INGRIJIRI IN SINCOPA Definitie: SINCOPA este caracterizata prin pierderea brusca si de scurta durata a constientei , datorita opriri trecatoare

si reversibile a circulatiei cerebrale. Se manifesta prin cadere brusca sau este precedata de ameteala , slabiciune , incetosarea vederii cu reversie spontana. LIPOTIMIA este o pierdere de cunostinta usoara , imcomplecta , cu revenire imediata si poate aparea la personae emotive , cu labilitate psihica , dupa emotii puternice. Dupa manifestare lipotimia este considerate o presincopa. ETIOLOGIE : Reducerea circulatiei cerebrale este data de: 1. Tulburari vasculare cu scaderea volumului sanguine din afectiuni cardiace - sincopa cardiaca prin scaderea debitului cardiac - insuficienta cardiaca, I.M - tulburari de conducere bloc A-V complect - tulburari de ritm tahicardii, fibrilatii - hipotensiune ortostatica 2. Boli cardio-pulmonare: - embolie pulmonara - hipertensiune pulmonara 3.Boli celebro-vasculare: -insuficienta vertebrobazilara - migrena - hipoxie - cause psihice - criza de epilepsie - atac de panica - lesin isteric Semne clinice: paliditate , puls slab , rapid sau neregulat , respiratii imperceptibile , care pot dura 5-10 secunde. Tratamentul este in functie de cauza sincopei. M ASURI DE PREVENIRE: Sincopa aparuta prin scaderea volemiei se poate preveni prin aport de lichide sis are in cantitate suficienta

 Pacienti cu hipo TA ortostatica sunt sfatuiti sa nu se ridice brusc din pat sau de pe scaun , sa stea la marginea patului cateva secunde sau sa faca inainte cateva miscari cu picioarele pentru imbunatatirea circulatiei venoase. Pacientii cunoscuti cu cu dg. Bloc A-V gr. III , care au sincope fregvente , sunt sfatuiti sa-si puna pace-maker la serviciile de cardiologie Medicamentele care agraveaza sincopa prin hipo TA , trebuie intrerupte cand e posibil Factorii etiologici actioneaza prin oprirea inimii , prabusirea TA , la 30 se oreste respiratia , consecinta suprimarea aportului de O2 la creier, daca lipseste > 4-5 min. , apar leziuni ireversibile. Daca sincopa depaseste 20-30 apar convulsii generalizate , relaxarea sfincterelor cu pierderea urinii , turguscenta jugularelor , iar peste 3-4 min. urmeaza moartea. PRIMUL AJUTOR IN SINCOPA asezarea pacientului in decubit dorsal cu capul mai jos decat corpul ( se ridica usor picioarele ) se incearca excitarea reflezelor cutanate prin lovituri vii si scurte, frictuini energice ,umezirea fetei cu apa rece resuscitare cardio-respiratorie , daca inima nu-si reia activitatea , masaj cardiac respiratie gura la gura stimulare mecanica a cordului prin aplicare de lovitura precordiala ( cu marginea cumbitala a mainii in regiunea precordiala ) defibrilare electrica efectuata de echipa ATI

INGRIJIREA BOLNAVULUI IN COMA

COMA- este o suferinta grava a creierului, caracterizata prin pierderea constientei si lipsa reactivitatii la stimuli , cu pastrarea functiilor vegetative ( puls, respiratie ) Tulburari de constienta intalnite in practica medicala sunt: confuzia se manifesta prin prin lipsa de claritate in gandire insotita de neatentie stupoarea- este o stare de somnolenta care necesita stimuli puternici pentru a trezi pacientul

coma- este tulburarea cea mai grava a constientei cauzata de diversi factori etiologici. OBIECTIVE: sustinerea functiilor vitale prinderea unei lini venoase si montarea perfuziei cu ser fiziologic sau gl. 5% cand nu este suspiciune de coma diabetica stabilirea dg. pe baza anamnezei , ex. clinic , ex. laborator , investigatiilor imagistice. aplicarea tratamentului medical .

CULEGEREA DATELOR ( ANAMNEZA ) Consta in culegerea datelor , informatiilor de la cei care au adus pacientul echipa de la ambulanta , de la insotitori , de la martorii sic hear telephonic de la membri familiei. masurarea temperaturii deoarece febra poate indica un soc termic , iar hipotermia o coma hipoglicemica , mixedem, epuizare , stare septica masurarea TA daca e crescuta denota encefalopatie hipertensiva Examenul neurologic ( efectuat de medic ) este obligatoriu , stabileste functionalitatea creierului Examinarea reactivitatii la stimuli, ex. reflexelor Examinarea pupilelor : pupile egale ,rotunde , reactive la lumina denota o coma metabolica pupile punctiforme in intoxicatii cu opiacee pupile miotice in leziuni talamice Tipul de respiratie poate da indicatii asupra comei Dispeea Kussmaul se intalneste in coma diabetica Dispneea Cheyne-Stokes in encefalopatii, hiprtensiune intracraniana Halena sau mirosul emanat din cavitatea bucala este caracteristica: alcoolica in coma alcoolica acetona in coma diabetica amoniacla in coma uremica fetida in coma hepatica Analize de laborator de urgenta din sange: glicemia in coma diabetica

 urea , creatinina , Na , K, Ca pentru coma uremica enzimele hepatice-transaminaze pentru coma hepatica teste toxicologice in caz de intoxicatii Investigatii imagistice : CT este necesar pentru stabilirea dg. si instituirea tratamentului chirurgical RMN , angiografia cerebrala , ex. radiologic CLASIFICARE ETIOLOGICA A COMELOR: A. Come de origine cerebrala cand agentul etiologic actioneaza direct asupra creierului: Accidente vasculure , tromboza , embolie , hemoragie cerebrala , hemoragie meningiana Edem cerebral difuz , tumori , abcese , chist B. Come de origine extra cerebrala- sunt date de agentul cauzal care actioneaza indirect asupra creierului prin tulburari metabolice pe care le genereaza Indiferend de cauza care a dus la pierderea constientei , asistentii medicali trebuie sa se orienteze asupra complicatiilor care pun in pericol imediat viata bolnavului ( insuficienta respiratorie acuta ) . Masurile de urgenta se iau acolo unde se afla bolnavul: Stabilirea functiilor vitale Internarea bolnavilor in coma in functie de tipul comei la serviciile de terapie intensiva de specialitate unde se continua ingrijirile incepute la fata locului. OBIECTIVE DE INGRIJIRE : Prevenirea si combaterea IRA Combaterea obstructiei cailor aeriene se face prin asezarea bolnavului in decubit lateral Curatirea cavitatii bucale- faringiene de mucozitati , resturi alimentare si scoaterea protezelor dentare mobile daca exista Introducerea unei canule orofaringiene ( pipa Guedel ) pentru a impiedica caderea limbii Oxigenoterapie In caz de stop respirator se face respiratia artificiala gura la gura , sau gura la nas, cu balonu Ruben

 Respiratia se mentine pana bolnavul este intubat Resuscitare cardio-respiratorie Aprecierea functiilor vitale si vegetative se face prin supraveghere permanenta pe monitorului a pulsului , respiratiei , temperaturii Masurare periodica a TA , supravegherea pupilelor , reflexului de deglutitie , a tegumentelor Supravegherea diurezei ( sonda Foley si punga colectoare ) Hidratare alimentare pe cale parenterala. TRATAMENTUL SE FACE IN SPITAL IN FUNCTIE DE CAUZA COMEI. EDUCAREA SANITARA PENTRU PREVENIRE STARILOR DE COMA SFATURI PENTRU PACIENTII CU AFECTIUNI CRONICE Pacientii cunoscuti cu diabet sa efectueze tratamentul correct , sa respecte regimul alimentar , sa poarte asupra lor cand se deplaseaza de la domiciliu CI si carnetul eliberat de Centrul de Diabet la care apartine Cei cunoscutii cu afectiuni coronariene sa poarte la ei NTG si cei cu insuficienta cardiaca , hipertensivii , sa evite temperaturile crescute sau prea scazute. Asmaticii sunt informati sa poarte la ei spray antiasmatic Evitati sa adormiti cu surse de incalzire cu flacara deschisa ( sobe cu gaz, lemne ,centrale) , cu aparate electrice in functionare ( resou ) risc de intoxicatii coma Evitati toate accidentele posibile prin respectarea normelor si legilor in vigoare NU INTRATI IN PANICA in situatii dificile va puteti agrava starea de sanatate.