e7clus n acest conte7t apari2ia unor pro leme5 dar a preci)at c este vor a despre un proces de durat0 Ideea in-iintarii unei JUniuni BediteraneeneE ca alternativa la tentativa tarii de a se integra in Uniunea Europeana a starnit critici dure la "n;ara pentru ca Turcia este o tara meditaraneana5 dar cooperarea in )ona mediteraneana e un lucru5 iar cooperarea in interiorul Europei este alt lucru0 "n;ara a tinut sa su linie)e -aptul ca nici o Uniune Bediteraneana nu va -i o alternativa accepta ila la e-ortul depus timp 44 de ani de a deveni mem ru UE0

6. 2. I!te rarea Turciei star!este co!tro'erse i! 6u" aria .eci)ia Europei de a incepe negocierile de aderare cu Turcia a provocat o de) atere aprinsa in %ulgaria opunand nationalistii care lupta impotriva am itiilor europene ale "n;arei si sustinatorii -ermi ai e7tinderii UE0 Po)itia o-iciala a -ost de sustinere generala a e-orturilor Turciei de aderare la Uniunea Europeana si de a6utor in procesul de pregatire0 .ar stirea re-eritoare la demararea negocierilor a provocat reactii di-erite5 indicand posi ilitatea aparitiilor unor controverse0 Un repre)entant al %ulgariei a a-irmat -aptul ca nu este normal ca o comunitate construita pe valori crestine sa accepte o uniune cu o tara musulmana situata in a-ara Europei0 6. 3. Noua %resedi!tie %ortu 7e2a a U) susti!e aderarea Turciei Portugalia sustine ca o iectivul negocierilor cu Turcia este o tinerea statutului de mem ru al locului european si nu o optiune limitata de parteneriat0 Toate negocierile pentru aderare au doar un singur o iectivK aderarea5 de indata ce toate criteriile vor -i indeplinite0 6. 4. 8o!dra se %ro!u!ta ,er$ %e!tru aderarea Turciei "a U) Barea %ritanie considera ca5 in actualul stadiu al negocierilor5 nu este o ligatorie recunoasterea /epu licii 1ipru de catre "n;ara0 .ar aceasta po)itie tre uie sustinuta de toti cei 2! de mem ri ai Uniunii0 TonQ %lair su linia)a importanta Turciei pentru viitorul Uniunii Europene0 Potrivit lui %lair5 motivul pentru care este important sustinerea procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeana este -aptul ca primirea Turciei n Uniune nu este importanta doar pentru Turcia5 ci are o importanta -undamentala pentru viitorul Europei0 "-irmatia sa a venit la doar cteva )ile dupa ce Uniunea Europeana a dat semne ca procesul de e7tindere va -i ncetinit0 Portile Uniunii vor ramne mai multa vreme nc(ise dupa aderarea /omniei si %ulgariei5 la * ianuarie 2++!0 Principalii candidati la aderare ramn 1roatia si Turcia0 Barea %ritanie5 avand ca aliat 9tatele Unite5 a -acut presiuni imense pentru e7tinderea Uniunii0 Botivatiile strategice au predominat5 interesul glo al pentru cresterea securitatii in lume -iind cel care a invins0 'u tre uie omis5 din toata aceasta ecuatie5 -aptul ca Turcia este un mem ru deose it de important al '"T45 dar in acelasi timp intretine relatii stranse cu #ederatia /usa0 Botivatiile strategice au predominat5 interesul glo al pentru cresterea securitatii in lume -iind cel care a invins+ Ecourile deci)iei de a desc(ide portile pentru aderarea Turciei cu drepturi depline la UE sunt complet di-erite pe cele doua maluri ale "tlanticului0 'u este un secret pentru nimeni ca Ras(ingtonul a e7ercitat mari presiuni asupra statelor care doreau sa o-ere Turciei doar un statut de rang in-erior in cadrul Uniunii0 "ceasta ar -i insemnat5 practic5 inc(eierea procesului de e7tindere5 eventuala admitere a unor mici state tinand mai mult de o pro lema de imagine5 si nu de o e7tindere reala a granitelor Europei0 &

7. /r u$e!te %ro aderarii Turciei "a U) "rgument proK in ultimii doi ani5 economia s-a sta ili)at in 6urul valorii de *+=5 gratie re-ormelor structurale impuse de #BI si %anca Bondiala si politicilor li erale promovate de puterea de la "n;ara0 'eprimirea Turciei va duce la agravarea actualului con-lict dintre Gest 3i -undamentali3tii islamici 3i va su mina securitatea Europei0 Turcia are o po)itie strategica importanta5 -iind plasata intre Europa si "sia5 si repre)inta un )id de aparare in -ata Fsocului civili)atiilorE0 Este de su liniat rolul important al Turciei privind e-orturile de sta ili)are a situatiei din 4rientul Bi6lociu0 'u tre uie omis5 din toata aceasta ecuatie5 -aptul ca Turcia este un mem ru deose it de important al '"T45 dar in acelasi timp intretine relatii stranse cu #ederatia /usa0 8. /r u$e!te co!tra aderarii Turciei "a U) Un argument contra aderarii Turciei la UEK c(estiunea practicarii torturii0 'egocierile dintre Uniune si Turcia incep in al &+-lea an de la declansarea genocidului armean0 Bulti se opun la intrarea "n;arei in Uniune pentru di-erite motive este un stat islamic5 are o populatie uriasa5 nivelul economic5 aplicarea drepturilor omului0 "nali3tii politici consider c indi-erent dac pro lema 1iprului va -i re)olvat5 recunoa3terea de ctre europeni a idendit2ii Turciei este o piedic ce st de timp ndelungat n calea aderrii Turciei la UE0 1u o popula2ie numeroas5 economie ralativ napoiat 3i concep2ii culturale 3i valori di-erite5 Turcia va avea de urmat un drum lung pentru a deveni mem r a UE0 "rgumente contraK *0 Ingri6oratoare este economia su terana5 care repre)inta5 potrivit statisticilor5 intre 4+-6+= din PI%5 20 1oruptia -ace ravagii0 30 Bai mult de 6umatate din -emei sint anal-a ete0 40 9tructura ancara turca este inca -ragila0 <0 Economia nu a inregistrat in ultimul deceniu cresteri din cau)a in-latiei galopante0 "r mai -i de luat in considerare si pro lema eventualei migratii a -ortei de munca din Turcia5 in special spre statele din Europa de Gest5 apoi costul primirii Turciei in UE si5 la urma5 dileme ale identitatii culturale0 "cestea sunt c(estiuni -oarte delicate5 care alimentea)a impotrivirea -ata de perspectiva aderarii Turciei0 Bulti europeni considera ca Turcia este o tara saraca0 .aca adaugam si parerile potrivit carora Turcia este o tara mult prea di-erita5 c(iar neeuropeana5 avem e7plicatia pentru care procesul de negocieri a -ost de-init drept unul cu J-inal desc(isE0 Insa cel mai greu cantaresc consecintele economice0 In ceea ce priveste populatia5 Turcia are tot atatia locuitori cat cele )ece tari care au aderat anterior5 dar integrarea sa va -i mai di-icila pentru ca este mai saraca si mai rurala0 *+

"vnd n vedere progno)ele demogra-ice la momentul n care negocierile de aderare vor -i -ost nc(eiate 8adica peste *+-*< ani:5 Turcia ar putea deveni - dat -iind votul cu du la ma6oritate a)at pe marimea populatiei - cel mai mare decident n UE0 9. 9e ce Ro$+!ia ar tre.ui sa s%u!a NU .incolo de optiunile pro si contra ale e7pertilor5 se conturea)a nsa o dilema de securitate pentru /omniaK intrarea Turciei n Uniunea Europeana nu aduce ene-icii %ucurestiului sau dimpotriva S /omania tre uie sa se opuna candidaturii Turciei sau sa ncerce cel putin ntr)ierea la ma7imum a intrarii "n;arei n UE0 1andidatura Turciei la UE plasea)a implicit /omnia ntr-o po)itie di-icila5 care implica riscuri mari din punct de vedere generic al relatiilor politico-economice si de securitate cu "n;ara0 'u este n interesul /omniei integrarea Turciei n UE5 avnd n vedere n primul rnd ene-iciile pe care statul romn le-ar avea din stoparea procesului de e7tindere 8din 2++&5 anul pre)umat al intrarii 1roatiei: sau din esecul negocierilor de aderare ale "n;arei0 ?n primul rnd5 ar -i vor a de anii concreti pe care /omnia urmea)a sa-i primeasca in anul 2++! 8primul an att al integrarii5 ct si din noua plani-icare ugetara comunitara ntinsa pna n 2+*3: prin intermediul unor -onduri 8cele de coe)iune si a6ustare structurala: mult mai mari dect precedentele speci-ice programelor de preaderare P@"/E5 I9P" si 9"P"/.0 %ucurestiul este de6a cel mai mare ene-iciar din istoria integrarii europene 8n termeni de preaderare:5 perspectiva ro)a a perioadei postaderare putnd -i nsa in-luentata negativ n termeni radicali de rapiditatea procesului de negocieri cu Turcia5 ntruct nimeni nu poate garanta /omniei un tratament pre-erentialN -inalmente5 "n;ara va -i nu un -urni)or5 ci tot un consumator de -inante5 cel putin de patru ori mai mult ca %ucurestiul si n de-avoarea acestuia din urma0 Esecul potential al statului turc de satis-acere a rigorilor acTuis-ului comunitar nu poate -i dect n -avoarea /omniei care ar ramne ast-el prioritara pe lista urgentelor de aliniere economica n clu ul UE0 4ricare ar -i nsa soarta candidaturii Turciei5 %ucurestiul va tre ui sa raspunda rapid imperativului optimi)arii capacitatii de a sor tie a -ondurilor comunitare5 perioada de preaderare 8mai ales programul 9"P"/.: -iind deloc satis-acatoare0 Politica agricola comuna 8P"15 apro7imativ <+= din ugetul UE: va repre)enta n perspectiva un mar al discordiei5 Turcia urmnd a se alatura /omniei ca tara agricola su de)voltata0 .in punct de vedere economic5 Turcia nu sta mai prost decit /omInia si %ulgaria5 avind un Produs Intern %rut compara il5 dar care repre)inta insa doar o treime din PI%-ul mediu european0 PI%-ul Turciei este doar o mica parte din cel mediu pe Uniunea Europeana5 -apt pentru care Turcia va avea nevoie de o -inantare su stantiala imediat dupa aderare0 Pro lemele ugetare din Uniunea Europeana nu vor permite aducerea catre Turcia a unor -onduri de pre-aderare similare cu cele o-erite statelor care au aderat in cel de-al cincilea val al e7tinderii5 iar un ast-el de e-ect ar su mina e-orturile de aliniere la acTuis-ul comunitar0 **

.intr-un alt punct de vedere5 aderarea Turciei ar reduce semni-icativ importanta geopolitica si geostrategica a /omniei5 avnd n vedere att e7tinderea UE pe continentul asiatic5 ct si urgentele de securitate implicite din cau)a vecinatatii sale nu doar cu Ira;ul si cu doua state nca apartinnd "7ei /aului5 anume Iran si 9iria0 10.Turcia o %ro'ocare ide!titar& %e!tru U) D.imensiunea civili)atiilor proiectului european 000 apare n de-inirea de sine a Europei cu privire la Islam 3i 4rientul Bi6lociu0 1eea ce este semni-icativ este -aptul c cre3tinismul este o component c(eie a identit2ii europene5 c(iar dac aceasta nu poate -i considerata principalul constituent0?n rela2iile Uniunii Europene cu Turcia5 aceast dimensiune a identit2ii europene vine la supra-a2 3i 6oac un rol determinant0 Intr-adevar nu putem e7plica relatia dintre Uniunea Europeana si Turcia5 tari ce detin un potential economic si politic asemanator5 -ara sa discutam despre acest -actor0E 8UiQa Vni3: .elimitari conceptuale Pentru a ntelege pro lematica propus5cel mai important este ceea ce ntelegem prin cultura 3i civili)a2ie5ct 3i interrela2ia dintre aceste no2iuni0 J/aportul dintre cultur 3i civili)a2ie na2ionale5 iar civili)a2ia ca un -actor de uni-icare a societ2ilor0 J1ultura 5n genere5se de-ine3te ca -iind totalitatea valorilor spiritual create de omenire n decursul practicii sale social-istorice 3i care repre)int progresele reali)ate n cunoa3terea naturii5societ2ii 3i a devenirii ns3i a -inite umane0E .e asemenea5cnd -acem re-erire la cultur vor im 3i despre datini 3i o iceiuri5credin2e 3i practici religioase5 despre evolutia lor de-a lungul mileniilor0 9amuel @untington sus2inea 5 n urma mai multor studii c Jcivili)a2ia este un grup de oameni cu cele mai nalte trsturi culturale si cel mai rspndit nivel al identit2ii culturale pe care oamenii l au 3i pe care l distinge de alte specii0 1and vor im despre civili)a2ie -acem re-erire la elementele comune ca Klim a5istorie5 religie0o iceiuri 3i institu2ii0 #apte 3i date Uniunea Europeana a des-3urat un process de apro-undare5 succesiv cu cel de e7tindere5 n pre)ent a6ungndu-se la 2! de mem ri5 -rontierele acesteia -iind ast)i nede-inite5 vor indu-se despre o nou largire0 Poten2ialele state candidate sunt K"l ania59er ia5 Wosovo5%osnia 3i @ertegovina5 iar 2rile candidate sunt K 1roa2ia 5Islanda5#osta /epu lica Iugoslava a Bacedoniei 3i Turcia0 Procesul de e7tinderea a Uniunii *2 a generat intermina ile controverse n ultima suta de ani01ultura a -ost v)ut ca un indicator al speci-icacit2ii

Europene este -oarte complicat5 deoarece nici un alt candidat nu a creat un a3a impact asupra mem rilor Uniunii5 ca Turcia0 +-Bo3tnitoarea unui imperiu 5mem ru al '"T45 ocupnd o po)i2ie geostrategic crucial5Turcia este una dintre primele 2ri care au semnat n *&63 un acord de asociere 8Dacordul de la "n;araE:cu 1omunitatea European 3i statele sale mem re8intr n vigoare pe 2& decem rie *&64: 3i singura 2ar care este legat de UE printr-o Uniune Gamala8intrat n vigoare pe * ianuarie *&&6:0 .e asemenea5 Turcia este un stat mem ru al 4'U5 491E5 4E1.5 4I1 i 1onsiliul Europei0.in punct de vedere geogra-ic este o ar ntins pe dou continente5 &!= din supra-aa rii se a-l n "sia 8"natolia: i 3= Europa 8peninsula %alcanic:0 Turcia are granie cu opt riK Crecia i %ulgaria la nord-vestN Ceorgia5 "rmenia i ")er aid6an la nord-estN Iran 8Persia: la estN i Ira; i 9iria la sud0 Pro lema aderrii pn n anii &+X a -ost tratat cu super-icialitate5 n *&&&5 1onsiliul European de la @elsin;i a recunoscut statutul de stat candidat a Turciei0 'egocierile propriu-)ise s-au desc(is din *! decem rie 2++<5UE recunoscand progresele Turciei n mai multe domenii0 "derarea Turciei la Uniunea Europeana poate -i remarcat drept un proces sinuos datorit situa2iei interne a Turciei 5 ct 3i datorit unor anumite di-icult2i de asimilare la nivelul Uniunii Europene0 Turcia a -ost mereu considerat un catali)ator n de-inirea identitatii europene5Imperiu 4toman -iind considerat mereu o amenin2are la adresa statelor europene0/e-ormele ini2iate de Busta-a "tatur; la nceputul secolului YY au creat premisele pentru de) aterea care are loc asta)i despre caracterul Zeuropean[ al Turciei moderne0 "tat\r; a a ini2iat o serie de re-orme punnd capt educa2iei traditionale 3i a ministerelor religioase5 a des-iin2at colile 3i colegiile religioase separate5a eliminat tri unalele religioase ce aplicau dreptul Islamic -iind nlocuite cu un nou sistem de drept ce se a)a pe 1odul 1ivil Elvetian0 /e-ormele lui "tat\r; au -ost repre)entate de o serie de msuri politice5 6uridice5 culturale5 sociale i economice care au avut ca scop moderni)area noi /epu lici Turce i trans-ormarea ei ntr-un stat naional5 democrat i secular0 "ceste re-orme au -ost aplicate su conducerea lui Busta-a Wemal "tat\r;5 n con-ormitate cu ideologia care i poart numele0 Bicarea re-ormatoare a nceput cu moderni)area constituiei5 prin promulgarea noii legi -undamentale n *&245 i a continuat cu promulgarea unor legi de inspiraie european5 adaptate la nevoile noii repu lici0 1a parte a re-ormelor a -ost promovat de)voltarea industriei5 -iind -olosite n acest scop mi6loace precum n-iinarea ntreprinderilor i ncilor de stat0 Esena acestor re-orme era credina con-orm creia societatea turc tre uie s se occidentali)e)e att din punct de vedere politic5 ct i din punct de vedere cultural5 aceasta -iind singura ans pentru moderni)are0 ?n consecin5 aderarea Turciei nu este garantat5 deoarece aceasta mai are multe de -cut pn a deveni mem ru cu drepturi depline0 Prerogativele economice 3i politice sunt principalele o stacole n -ata aderarii la UE0 Turcia tre uie s continue procesul de democrati)are a domeniului politic5 ct 3i o cresterea dura il a domeniului economic0 9ta ilitatea 3i dura ilitatea n am ele trmuri 5 presupune a a6uta Turcia s-3i *3

gseasc locul su n arena interna2ional0'u este o surpri) -aptul c statul turc tre uie s treac printr-un pro-und proces de trans-ormare radical5 pe tot parcursul ntregului proces de aderare5 cu scopul de a prentampina cerin2ele UE0EIn ceea ce prive3te po)i2ia Uniunii Europene5 aceasta a -ost motivat n mod consecvent de c(estiuni o iective5precum capacitatea institu2ionalp 3i -inanciara a UE de asimilare a unui stat de dimensiunile TurcieiN alinierea Turciei la criteriile de la 1open(aga5 dar 3i de c(estiuni su iective5precum oscilarea n a de-ini Turcia ca -iind un stat european Ncriteriile religioase5 pro7imitatea geogra-ic a Turciei -a2 de trile din 4rientul Bi6lociuNrela2ia speciala a Turciei cu 9U" 3i nu n cele din urm5pro lema migratiei0#actorii identitari 3i culturali 6oac un rol -oarte important n aderarea Turciei0?n consecin25 politica de e7tindere se concentrea) in mod inevita il 5 pe identitatea colectiva5credintele 3i practicile constitutive ale comunit2ii5 ct 3i asupra normelor 3i regulilor de organi)are0 "m iguitatea n ceea ce prive3te identitatea Turciei 3i de-inirea identitatii Europei5 sunt -actorii ce complic aderarea Turciei la UE04 data nceput procesul de aderare 5identitatea si -actorii religiosi vin inevita il in prim plan0 .i-eren2ele dintre insiders si outsiders ncep s apar5 un e7emplu -iind c(iar numele regiunilor KEuropa repre)entnd lumea civili)at 3i otomanii repre)enta2i de lumea ar ar0 4 component c(eie a identitatii europene este crestinismul5 c(iar daca nu poate -i considerat un constituent principal sau superior0 Bai mult5 Europa poate nsemna o varietate de lucruri di-erite pentru di-erite 2ri 3i popoare n momente di-erite5 prin urmare5 ea nu poate -i considerat ca o entitate nesc(im toare0 !uropa este o regiunea geografic ce a dat na.tere unei anumite civili/a0ii+ .e asemenea5 se poate considera -aptul c Europa este divi)at de grani2e lingvistice5 religioase 3i politice5 dar unit de o mo3tenire cultural comun 3i valori comune5 care -acilitea) integrarea 3i crearea unor institu2ii comune e-iciente0 Este cunoscut c e7tinderea Europei a -ost -undamentat n )ona cultural a Europei de Gest5 dar de curnd acestora li s-au adugat state din sud-estul Europei0 1iversitatea civili/a0iei noastre constituie boga0ia sa:de la antic2itatea greceasc am mostenit ra0ionalitatea%de la Roma o anumit vi/iune a organi/rii politice .i a dreptului3de la Renastere si Iluminism %gustul toleran0ei% al inovarii .i descoperirii+ 4 fi european nu 5nseamna numai faptul de a face parte dintr6o regiune anume a !uropei% ci se refer .i la participarea la norme % valori% traditii .i istoria comun+ Identificarea cu continentul !uropean a fost mereu legat de istoria acestuia% geografia .i cultura sa+ Prin urmare5 rdcinile identit2ii europene5 a3a cum o 3tim ast)i5 pot -i urmrite n aspectele politice 3i 6uridice ale acesteia0 "st-el5 elementele -undamentale ale identit2ii europene sunt declarate n documentele privind identitatea european 0Europa este un continent relativ unitar5datorita elementelor comune provenite din originile culturale iudeo-greco-romane5 ct 3i religiei comune-crestinismului0.e cele mai multe ori di-eren2ele religioase sunt sursa sau prete7tul con-licte0"ceasta tre uie s -ie o societate care masoara pana la nevoile individuale ale repre)entative5 statul de drept5 6ustitia sociala si respectul pentru drepturile omului0 *4 unor democra2iei

Pro lema cultural pare s -ie purttoarea unui grad mai ridicat de comple7itate 3i pentru c5 pe de o parte5 diversitatea este privit ca una din punctele -orte ale Europei contemporane0 Identitatea european este din ce n ce mai mult identi-icat cu capacitatea de a tolera gradul semni-icativ de diversitate cultural5 ceea ce demonstrea) e7isten2a unor anumite valori pe care cet2enii Europei le pre2uiesc 3i le respect5 ideile despre personalitate5 democra2ie5 dreptate 3i egalitate social5 li ertate 3i drepturile omului -iind ine de-inite0 "-irmarea identit2ii europene5 ct 3i integrarea european sunt procese larg acceptate0 ?n ceea ce prive3te integrarea european5 e7ist -actori care o -avori)ea)a 3i al2ii care o loc(ea) sau ntr)ie procesul0Printre -actorii care -avori)ea) integrarea sunt cultura comuna iudeo-greco-romana ce Dconstituie principalul element de ordin istoric care constitue -undamentul identitatii europene0"ceste rdacini comune au -acilitat transmiterea 3i preluarea produselor culturale de)voltate n cadre na2ionale0 E7isten2a unei piete continentale repre)int de asemenea un asemenea -actor5 n ca)ul nostru -iind vor a despre pia2a comun5 n acela3i timp moneda repre)int un sim ol al identit2ii na2ionale 8semn al suveranit2ii statale: 0 .e asemenea5insitu2iile europene 3i religia sunt -actori ce -avori)ea) integrarea5 aceasta din urm -iind considerat un -actor cultural comun 2rilor europene01re3tinismul 5are la a) un set comun de norme 3i valori5Ecel pu2in n -orma sa originar5 a avut un caracter universalist5a-irmnd una ntelegere dintre popoare5condamnnd ra) oaiele 3i sustinnd egalitatea indivi)ilor 3i a popoarelor0"cest mesa6 pro-und al cre3tinismului se poate constitui ntr-un -actor important n procesul construc2iei europene0 Pe lng di-eren2ierele de nivel de de)voltare economic5pro lemele nesolu2ionate n trecut5 marea diversitate lingvistic 5inva)ia minoritatilor5 religia este un -actor ce repre)int un o stacol n progresul integrarii europene0E#aptul ca religia nu se mani-esta n Europa ca un -actor de coe)iune politic sau de actiune economic este un element po)itiv0 /eligia are un rol inportant ca element identitar000?n procesul de integrare european5religiile 3i con-esiunile sunt considerate ca -cnd parte din patrimoniul cultural european5-r ns a con-eri un rol politic organi)a2iilor religioase0

*<

10. Co!c"u2ii .aca UE vrea cu adevarat sa devina un -actor de sta ilitate are nevoie de o Turcie in UE0 1u toate ca aderarea Turciei pune o gramada de pro leme5 este una din provocarile pe care Uniunea le are de depasit asta)i0 "derarea Turciei la UE este unul dintre su iectele cele mai controversate a-late acum pe agenda convor irilor la nivelul UE0 1(estiunea aderarii Turciei la UE este5 ntr-adevar5 o provocare speciala5 este un Jos mai greu de ing(ititE0 #inali)area aderarii Turciei la Uniunea Europeana va avea o mare in-luenta pe calea reali)arii concilierii dintre civili)atii0 Ga -i interesant de constatat modul n care Turcia5 n eventualitatea n care va deveni mem ru al Uniunii5 va ntelege sa promove)e5 n politica de securitate si aparare a UE5 vi)iunea atlantista sau am itiile europene0 Este de notat ca5 n ultimul deceniu5 Turcia a cautat sa mentina un oarecare ec(ili ru n politica sa -ata de 9U"5 pe de o parte5 si -ata de UE5 pe de alta parteN nsa5 n conditiile n care 9U" si UE s-au distantat din punct de vedere al vi)iunii lor strategice5 Turcia s-a con-runtat cu optiuni deloc con-orta ile0 "derarea Turciei ar contri ui cu certitudine si la modi-icarea prioritatilor Uniunii n ceea ce priveste politicile -ata de Bediterana5 4rientul Bi6lociu si "sia 1entrala0 ?n particular cu privire la 4rientul Bi6lociu5 )ona n care UE a 6ucat totusi un rol modest n privinta e-orturilor de solutionare a con-lictului israeliano-palestinian5 in-luenta Turciei ar putea -i e7trem de ene-ica0 "ceasta ar contri ui la o implicare mai e-icienta a UE5 care alaturi de demersurile 9U" ar aduce valoare adaugata procesului de pace0 ?n ultimul timp5 Turcia a -acut un e-ort considera il pentru a-si alinia legislatia5 metodele5 u)antele la cele ale Uniunii Europene0 ?n pre)ent5 Turcia tre uie s-3i relanse)e re-ormele politice5 n special cele legate de li ert2ile -undamentale5 precum 3i s-3i rennoiasc e-orturile de a 3i ndeplini o liga2iile interna2ionale0 1omisia a3teapt s se reali)e)e progrese n negocierile de aderare cu Turcia n cursul anului viitor0Insa este evident ca acestea tre uie sa progrese)e si mai mult pentru a se respecta criteriile de democratie si economie de piata0 "derarea Turciei5 in care produsul intern rut pe cap de locuitor este de patru ori mai mic decat in tarile Uniunii5 va -ace ca mai multe regiuni din cele )ece tari care au aderat recent sa-si piarda dreptul la su sidii5 caci vor deveni5 prin comparatie5 prea ogate pentru acordarea acestora0 Tre uie demonstrat ca un proiect politic care se a)ea)a pe niste principii care nu au legatura cu religia participantilor este posi il5 ca putem trai in pace si prosperitate impreuna5 indi-erent de cultura5 religie5 lim a i geogra-ie0 'egocierile cu UE s-au locat in 2+*+ din cau)a unui veto din partea 1iprului si a ostilitatii mani-estate de #ranta si Cermania0 Erdogan nu a mai vi)itat capitala europeana din 2++&5 tocmai din acest motiv0 In Turcia5 sustinerea -ata de aderarea la UE a sca)ut de la peste !+= in 2++< la 33=0 /ecent5 #ranta si Cermania s-au aratat desc(ise la repornirea procesului de aderare a Turciei0 9ustinatorii procesului spun ca ar creste in-luenta UE in 4rientul Bi6lociu si ar im unatati securitatea *6

energetica5 conectand Europa de )ona caspica0 In sc(im 5 criticii arata ca Turcia mai are de -acut progrese in domeniul drepturilor omului si ca regiunile sale sarace vor atrage miliarde de euro din -ondurile de coe)iune0

*!

11. 6i."io ra,ie:

1. "lomar %runo5 .a)iano 9e astien5 Carat 1(ristop(e5 Marile probleme europene5 Editura Institutul

European5 2+*+ 20 %anciu "ngela5 1ultur 3i 1ivili)a2ie European5 Editura ,umina ,e75 %ucure3ti 2++3 30 %adescu Ilie 5Ceopolitica integrarii europene5 Editura Universitaii din %ucureti5 %ucureti52++2 40 .inu Bi(ai5 /olul religiei n construcia viitoarei Europe5 Editura Universitii 'aionale de "parare J1arol IE 5 %ucureti 52++& <0 Ceorgiu Crigore A 'aiune01ultura0Identitate5 Editura .iogene5 %ucureti5 *&&! 60 @untington 9amuel1iocnirea 1ivili)atiilor i /e-acerea 4rdinii Bondiale5Editura "ntet5%ucureti5*&&& !0 /adulescu Bugurel5 Europa n micare5 Editura Tritonic5 %ucureti5 2++<

$0 Tartler Crete 5 Identitate european5 EdituraK 1artea /omneascN%ucuresti5 2++65 &0 Enciclopedia Uniunii Europene0 Ediia a III-a0 1oord0K ,uciana-"le7andra C(ica0 %ucurestiK Editura Beronia5 2+**0 "rticole din )iare electroniceK *+0 ]]]0 c0ro

**0 ]]]0 i)]ords0ro *20 ]]]0cotidianul0ro *30 ]]]0euractiv0ro *40 ]]]0(otne]s0ro *<0 ]]]0revista ilant0ro *60 ]]]0]i;ipedia0ro *!0 (ttpK//europa0eu0int

*$