Sunteți pe pagina 1din 15

14 plante de ajutor in diabet

1. Frunzele de nuc Aceastea diminueaza setea si glicozuria. Se administreaza sub forma de infuzie din 20 g la un litru de apa. Se beau trei-patru cani pe zi. Ceaiul de frunze de nuc este un mijloc eficace in tulburarile digestive, deci in constipatie si in curatirea sangelui. De asemenea, el se intrebuinteaza cu bune rezultate in tratamentul diabetului si contra icterului. O infuzie din frunze de nuc cu adaos la baie este buna contra scrofulozei si a rahitismului, contra osteoporozei si a umflaturilor la os, ca si a unghiilor purulente de la maini si picioare. Spalaturile, respectiv baile cu acest adaos, ajuta in acnee, eruptii purulente, transpiratia picioarelor si leucoree. O infuzie concentrata din frunze de nuc, adaugata in apa de baie, vindeca degeraturile. 2. Frunzele de anghinare Diabeticii pot folosi ajutorul acordat de frunzele acestei plante utilizand 30 g de frunze tocate marunt care se fierb intr-o jumatate de litru de apa timp de zece minute si apoi se strecoara. Se bea o ceasca dimineata, pe stomacul gol, si alta seara, cu putin timp inainte de culcare. Seara, preparatul se poate lua cu cateva picaturi de suc de lamaie. Se consuma cate doua-trei cani pe zi. S-a dovedit ca anghinarea este un puternic colagog. Provocand secretia bilei, planta are o puternica actiune asupra digestiei, facilitand asimilarea alimentelor. Arterioscleroza, edemul, cresterea in greutate sunt cazuri in care consumarea acestei legume este indicata. Ca si colesterolul, acidul uric si ureea scad dupa consumul de anghinare. Pentru ciroza hepatica se toaca 80 g de frunze, se macereaza doua saptamani in 150 ml de alcool si se iau cate 15 picaturi pe o bucatica de zahar, de trei ori pe zi, inainte de mese. 3. Radacina de brusture Cei suferinzi de diabet pot folosi o infuzie din o lingura de frunze la o cana de apa. Se consuma doua-trei cani pe zi. Radacinile au o actiune antitermica si au fost foarte cautate in timpul epidemiilor de ciuma. Ceaiul sudorific se administreaza in caz de febra, insuficienta respiratorie, atrita si epilepsie. Se beau zilnic, incetul cu incetul, una doua cesti. Frunzele mari si proaspete se aplica sub forma de comprese, nu doar la entorse, luxatii si picioare ranite de prea mult umblat, ci si in orice fel de arsura, in leziuni ulceroase canceroase si in plagi usturatoare. 4. Cicoarea, multifunctionalai Radacinile de cicoare se prepara sub forma de infuzie si se consuma cate doua cani pe zi, fiind un remediu excelent pentru diabetici. Cicoarea se mai utilizeaza si in furunculoza si acnee (sub forma de ceai, in asociatie cu radacina de brusture si iarba de trei frati patati), in angiocolite, dischinezii biliare, constipatii cronice, la cresterea secretiei de bila. In alimentatie, planta este cultivata pentru prepararea
1

cafelei de cicoare cu proprietati gastrice. Pentru uz intern este recomandata la angiocolite, colicistite, tuse, insuficienta cardiaca, seboree. Ca uz extern, ajuta la vindecarea ranilor si taieturilor. 5. Frunzele de salvie Pentru diabet se foloseste o infuzie din o lingurita sau o lingurita si jumatate de frunze la o cana de apa. Se consuma doua-trei cani pe zi. Ceaiul de salvie are un efect benefic asupra ficatului bolnav, inlaturand balonarile si toate indispozitiile legate de dereglarile functionarii ficatului. Are actiune depurativa, elimina mucozitatile prea abundente din aparatul respirator si din stomac, stimuleaza pofta de mancare si combate tulburarile intestinale si diareea. Pe intepaturile de insecte se aplica frunze de salvie faramitate cat de marunt. Ceaiul de salvie se recomanda in mod deosebit, pentru uz extrern, in amigdalite, boli de gat, abcese dentare, inflamatii ale faringelui si ale cavitatii bucale. 6. Prazul, drag oltenilor Se iau 500 g de praz, se taie marunt si se toarna 700 ml de vin alb, lasandu-se acoperit timp de 24 de ore, dupa care se filtreaza. Lichidul obtinut se consuma dimineata si seara, cate o gura. Un mucilagiu, prezent din abundenta in praz, are proprietati emoliente si expectorante, indicate in special in tratarea laringitelor, faringitelor, bronsitelor, traheitelor, a raguselii si a afoniei (pierderea vocii). Persoanele suferinde de guta, reumatism, artrita, litiaza, arterioscleroza, dispepsie si obezitate nu trebuie sa-si supraincarce organismul pentru a nu-si agrava boala. Privit din acest unghi, prazul este indicat acestor bolnavi pentru ca se digera cu usurinta. 7. Afinele, bune la toate Supranumite insulina vegetala, afinele nu trebuie sa lipseasca din meniul zilnic al diabeticilor. Cand se poate, consuma-le ca fructe proaspete, iar cand nu, foloseste infuzii din frunze de afin sau cate 50 de picaturi de tinctura de afin. Vei scapa de infectiile urinare sau de amenintarea cancerului, datorita bogatiei de antioxidanti. Fructele au actiune antiseptica, antidiareica, diuretica, antiemetica, hipoglicemianta. Se folosesc pentru tratarea gutei, diareei, reumatismului, infectiilor urinare, uremiei, enteritei, enterocolitei. Se poate folosi o infuzie cu o lingurita de frunze uscate si maruntite, fierte cu o cana de apa, infuzate 20 de minute Se beau doua-trei cani pe zi. Pentru tratarea diabetului, hemoroizilor si oxiureazei se consuma cate 500 g de afine pe zi sau decoct din o lingurita de afine uscate si fierte cinci minute intr-o cana de apa. Se beau doua cani pe zi. Se folosesc si la tratarea stomatitelor, faringitelor sau aftelor.

8. Ceapa, in farfurie si nu numai Chiar si persoanele cu colesterolul marit au tot interesul sa includa ceapa in meniul zilnic, deoarece cercetatorii i-au descoperit si o actiune hipocolesterolemianta. Esentele sulfurate de ceapa, comparabile cu cele de usturoi, ambele foarte volatile, constituie un bactericid eficient. Antifungic si vermifug, ceapa provoaca eliminarea viermilor intestinali (ascarizi, oxiuri). Siliciul pe care il contine intareste oasele si reda supletea arterelor. 9. Morcovii Natura a inzestrat morcovul cu vitaminele A, B, C, cu saruri minerale si cu diverse elemente: fier, magneziu, calciu, potasiu, fosfor, sodiu, caroten, asparagina etc. Compozitia, extrem de bogata in principii active, face din morcov un nutriment terapeutic de prima importanta. Poate fi inclus in meniul hepaticilor, reumaticilor, al celor suferinzi de artrita si guta, in curele de dezintoxicare a organismului si pentru calmarea durerilor. Sucul de morcovi combinat cu alte sucuri de legume ajuta la diabet. 10. Proprietatile papadiei Tulpinile de papadie, consumate proaspete, si salata din frunze de papadie te scapa de mancarimi, eczeme si eruptii, imbunatatesc sucul gastric si curata stomacul de tot felul de substante care se elimina greu. Tijele proaspete pot dizolva fara dureri calculul biliar si stimuleaza activitatea hepatica si biliara. Pe langa saruri minerale, papadia contine substante curative si de sinteza foarte importante pentru inlaturarea tulburarilor de metabolism. Datorita efectului sau depurativ, ajuta si in artrita si reumatism. Papadia se foloseste si in combinatiile de plante care ii ajuta diabeticii. 11. Sucul de fasole verde Acesta contine vitaminele A, B, C, saruri minerale, hidrati de carbon, oligoelemente. Este diuretic, depurativ, antiinfectios, tonic hepatic. Se foloseste in reumatism, guta, diabet, litiaza renala. Se administreaza cate 1/2 pahar pe zi. Oamenii de stiinta care au studiat aceasta leguma i-au descoperit in compozitie saruri minerale cu calitati indiscutabile. Glucidele si clorofila pe care le contine confera organismului vigoare, fiind un aliment foarte indicat in alimentatia convalescentilor si a persoanelor astenice. Inzestrata cu proprietati diuretice, ea are o actiune favorabila in edeme si in retentia de apa. Ca si banana, fasolea verde contine substante foarte usor asimilabile de catre organism, vitale, intre altele, creierului. Fasolea verde este foarte bogata in fibre vegetale, care impiedica absorbtia zaharurilor si reduc secretia de insulina.

12. Telina, un ajutor fitoterapeutic Cei care consuma telina in mod regulat sufera rareori de guta si de reumatism. Nu degeaba numerosi fitoterapeuti pledeaza cu insistenta pentru folosirea regulata a telinei impotriva acestor boli. Acest condiment are o aroma aparte datorata unui ulei din compozitia sa, anhidrida sedadonica. De altfel, acest ulei e cel care, partial, previne sau amelioreaza reumatismul. Consumul de telina e recomandat in egala masura astenicilor si persoanelor demineralizate (acesti bolnavi vor gasi in compusii telinei elementele necesare refacerii fortelor fizice vitaminele B1, B2, C; calciu, magneziu, fosfor, cupru etc.) si celor suferind de diabet. 13. Usturoiul, si pentru diabetici Alicina din usturoi are, printre altele, capacitatea de a subtia peretii vaselor de sange, de a mari volumul arterelor si al arteriolelor, usurand astfel circulatia sangelui. Unul sau doi catei de usturoi pe zi te pot apara de multe rele si mai ales de colesterol si trigliceride (in cantitati peste limitele normale). Este dezinfectant al cailor respiratorii si are un rol important in tratarea afectiunilor bronho-pulmonare. Este folosit cu succes si in cazurile de diabet, ajutand la scaderea cotelor de zahar din organism. Curata aparatul digestiv, combate fermentatiile intestinale, omoara viermii intestin

10 plante care regleaz glicemia


- Netratat, duce la diabet, obezitate sau boli cardiovasculare Un nivel mare al glicemiei n snge poate duce la numeroase dezechilibre n organism, dereglri care pot fi cauza apariiei unor afeciuni precum diabetul zaharat, obezitatea sau bolile cardiovasculare. Dac avei aceast problem nu trebuie s recurgei neaprat la pastile. Este de ajuns s adoptai unele msuri i s mncai alimente care nu v fac ru i la orele potrivite. Iat cteva plante i fructe care ajut la reglarea glicemiei din snge i care in diabetul sub control. 1.Afinul Unul dintre cele mai bune remedii antidiabetice e afinul. Acesta are n componena sa o substan numit mirtilin, care ajut la reducerea glicemiei. Pentru obinerea efectelor dorite se pot consuma fructele proaspete, uscate sau congelate n cure de 100 g pe zi timp de dou sptmni, cu dou sptmni pauz i tot aa timp de cteva luni, sau infuziile de afin. Infuzia de afin se prepar dintr-o lingur cu frunze de afin i 500 ml de ap, se mparte n jumtate i se bea zilnic timp de dou sptmni. 2.Urzica Urzica este un puternic detoxificant, dar i o plant foarte bun pentru cei care sufer de diabet, deoarece una dintre proprietile sale este cea de a scdea nivelul glicemiei. Urzica se consum sub form de infuzie (dou linguri la un litru de ap) i se beau cte dou cni pe zi. Se poate bea i sub form de smoothie, se prepar din ce plante dorii, apoi adugai i o mn cu urzici. 3.Ppdia Ppdia este un alt remediu contra glicemiei crescute. Aceast plant conine o substan numit insulin, un
4

fel de zahr care nu stimuleaz secreia de insulin din pancreas. Ea se poate consuma sub form de salat, cte dou pe zi timp de patru sptmni. De asemenea, i ceaiul de ppdie are un efect puternic n scderea nivelului de glicemie din snge. Se consum i sub form de infuzie (cte o can pe zi, timp de patru sptmni). 4.Frunzele de nuc Pentru a ine glicemia sub control, v ajut i frunzele de nuc. Acestea conin numeroase uleiuri volatile, minerale, flavonoide i taninuri, care ajut la reglarea nivelului de glicemie din snge. Se recomand infuziile simple din frunze de nuc, dou cni pe zi, timp de trei sptmni, sau tinctura de frunze de nuc (se iau cte patru picturi, de trei ori pe zi, timp de trei sptmni). 5. Teciul de fasole Un nivel optim al glicemiei l menine i teciul de fasole. Datorit substanelor pe care le conine, teciul de fasole susine capacitatea organismului de a secreta insulin. Se recomand consumul a trei cni cu infuzie sau decoct de teci de fasole pe zi, timp de o lun. 6. Cicoarea Cercettorii au descoperit c tratamentul cu cicoare reduce glicemia i colesterolul persoanelor aflate sub tratament. De asemenea, ea stimuleaz secreia de insulin din celulele pancreatice i reduce producerea glucozei la nivel hepatic. De aceea, medicii o recomand celor care sufer de diabet. Pentru obinerea efectelor dorite trebuie s bei infuzie de cicoare: dou linguri cu rdcin uscat ntr-un litru de ap clocotit. Se bea cte o can dup fiecare mas, zilnic, sau decoctul de cicoare (ntr-un litru de ap se fierbe o mn cu cicoare timp de 15 minute, se las la rcit i se bea nainte de fiecare mas). 7. Ceapa Att proaspt, ct i uscat, ceapa conine foarte multe vitamine i minerale care ajut la reducerea glicemiei din organism. Se poate folosi ceap proaspt n salate sau se poate bea sub form de decoct (se las la fiert 15 minute), sub form de suc (maximum 50 ml n fiecare zi, amestecat cu alte sucuri. Se administreaz zilnic, dup mas, timp de trei sptmni) sau sub form de decoct (se fierbe o mn cu foi de ceap sau o ceap tiat ntr-o litru de ap, se fierbe i se bea cte un pahar n fiecare diminea). 8. Aloe vera O alt plant benefic pentru scderea glicemiei este aloe vera, ce conine o mulime de minerale i de vitamine care ajut la reglarea nivelului glicemiei din organism, fiind foarte benefic n cazul celor care sufer de diabet. Gelul sau sucul de aloe vera se gsete n farmaciile naturiste i se administreaz conform prospectului. 9. Anghinarea Anghinarea conine insulin la fel ca i ppdia, un fel de zahr cu absorbie rapid, care ajut la reglarea nivelului de glicemie i colesterol din snge. Infuzia se poate prepara dintr-o linguri cu plant uscat la o can cu ap. Se bea de dou ori pe zi, timp de o lun. Anghinarea este foarte cunoscut i pentru beneficiile sale asupra ficatului. 10. Schinduful Schinduful este renumit pentru faptul c are n compoziie ase substane cu efect hipoglicemiant. n cazul bolnavilor noninsulinodependeni, schinduful se administreaz sub form de pulbere, doza recomandat fiind de patru lingurie pe zi. n ceea ce-i privete pe diabeticii dependeni de insulin, se recomand cura cu
5

infuzie de schinduf (o linguri cu plant la 250 ml de ap clocotit), care trebuie urmat 12 luni, timp n care dozele trebuie ajustate treptat.

Alimente cu indice glicemic (IG) mare


Bere - 110; cartofi prjii sau gtii la cuptor - 95; fin de orez - 95; pine alb - 90; morcovi (fieri) - 85; orez - 85; fulgi de porumb - 85; popcorn (fr zahr) - 85; pstrnac - 85; pine alb pentru sandvi - 85; fin alb de gru - 85; piure de cartofi - 80; gogoi - 75; lasagna - 75; dovlecel - 75; pepene verde - 75; croissant - 70; brio - 70; ciocolat (cu zahr adugat) - 70; buturi rcoritoare - 70; mlai - 70; tiei (cu gru) - 70; cartofi descojii i fieri - 70; chipsuri - 70; mmlig - 70; cereale rafinate - 70; ananas (n conserv) - 65; porumb dulce - 65; stafide - 65; pine de secar - 65; cartofi necurai, fieri la aburi - 65; pine din cereale integrale - 65; banane - 60; miere - 60; ngheat - 60; pizza - 60; pepene galben - 60.

Ce avei voie i ce nu avei voie


Evitai amidonul din orez i din cartofi, acesta poate ridica glicemia mai mult i mai repede dect zahrul sau bomboanele. Putei consuma orez Basmati, brun, dar i paste brune, deoarece au un indice glicemic mai mic dect alte alimente bogate n amidon. Consumai morcovi, roii, ceap, castravei, salat verde, broccoli, avocado i nuci, deoarece sunt alimente care nu au un impact semnificativ asupra glicemiei. De asemenea, e important s limitai att consumul de grsimi, ct i pe cel de alimente cu indice glicemic ridicat, avertizeaz medicii. Limitai consumul de pine, cerealele procesate, foitajele i dulciurile procesate.

Cnd e cazul s v ngrijorai


Nivelul normal al glicemiei sau al cantitii de zahr din snge este ntre 65 i 110 mg/dl. Dup ce ai mncat este normal ca aceasta s creasc pentru cteva ore, mai ales dac ai consumat dulciuri sau produse care conin grsimi. Glicemia nu trebuie s fie mai mare de 125 mg/dl, orice rezultat care depete aceast valoare nseamn hiperglicemie. Scderea sub 70 mg/dl a cantitii de zahr din snge poart numele de hipoglicemie.

Despre diabet
Diabetul este boala in care organismul fie nu produce, fie nu poate folosi hormonul pancreatic, insulina. Insulina controleaza cantitatea de glucoza (zahar) din sange si procentul in care glucoza este absorbita de celule. Celulele au nevoie de glucoza ca sa produca energie. Mai mult, singura hrana a creierului este glucoza; deci, pentru functionarea normala a creierului nivelul de glucoza trebuie mentinut la un anumit nivel optim. Dupa ce mancati un fel ce contine carbohidrati sau proteine, in mod normal, zaharul din sange creste, adesea intre 120 si 130 mg pe decalitru, dar, in general, nu mai mult de 140 mg/dl. Aceasta crestere elibereaza insulina din celulele pancreatice numite celule beta. Insulina "deschide usile" celulelor din corp ca sa lase glucoza sa intre in ele. Dupa ce a intrat glucoza, nivelul zaharului in sange revine la normal si scapa de varfurile insulinice pana ce organismul asimileaza din nou proteine si carbohidrati. In fiecare zi, la fiecare ora, nivelul zaharului in sange variaza, chiar la persoanele care nu au diabet. Daca nivelul zaharului din sange scade prea mult (hipoglicemie), capacitatea individului de a rationa corect scade. Daca nivelul zaharului este prea crescut (hiperglicemie), persoana are diabet.
6

La persoanele cu diabet, glucoza se aduna in fluxul sangvin, in loc sa fie luata de celule si folosita, ceea ce duce la hiperglicemie. Daca nu este bine controlat, diabetul poate duce la boli de inima, boli de rinichi, edem, afectare a nervilor si infectii ale gurii, gingiilor, plamanilor, pielii, picioarelor si ale zonei genitale. Pot aparea rani pe piele care nu se vindeca. Conform cifrelor publicate de American Diabetes Association (ADA), 18.2 milioane de persoane din America, adica 6.3% din populatie sufera de diabet. Aceasta boala este a sasea cauza cauzatoare de moarte din SUA si prima cauza a orbirii la persoane intre 20 si 74 de ani. Rata mortalitatii la afro-americani este cu 27% mai mare decat la caucazienii care au aceasta boala. Din nefericire, doua treimi dintre cei diagnosticati cu diabet nu asociaza boala cu riscul crescut de probleme cardiovasculare, cum sunt bolile de inima si accidentele vasculare. Pentru cine are diabet, controlul zaharului din sange trebuie sa se faca in corelatie cu verificarea colesterolului si a presiunii sangelui. Diabetul este o tulburare a metabolismului glucidic (hiperglicemie), care duce la cresterea zaharului din sange, peste 1.2 la mie si eliminarea lui prin urina. Aceasta se datoreaza nu numai pancreasului, ci si disfunctiei hipofizei, suprarenalelor, tiroidei, glandelor sexuale - fie scade secretia de insulina a pancreasului, fie creste secretia celorlalte glande. Bolnavii urineaza des, au sete mare, slabesc in forta si mai rar si in greutate, desi mananca mult. Dar 80-90% dintre pacientii bolnavi de diabet sunt supraponderali sin nu fac miscare. La baza surplusului de greutate se afla in primul rand alcoolul consumat zilnic timp indelungat, chiar si in cantitati normale. Este permis sa se bea din cand in cand cate un pahar de vin rosu. Mai ales obezitatea abdominala duce la diabet, infarct, hipertensiune etc. Primul organ suprasolicitat de consumul de alcool este ficatul, apoi pancreasul. Pentru ca organismul sa functioneza eficient, nivelul de glucoza din sange (glicemia) trebuie sa ramana intre niste limite stricte. Glicemia prea ridicata indica prezenta diabetului, printer simptomele caruia se numara setea, urinarile frecvente, oboseala, infectiile recurente, probleme de vedere. Glucoza insuficienta, ce are ca efect glicemia scazuta sau hipoglicemia, poate cauza la ransul ei ameteli, slabiciune, o foame estrema sau chiar coma. Alimentele ce contin carbohidrati, precum ciocolata, prajiturile, biscuitii, painea, cartofii, fructele si dulceturile, ridica glicemia, dar echilibrul este in mod normal restabilit prin actiunea insulinei - hormon produs de pancreas. Acest lucru nu are loc daca secretia de insulina a corpului este scazuta sau daca insulina este ineficienta, producandu-se astfel hipoglicemia (glicemia crescuta). De multe ori diabetul este depistat cu mare intarziere, deoarece, in faza incipienta, nu prezinta aproape nici un fel de simptome. De aceea exista pericolul de aparitie a unor leziuni vasculare sau nervoase, care vor trece neobservate. Diabeticii au o pesistenta senzatie de sete, oboseala si urineaza des. Simptomele tipice sunt reprezentate de foame sau lipsa totala de apetit. Diabetul netratat poate provoca o crestere a glucozei din sange la un nivel ce va pune in pericol chiar viata. Din cauza nivelului ridicat al zaharului din sange sistemul imunitar este afectat, astfel incat apar infectii frecvente, pielea este iritata, iar ranile se vindeca cu dificultate. In plus apar o serie de urmari, cum ar fi depunerile de grasimi la nivel de ficat si pe peretii vaselor de sange.
7

Nivelul ridicat al glucozei dauneaza vaselor de sange, crescand astfel riscul de ateroscleroza. Apar probleme de vascularizare, disfunctii renale, infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, orbire. Nervii sunt, de asemenea, afectati de excesul de zahar. Apar tulburari de perceptie si neuropatii.

Simptome tipice: senzatie puternica de sete, oboseala, nevoie de a urina des, lipsa de pofta de mancare sau senzatie puternica de foame, susceptibilitate din ce in ce mai mare la infectii, vindecarea dificila a ranilor, iritatii ale pielii, infectie cronica a cailor urinare, ateroscleroza, tulburari renale, probleme de vedere, depunere de grasime in ficat, tulburari de perceptie si neuropatii.

Exista doua forme de DIABET cu cauze diferite:


Diabetul zaharat de tip I numit de medici si diabet insulino dependent, se caracterizeaza printr-o distrugere autoimuna a celulelor care secreta insulina, astfel ca insulina nu se mai secreta. Nu sunt mai mult de 15-20% dintre toate cazurile de diabet. Diabetul de tip I este o boala autoimuna in care sistemul imunitar al organismului ataca si distruge celulele beta producatoare de insulina din pancreas. Specialistii cred ca faptul se datoreaza raspunsului imunitar dupa o infectie virala sau ceva legat de nutritie. Medicii recomanda insulina, altfel putandu-se produce coma diabetica. Insulina este o substanta toxica cu efecte nocive asupra vaselor sangvine. Intrebuintarea ei indelungata duce la boli arteriale. Insulina franeaza activitatea tiroidei. Diabetul de tip I, ce trebuie tratat prin injectii regulate cu insulina este urmarea unei incapacitati a pancreasului de a produce insulina, provocata de afectarea sau distrugerea unor celule in urma unei reactii autoimune. Aceasta survine cand mecanismele de protectie ale organismului impotriva organismelor straine se intorc impotriva propriilor tesuturi sanatoase. Diabetul de tip II sau diabetul insulino independent (noninsulinic) este cazul de diabet cel mai des intalnit (80-85% dintre cazuri). Aici exista hiperglicemie cronica, asociata cu modificari lipidice si proteice, care este cauzata de o insuficienta relativa a secretiei de insulina. In diabetul de tip 2 pancreasul produce insulina in cantitati mici, dar nu suficient ca sa alimenteze celulele. De asemenea, celulele pot deveni rezistente chiar si la efectele mici de insulina din sange. Multe persoane au tipul 2 de diabet fara sa stie. Diabetul de tip 2 apare mai frecvent la 40-50 de ani. Diabetul poate avea complicatii grave: arterioscleroza, cataracta, hemoragii gastrointestinale, ciroza hepatica, hipertensiune, ateroscleroza, angina pectorala, coma (din cauza acumularii in sange a produselor toxice). Coma diabetica este cea mai grava. Apare din cauza consumului mare de hidrocarbonate, bolilor infectioase, supararilor mari, traumatismelor, eforturilor mari, operatiilor. In acest caz glicemia poate chiar sa depaseasca 200-300 mg%. Dar atentie, analiza glicemiei poate avea valori mari (normal fiind 65-110 mg %) si la persoane sanatoase care au consumat inainte dulciuri sau au fost stresate. Lipsa exercitiului si supraponderabilitatea sunt cauze comune ale diabetului de tip II, devenind din ce in ce mai raspandit la persoanele mai tinere, din cauza unei cresteri a incidentei obezitatii. In primele faze celulele nu mai recunosc insulina - tulburare care sta si la baza sindromului polichistic ovarian - fapt ce face ca pancreasul sa produca o cantitate suplimentara, drept compensatie.

In acest prim stadiu, tipul II poate fi adesea tratat numai prin dieta, desi unii suferinzi au nevoie si de medicatie. In fazele ulterioare, pancreasul suprasolicitat nu mai poate produce suficienta insulina si este uneori necesar sa se recurga la injectii cu insulina. Pierderea in greutate si exercitiul fizic regulat sunt deosebit de utile pentru persoanele cu diabet de tip II. Pentru ambele tipuri de diabetici este esential sa manance regulat, ca sa previna scaderea glicemiei. Unii diabetici care sunt sub tratament cu insulina trebuie sa manance o data la 2-3 ore si poate fi necesar si sa ia gustari intre mese. Daca insulinodependentii au o criza de hipoglicemie, ei au nevoie imediat de glucoza. Recomandarea este sa se administreze 15 g de glucoza sau sucroza. Diabetul gestational este o forma care se dezvolta in timpul sarcinii, afectand 4% dintre femeile insarcinate. Schimbarile hormonale din timpul sarcinii pot afecta rezistenta corpului la insulina. Cel mai adesea, aceasta situatie dispare dupa nastere, dar pare sa fie un semn ca femeia este mai predispusa sa faca diabet de tip 2 mai tarziu in viata.

Alimentatie - Diabet
Diabetul este boala in care organismul fie nu produce, fie nu poate folosi hormonul pancreatic, insulina. Insulina controleaza cantitatea de glucoza (zahar) din sange si procentul in care glucoza este absorbita de celule. Celulele au nevoie de glucoza ca sa produca energie. Mai mult, singura hrana a creierului este glucoza; deci, pentru functionarea normala a creierului nivelul de glucoza trebuie mentinut la un anumit nivel optim. Dupa ce mancati un fel ce contine carbohidrati sau proteine, in mod normal, zaharul din sange creste, adesea intre 120 si 130 mg pe decalitru, dar, in general, nu mai mult de 140 mg/dl. Aceasta crestere elibereaza insulina din celulele pancreatice numite celule beta. Insulina "deschide usile" celulelor din corp ca sa lase glucoza sa intre in ele. Dupa ce a intrat glucoza, nivelul zaharului in sange revine la normal si scapa de varfurile insulinice pana ce organismul asimileaza din nou proteine si carbohidrati. In fiecare zi, la fiecare ora, nivelul zaharului in sange variaza, chiar la persoanele care nu au diabet. Daca nivelul zaharului din sange scade prea mult (hipoglicemie), capacitatea individului de a rationa corect scade. Daca nivelul zaharului este prea crescut (hiperglicemie), persoana are diabet. In functie de tipul de diabet de care suferiti, trebuie sa tineti un regim alimentar corespunzator, ce trebuie adaptat la fiecare caz in parte, dieta ce devine baza tratamentului diabetului. Dieta este esentiala impreuna cu controlul glicemiei si glicozurieri Dietoterapia impreun acu suplimentele alimentare este astfel structurata incat sa asigure o repartitie echilibrata a alimentatiei din punct de vedere al cantitatii si calitatii. Zaharul in stare pura va fi scos din dieta zilnica acesta putatnd fi consumat doar de persoanele care sufera de hipoglicemie. Dieta in cazul diabetului non-insulinodependent sau de tip II care este cel mai frecvent la persoanele cu varsta peste 40 ani( cel mai des intalnita la persoanele ce sufera de obezitate). Diabetul se poate stabiliza daca tineti cont de urmatoarele aspecte: Pierderea in greutate Dieta sanatoasa Regim hipocaloric cu minim 55 grame proteine pe zi
9

De retinut! Suplimentele alimentare care scad glicemia nu pot inlocui regimul alimentar care reprezinta regimul de baza. Dieta in cazul Diabetului insulino dependent sau de tip I. Diabetul zaharat tip 1 apare in urma distrugerii autoimune a celulelor beta-pancreatice, celule responsabile de secretia de insulina. Diabetul zaharat de tip 1 este o boala ereditara, ce joaca un rol important in patogenia diabetul zaharat tip 1. Hormonul numit insulina permite celulelor corpului sa utilizeze glucoza ca sursa de energie. Cand secretia de insulina este insuficienta sau cand insulina nu-si indeplineste rolul in organism, afectiunea se numeste diabet zaharat. Diabetul tip 1 afecteaza 5-10% dintre persoanele cu diabet si se declanseaza, de obicei, la varste mici de aceea acesta mai este numit si diabet juvenil.Totusi, un numar mare de pacienti care sufera de diabet zaharat tip 1 nu au antecedente in familie de cazuri diabet. Diabetul insulinodependent este intalnit la persoane fara exces de greutate. Dieta in acest caz implica respectarea unei diete hipocalorice cu aliminarea zaharurilor cu absorbtie rapida, acestea pe langa tratamentul cu insulina. Regimul va fi influentat de modul de administrare al insulinei. Dieta contine 3 mese pe zi in functie de orele la care se administreaza insulina cu 2 gustari intre mese. Dieta hipocalorica are la baza o alimentatie diversificata iar mai jos va prezentam ce alimente sunt necesare, interzise in cazul diabetului. Alimente permise pacientului diabetic: - rosii, ardei gras, ciuperci, castraveti, varza, vinete, praz, salata,morcovi, telina, sfecla, ceapa uscata, usturoi; - pepene, lamai, capsuni, cirese, coacaze, nuci; - carne, peste si derivatele lor; - lapte si derivate (branzeturi, smantana, frisca, unt); - oua; - bauturi nealcoolice preparate fara zahar(cu indulcitori). Alimente cu continut glucidic mare, interzise diabeticilor: - zahar, miere, malt; - biscuiti, prajituri preparate cu zahar, bomboane, ciocolata, halva; - smochine, stafide, curmale, prune uscate, struguri, dulceturi,marmelada; Alimente ce trebuie consummate doar dupa cantarire: - paine alba; - paine graham; - cartofi, fasole boabe, mazare boabe; - orez.

Regim Alimentar Diabet


Regimul alimentar este esential in cazul diabetului de orice tip si de asemenea acesta trebuie sa fie individualizat in functiede varsta, sex, activitate fizica, preferinte alimentare, dar si in functie de eventualele
10

boli asociate (obezitate, hipertensiune arteriala, afectiunirenale etc.). Mai jos gasiti cateva recomandari din partea specialistilor - caloriile: Persoanele care sufera de diabet si au o greutate normala are nevoie de aceleasi valori calorice ca si individul sanatos, caloriile provenind insa din proportii diferite de lipide, glucide, proteine. persoanele supraponderali vor urma un regim hipocaloric (cu mai putine calorii) Persoanele subponderale- regimhipercaloric; - glucidele: 50-55% din aportul caloric(cca 300gr./zi) evitandu-se glucidele simple cu absorbtie rapida si produsele rafinate cum sunt zaharul si derivate ale acestuia; - proteinele: 12-15% din calorii(cca 1gr/kg/zi); in caz de afectare renala nu se vor depasi 0,8gr/kg/zi; - lipidele: 30-35% din calorii (cca 125gr/zi); - fibrele alimentare: 30-35 gr./zi provenind din legume, fructe, cereale,leguminoase; - aport de sare: mai putin de 7 gr/zi, iar la hipertensivi nu se vordepasi 3gr. Recomandat este sa aveti 5-6 mese pe zi,sa respectati anumite ore fixe de masa, iar cina sa fie cu cel putin 2 ore inainte de culcare. In randurile ce urmeaza va vom prezenta cateva scheme de alimentatie recoamndate in cazul diabetului

Regim alimentar clasic


Micul dejun:cafea, ceai de plante sau lapte; 3 felii paine (45 gr) sau 3 pesmeti cu 15 gr unt; o felie de branza telemea sau un ou fiert. Pranz: 1/2 grepfrut; 150 g friptura slaba la tava -pui, curcan sau peste; 120 gr cartofi sote cu 2 rosii; o felie de branza cu usturoi si verdeata; l vin. Gustarea de la ora 16: o cafea cu lapte cu indulcitor daca este nevoie sau cacao cu lapte fara zahar + 2 pesmeti cu unt. Cina: ciorba de legume; pulpa de pui fara piele la tava; salata verde asezonata; 30 grame de branza; un mar. Regim alimentar in functie de inaltime, greutate si activitatea fizica Pentru un adult tanar cu inaltime de 170 cm si greutate de 70kg, care realizeaza o activitate fizica medie (consum energetic de 40cal/kg/zi),un exemplu de regim poate fi urmatorul: Dimineata: lapte cu cafea(250 gr.), paine (60 gr.) cu branza de vaci(100 gr.) si ardei gras Gustare: paine(40 gr.) cu unt(20 gr.) si parizer(100 gr.), fructe(100gr.) Dejun: supa limpede de legume cu crutoane (paine 100 gr.), perisoarecu verdeturi si pireu de cartofi(150 gr.), salata verde, paine(60 gr.),compot cu zaharina(100 gr. fructe) Gustare: branza telemea(50 gr.) cu rosii si paine(40 gr.), fructe(100gr.) Cina: salata asortata, paine(40 gr.), budinca de orez cu carne, crema de ou (o cescuta) La culcare: lapte(250 ml.) si paine(20 gr.) Total calorii: 2800/zi Un alt regim in diabetul fara complicatii, de data aceasta insumand 1600 calorii este urmatorul (este necesara ajustarea dietei in functie de activitatea fizica, sex - necesarul caloric zilnic Dimineata: ceai cu zaharina, paine(20 gr.), branza de vaci(50 gr.) Ora 11.30: iaurt(250 gr.) Ora 15: supa de rosii cu legume, musaca din carne(100 gr.) si cartofi(150gr.), salata de varza, paine(40gr.)
11

Ora 18: gelatina din fructe(100 gr.) si frisca Ora 21: crap la cuptor cu garnitura de morcovi (200 gr.) si rosii, spumade gris(15 gr. gris) cu lapte(250 gr.) si mar ras(200 gr.), paine(40 gr.) Total calorii:1600/zi Este foarte important sa aveti un cantar de bucatarie si sa invetati sa dozati cantitatile de amidon, de legume si fructe, asa cum v-a recomandat medicul nutritionist.

Nu uitati ca stilul de viata sanatos combate diabetul


Daca veti urma stilul de viata prescris, constand in regim alimentar cu reducerea in special al glucidelor, efectuarea de exercitii fizice si, daca este nevoie, pierderea in greutate si renuntarea la fumat, veti constata ca va veti simti mult mai bine. Pentru a tine sub control nivelul glucozei din sange in cazul diabetului de tip II este necesar sa va schimbati regimul alimentar, sa aveti grija ce mancati si ca mesele sa fie regulate, in nici un caz sa nu omiteti micul dejun. Nu uitati care sunt regulile de baza: - Reduceti grasimile animale, hidrogenate si zaharul - Consumati carbohidrati care se elibereaza mai incet in sange: orez, paine integrala, paste fainoase si cartofi, produse destinate diabeticilor pe baza de fructoza. Dieta care scade glicemia Glicemia este echilibrata la normal prin mai multe procese care intervin in metabolismul glucozei. Se inatmpla insa ca in anumite cazuri glicemia (cantitatea de glucoza din sange) sa fie afectata, asa se intampla de exemplu in cazul diabetului zaharat. Dieta pentru diabetici Cea mai buna dieta pentru diabetici este cea individualizata. In tot cazul pentru diabetul zaharat insulinodependent (diabetul zaharat de tip I), alimentele trebuie bine echilibrate in nutrienti: lipide, glucide, proteine, vitamine, minerale si oligoelemente, iar la tratament se adauga in mod obligatoriu injectiile cu insulina. In cazul diabetului zaharat de tip II principala modalitate de tratament consta in regimul alimentar, astfel ca vom dedica acest articol in special nutritiei in diabetul de tip II. Cea mai buna dieta pentru diabetici este cea individualizata. In tot cazul pentru diabetul zaharat insulinodependent (diabetul zaharat de tip I), alimentele trebuie bine echilibrate in nutrienti: lipide, glucide, proteine, vitamine, minerale si oligoelemente, iar la tratament se adauga in mod obligatoriu injectiile cu insulina. In cazul diabetului zaharat de tip II principala modalitate de tratament consta in regimul alimentar, astfel ca vom dedica acest articol in special nutritiei in diabetul de tip II. Diabeticul trebuie in primul rand sa ajunga la o greutate normala pentru ca adesea este supraponderal tesutul gras accentuand rezistenta periferica la insulina, deci sustine diabetul. Astfel ca de prima intentie dieta diabeticului este usor hipocalorica, cu mai putine proteine si saraca in alimente bogate in carbohidrati care se absorb rapid.
12

Dietoterapia in diabet Alimentele sugerate in diabet:


Legumele sarace in carbohidrati sunt de baza: rosii, ceapa, castraveti, verdeata, morcovi, spanac, praz, andive, fasole verde, salataetc. alimentele bogate in amidon sunt indicate mai rar si in cantitati mai mici: cartof, fasole uscata, orez, cereale, paine etc. oua, aproximativ 3/saptamana; carne de pui, peste sau curcand, preparata sanatos la cuptor, gratar cu aburi sau prin fierbere; branza, rar cascaval (este foarte bogat in grasimi; fructe oleaginoase nuci, alune crude, mieji de seminte cruzi; Alimente consumate cu moderatie paine cateva felii pe zi, dar daca se poate mancati fara paine; cereale, cartofi, orez; fructe: citrice, banane, mere, aproximativ 1-2 fructe pe zi, iar rar fructe foarte dulci: struguri, pepene rosu, sharon etc. reduceti consumul de ulei la jumatate de litru pe luna cel mult gatiti fara ulei, chiar si salate fara ulei; grasimi cat mai rar: unt, margarina, mezeluri (care contin mai multa grasime decat carne), conserve de carne sau pateuri, preparate prajte, uleiuri procesate (este recomandat sa folositi numai uleiuri extravirgine nepreparate termic), smantana mai rar etc.

Zaharul este interzis, folositi inlocuitori de zahar rar, doar atunci cand este imperios necesar. De obicei fructele si legumele suplinesc necesarul de zaharuri si in plus zaharurile continute de acestea au alta structura, una sanatoasa pentru organism, comparativ cu zaharul care are multe efecte negative si toxice.

Exemplu pentru meniul diabeticului dintr-o zi Mic dejun pentru diabetici:


o cana de apa cu cateva picaturi de lamaie (chiar si menta dupa gusturi) pentru o zi de vara de exemplu sau o cana de ceai cald pentru o zi mai friguroasa; cateva felii de branza sau un ou; legume: un ardei, un morcov, un castravete taiate rondele;

Gustare:

legume crude sau o salata mica de legume;

13

Pranz

o supa de legume sarace in carbohidrati (supa de rosii, poate contine ceapa, fasole verde, radacinoase, verdeata); un gratar mic de pui cu o salata sau mancare la cuptor de legume cu carne;

Gustare de dupa-amiaza

doua fructe: mere, citrice etc.

Cina

supa/ciorba de legume sau mancare de legume cu sau fara carne (de pui sau curcan) sauun gratar de peste cu salata sau o salata de fructe de mare

Observati ca la cina se consuma un singur fel de mancare, ideal este si la pranz sa consumati doar un fel de mancare.

Lista celor mai bune alimente pentru diabetici


Merele n cadrul unui studiu realizat n Finlanda, brbaii care mncau cele mai multe mere sau alte alimente bogate n quercetina aveau o speran de via mai bun dect ceilali, n rndul lor nregistrndu-se mai puine decese cauzate de diabet sau boli de inim. Scorioar O cercetare realizat de Centrul de Cercetare n domeniul Nutriiei, din Beltsville, Maryland, a artat c cei care includeau zilnic n alimentaie i jumtate de linguri de scorioar aveau numai de ctigat, celulele lor fiind mai sensibile la insulin, convertind cu succes zahrul din snge n energie. Dup 40 de zile n care li se administrasera diferite cantiti de scorioar, nu numai c nivelul zahrului din snge se echilibrase, dar s-au observat mbuntiri i n ceea ce privete sntatea inimii. Suc de citrice Studiile au artat c diabeticii tind s aib caren de Vitamina C n organism, aa c citricele bogate n acest nutrient reprezint gustarea perfect. Chiar dac Vitamina C sub form de pilul ar putea prea o alegere mai la ndemn, citricele reprezint o alternativ de dorit, datorit coninutului mare de fibr. Pete Bolile de inim sunt de dou ori mai ntlnite n rndul diabeticilor dect n rndul celor care nu sufer de
14

aceast boal, arat statisticile. Drept urmare, dieta bogat n acizi grai omega 3 - cum ar fi cea care conine colesterol bun, respectiv somon, sardine i macrou - scade colesterolul ru i nivelul trigliceridelor. Alimente bogate n fibre O cercetare realizat la o universitate texana a scos la iveal faptul c cei care i-au crescut cantitatea zilnic de fibre de la 24 la 50 de grame i-au mbuntit considerabil nivelul zahrului din snge. De fapt, o alimentaie bogat n fibre e la fel de eficient ca i anumite medicamente pentru diabet. Dac i se pare obositor s ncerci s calculezi cte fibre conine fiecare aliment, ncearc s incluzi zilnic n diet fructe, legume, orez - mai ales brun -, paste din cereale integrale, pine. Legume De la fasole pn la linte, toate sunt recomandate, putnd fi adugate n supe i salate. i cei care nu au fost diagnosticai cu diabet au de ctigat de pe urma acestor alimente bogate n proteine i fibre, dar srace n grsimi, cu puine calorii, sczndu-i considerabil riscul de diabet i boli de inim. Fibrele ncetinesc eliberarea glucozei n snge, prevenind urcarea i scderea nivelului de zahr n snge, care nrutesc diabetul i dau senzaia de foame. Ceai verde Studiile au artat c inflamaiile cronice, cauzate de alimentele care abund n grsime, de lipsa exerciiului fizic i de o alimentaie din care lipsesc fructele, legumele i grsimile benefice, cresc riscul de crize cardiace i afecteaz capacitatea organimsului de a absorbi zahrul din snge. O soluie simpl este adugarea ceaiului verde n alimentaie sau a sucului de portocale sau de merior. Toate abund n flavonoide, care lupt cu inflamaiile. Nuci Studiile au artat c diabeticii care consum nuci n mod regulat prezint un risc sczut de a se mbolnvi de inim. Nu numai diabeticii au de ctigat de pe urma nucilor, ci i oamenii sntoi. n ambele cazuri, proporia e important: dou linguri de miez ar trebui s fie suficient. Oet Dou linguri de oet nainte de mas te pot ajuta s-i echilibrezi nivelul zahrului din snge, arat un studiu realizat n Arizona. Trei grupe de subieci au luat oet zilnic: oameni sntoi, cu predispoziie mare la diabet i diabetici. nainte de dou mese din zi, voluntarii au luat cte dou linguri de oet obinuit, observndu-se c n cazul diabeticilor nivelul zahrului din snge sczuse cu un sfert, iar n cazul celor cu predispoziie mare la aceast boal, acesta se njumtise.

15