Universitatea Dunrea de Jos Facultatea de Medicin i Farmacie

Bolile infecioase- o permanen planetar curs I

ef de lucrri Dr. Miruna Drgnescu

Mai sunt bolile infecioase de actualitate?

ARGUMENT Maladiile infecioase au reprezentat intotdeauna o constant in suferina oamenilor, depind orice alt cauz de mortalitate inclusiv rzboaiele i dezastrele naturale. Dac rzboaiele realizeaz 0.3% din totalul deceselor planetei, bolile infecioase sunt responsabile de 26%! In cursul tuturor rzboaielor sec.XX au decedat, cumulativ, 111 milioane de oameni (militari i civili), aprox.1,1 mil/an; bolile infecioase omoar 14 mil/an.(Worldwatch Institute Report, 2002). Se apreciaz c in fiecare or maladiile infecioase ucid 1500 de oameni, in special in rile cu resurse limitate.

ARBORELE LUMII VII

BACTERIA
Bacterii nesulfurate

ARCHAEA Crenarcheota hyperthermophiles

EUKARYA
entamoeba entamoeba microsporidii

Bacterii G+

animale animale
fungi flagelate

thermotogale

m diplomonade i c r o s p

fungi

plante plante

t EUKARYA r i

I.TRECUTUL PRIMII AU FOST MICROBII

Este dificil de spus cu exactitate cnd a aprut Viaa pe Pmnt; se tie astzi c microbii, prin precursorii lor, prokariotele, sunt aici de aprox.3,5 miliarde de ani.(500 de milioane de ani au fost singurii locuitori ai planetei);

Microbii...
Precursorii microbieni erau anaerobi i lipsii de mitocondrii, fiind obligai s se adapteze continuu la un mediu in perpetua schimbare (umiditate,t,ph,oxigen) ctignd in flexibilitate i plasticitate genetic i populnd toate niele fundamentale; Continua adaptare la mediu i continua competiie intre diversele specii microbiene au contribuit la gsirea unor soluii (pentru dificultatea de moment) care au fost transmise urmailor(informaia genetic):

Microbii...
Originea virusurilor nu este cunoscut dar este cert c interacioneaz cu genomul gazdei in moduri diferite: particulele virale pot prsi orice genom devenind entiti libere(uniti replicative autonome, independente in celulele gazdei) dar pot oricnd reintra in genom(cum sunt retrovirusurile), repetnd acest ciclu de numeroase ori; Evoluia virusurilor este greu/imposibil de anticipat pe termen lung, fiind oricnd posibile limitri, unificri,bifurcri sau emergene de noi specii;

Microbii
Relaiile microbilor cu lumea Viului sunt surprinztor de complexe,mergnd de la indiferen total la agresivitate fatal; Microbii au o abilitate aparte de a imbolnvi omul, de al omori ins pe termen lung interesul speciei este ca gazda s supravieuieasc, imblnzirea acesteia fiind mai profitabil;

Mitocondriile la eukariote sunt exemple de succes microbian in procesul de endosimbioza Parazitii forteaza intrarea in gazda prin fenomene toxice locale pentru blocarea apararii iar ulterior isi tempereaza agresivitatea Insuccesul microbilor de a modifica celula canceroasa se soldeaza cu disparitia gazdei

i apoi Omul
Acum 55 milioane de ani, in aceast complex lume microbian au aprut primele primate(protoprosimienii) iar in urm cu 6 mil de ani din acestea se desprind maimuele antropoide hominide care vor evolua ctre Homo Sapiens; Studiul ADN-ului mitocondrial sugereaz c singurul strmo comun al oamenilor a trit in Africa in urm cu 171.000 ani(Eva mitocondrial) rspdindu-se in Australia, Europa, cele 2 Americi;

Strmoul omului modern i periplul acesteia prin lume...

...omul
Evoluia uman a fost insoit de dezvoltarea si vehicularea propriei flore microbiene(endogen) dar i de diverse specii parazitare, omul trind permanent noi experiene microbiologice; Omul gzduiete mai muli ageni infecioi dect orice alt form de via; acest fapt este posibil pentru c omul posed mecanisme de aprare complexe, unele innscute, altele dobndite i perfecionate permanent de-a lungul timpului;

omul
Capacitatea de autoprotecie fa de microbii i paraziii potenial patogeni ca i fa de neoplazii (imunocompetena) a aprut timpuriu in evoluia vieii; Imunocompetena presupune existena unor celule care recunosc i neutralizeaz agresorul, iar organismele eukariote posed astfel de structuri; Rspunsul imun adaptativ(anticipativ) a aprut mai recent, fiind construit pe rspunsul imun innscut, de care este controlat; in absena rspunsului imun innscut, cel anticipativ ofer o protecie slab(fapt evident la bolnavii cu granulocitopenie);

Inceputurile omenirii, inceputurile bolilor infecioase

In Paleolitic,oamenii triau in grupuri mici, nomade de culegtori-vntori, confruntdu-se cu dou categorii de boli: 1.Boli produse de organisme deja adaptate hominidelor: a.paraziii intesinali(Enterobius vermicularis), b.ectoparaziii(Pediculus humanus) sau c.unii enteropatogeni(Salmonella spp.) 2.Boli trecute accidental la om de la animale(zoonoze) prin a.inepturi sau dejecte de insecte, b.mucturi sau zrieturi de animale, c.in timpul pregtirii i consumului crnii: Ex.Tripanosomiaza, trichineloza, tularemia, leptospiroza,tuberculoza, rabia, etc.

Paleolitic

Neolitic

Inceputurile
Neoliticul aduce sedentarizarea oamenilor prin domesticirea i creterea animalelor, cultivarea cerealelor i depozitarea acestora peste iarn;pstoritul si agricultura devin ocupaii de baz in Orientul Mijlociu, Sudul Europei, Nordul Africii; Fa de Paleolitic, Neoliticul aduce in acelai areal, mai restrns, grupuri mari de oameni, animale,reziduuri fecaloid-menajere care au permis selectarea unor microbi cu transmisibilitate interspecii s afecteze grupuri mari de oameni;

nceputurile...
Bolile infecioase emergente au insoit omul pe toat perioada evoluiei sale, in special dupa sedentarizare prin apariia unor factori favorizani: 1.Sedentarismul-a favorizat contactul mai strns cu reziduurile fecaloid-menajere(grupurile de culegtorivntori lsau in urm aceste rezervoare microbiene, prin deplasarea permanent; Aezrile umane s-au organizat pe cursuri de ap care sunt permanent i facil expuse contaminrii microbiene; 2.Domesticirea animalelor a oferit suport i un vector pentru zoonoze: antrax, febra Q, tifos etc. 3.Despaduririle, irigaiile au contribuit la rspndirea narului anofel si extinderea malariei.

Tranziia epidemiologic

Succesiunea patocenozelor caracterizat printr-un model epidemiologic dinamic complex a fost denumit tranziie epidemiologic (Omran A.R.,1971)

Patocenoza=coexistena bolilor intr-un anumit moment, loc i societate.

Tranziiile epidemiologice
I. Prima tranziie epidemiologic este legat de agro-pstorit i urbanizare cnd se trece de la parazitozele permanente si sporadicele zoonoze ale vntorilor-culegtorilor la apariia endemic a unor boli permise de sedentarizare; Contactele intre centrele de civilizaie incepute acum 2500 ani au inlesnit schimburile de boli si au accelerat diseminarea lor iar cltoriile transoceanice din/dupa sec. XV au adus un schimb mai intens: Ciuma bubonica din Asia in Europa Variola, rujeola,gripa din Europa in America Sifilisul din America in Europa si mai departe

MARI DESCOPERIRI NOI BOLI sifilis

pesta

variola

Noi rute boli noi

Tranziiile epidemiologice
Prima tranziie epidemiologic este deci dominat de boli infecioase endemo-epidemice. In acelai timp, industrializarea i progresele tehnologice au permis dezvoltarea tiinelor fundamentale, a celor medicale in special, care au dus la cunoaterea mai bun a bolilor si a epidemiologiei acestora; Apariia chimioterapicelor, antibioticelor, vaccinurilor ca i imbuntirea condiiilor de trai, igienico-sanitare individuale si comunitare, au fcut ca lumea occidental s par mai puin vulnerabil la ameninarea maladiilor infecioase, aducnd in prim-plan diverse patologii neinfecioase.

Tranziiile
II.A doua tranziie epidemiologic=bolile cronice i degenerative Progresele amintite au adus duratei de via i o a bolilor cronice/degenerative: HTA, diabet, obezitate,colagenoze, Alzheimer, neoplazii,etc.iar controlul bolilor bolilor infecioaseclasice au indus un fals sentiment de siguran si de minimalizare a pericolului bolilor infecioase de ctre autoritile din Occident;

Tranziiile...
A fost vehiculat ideea, la mijlocul anilor 60, c trebuie inchis cartea bolilor infecioase! Anii urmtori, America si Europa Occidental au fost confruntate cu o serie de boli infecioase emergente cum au fost:sindromul ocului toxic, boala legionarilor, SIDA, boala Lyme, encefalita West-Nile, SARS, etc. ceea ce a confirmat afirmaiile oamenilor de stiin autentici c in domeniul viului, nimic nu este definitiv Ultimile decenii ale sec.XX au fost deceniile emergenelor i re-emergenelor infecioase!

Nimic nu este definitiv

Un student il abordeaz nedumerit pe Einstein: - Domnule Profesor, intrebrile de la examen sunt aceleai ca anul trecut! - Da, dar anul acestea rspunsurile sunt altele! i rspunde Einstein.

II.PREZENTUL
III. A treia tranziie epidemiologic=boli infecioase emergente i reemergente Apariia sau reapariia unor boli este rezultatul interaciunii dintre modificrilor sociale, demografice i de mediu intr-un context ecologic in care adaptarea microbian este influen de deficiene de sntate public, turismul internaional, modificri tehnologice; In prezent avem un mozaic de boli infecioase in care coexist: B.I. caracteristice primei tranziii epidemiologice (tbc.,sifilis,malarie) B.I. emergente,re-emergente Boli cunoscute anterior, cu etiologie infecioas recent identificat/ suspectat B.I.provocate de germeni rezisteni la antibiotice la care se pot aduga:

la care se pot aduga: B.I. cronice B.I. nozocomiale B.I. transmise deliberat(bioterorismul) B.I. pandemice actuale sau poteniale

Boli emergente-reemergente
Dei boli infecioase noi au aprut mereu pe parcursul evoluiei omenirii conceptul de emergenreemergen s-a conturat la inceputul anilor 90; O B.I. este considerat emergent dac: 1. este de apariie recent 2. se manifest intr-un mod nou/inedit 3. se propag rapid 4. poate avea impact medical local, regional sau internaional Boala emergenta trebuie difereniat de creterile incidenei unor boli(prin ameliorarea dg. de laborator, mai buna supraveghere epidemiologica, etc.)

Cauze de (re)emergen
Cauzele sunt multiple: 1.Factori umani si de mediu(globalizarea, comportamentul uman,turismul, etc.) 2.Factori medico-sanitari(tehnici invazive de dg.,antibioterapia abuziva,lacune ale programelor de vaccinare,etc.) 3.Factori microbieni(variante noi, germeni noi) 4.Factori vectoriali(migrarea rezervorului animal,schimare climatologica)

Bolile emergente pot fi clasificate: 1.Necunoscute:SIDA, Hantavirus sd.cardio-pulmonar 2.Noi pentru om: gripa aviara H5N1-Asia,Africa,1997 noua grip-2009 3.Cunoscute dar cu ag patogen recent identificat: borelioza Lyme, legioneloza, hepatitele C,E,G, sau 4.Boli cr cu etiologie bacteriana/virala recent identificata: ulcerul-H.pylori, cancer de col-Human papillomavirus, carcinom hepatic- virusuri hepatitice 5.Schimbarea arealului de manifestare a bolii: encefalita West-Nile in America si Romania, virus adus de pasarile migratoare din N Africii

III.VIITORUL
Bolile re-emergente sunt boli cunoscute care au reaprut sub o form diferit, de obicei mai sever: tuberculoza recrudescent in rile dezvoltate, salmonelozele reemergente, formele actuale de febre hemoragice, etc. Vor fi in continuare i probabil intotdeauna B.I. deoarece este dificil ca omul s concureze in cursa evoluiei cu microrganismele a cror replicare dureaz cteva minute, ale cror populaii sunt de ordinul a 10 in cteva zile i care au o plasticitate i flexibilitate genetic uimitoare; In prezent cunoatem mai puin de 1% din speciile microbiene existente la nivel planetar astfel c este foarte posibil ca la nivel evolutiv B.I.s fie abia la inceputurile lor... i

Oricnd ciuma i poate trezi obolanii, spre a-i trimite s moar pe strzile unei ceti fericite
Albert Camus

Etiologia bolilor infecioase

Agenii infecioi se pot clasifica n: Bacterii Virusuri Fungi Parazii Prioni (proteine infecioase lipsite de acizi nucleici)

n funcie de patogenitate (capacitatea de a determina mbolnvirea organismului uman) pot fi: Patogeni-determinnd boli

Condiionat patogeni

(oportuniti)-care determin mbolnvirea gazdei numai n anumite condiii. Comensali-care folosesc acelai substrat nutritiv ca al gazdei fr a induce boala. Saprofii care se hrnesc cu subst. organice provenite de la gazd.

Definiii
Agentul infecios este un microorganism capabil s invadeze o gazd i s interacioneze cu aceasta. Boala infecioas exprim modificrile anatomofuncionale care apar n cursul interaciunii dintre agentul infecios i gazd i care depesc un anumit prag critic care se manifest prin semne, simptome i alterri biologice. Procesul infecios este o noiune extins la relaiile dintre agentul infecios i gazd intra i post infecioase.

Definiii
Contaminarea=prezena unui microorganism pe o suprafa corporal, obiecte, substane (inclusiv apa, alimentele) fr multiplicare i fr vreo reacie din partea gazdei; Colonizarea=multiplicarea unor microorganisme la nivelul esuturilor gazdei,fr producerea vreunei reacii detectabile din partea acesteia; Infecia=ansamblul proceselor biologice legate de interaciunea dintre microorganismul patogen aflat in multiplicare i gazd; (exist infecii inaparente)

Flora microbian normal a organismului

Colonizarea microbian a organismului uman incepe din momentul naterii, la trecerea produsului de concepie prin canalul pelvin matern, cu flora local vaginal i tegumentar, continund cu flora de pe minile/tegumentele personalului de ingrijire, din aer, de pe suprafee, alimente; Organismul uman este colonizat cu un numr imens de germeni care constituie flora normal; aceasta nu produce in mod normal leziuni dar poate deveni patogen in momentul ptrunderii in esuturi; Flora normal este intr-o dinamic permanent determinat de o serie de factori: vrsta, sexul, status hormonal, stare de sntate, igiena individual i comunitar;

Flora microbian normal a organismului

Flora m. n. este important deoarece intervine in: 1.Sinteza i eliberarea unor factori nutriionali:vit.K, vit.B 2.Procesul de metabolizare a hranei 3.Protecia fa de agresiunea unor patogeni prin: a.competiia pentru receptori sau factori nutritivi b.meninerea in stare de veghe a sistemului imunitar c.producerea de bacteriocine

Flora normal...
Flora este diferit in funcie de regiunea corporal: Zone sterile: mediul intern(snge, LCR) cavitile seroase: pericard, pleur,peritoneu organele genitale interne Zone cu contaminare redus i tranzitorie: sinusuri paranazale, urechea medie, ci biliare i urinare(de la rinichi la uretra proximal), organe genitale externe; Zone contaminate dar necolonizate: stomac, duoden, colon proximal; Zone normal colonizate: tegumente, conjunctiva, cavitatea nazal/bucal, ileonul terminal, colonul, uretra distala, vaginul;

Anton van Leeuwenhoeck (1632-1723)

considerat inventatorul microscopului, dei el doar a perfecionat sistemul de lentile al acestuia, este primul care a descris bacteriile in 1683. Astzi tim c in corpul uman sunt: 10 celule eukariote bacteriile reprezint10% din masa uscat a organismului Tegumentul gzduiete 10 bacterii, cavitatea bucal 10, tubul digestiv 10

Flora microbian..
Tegumentul, dei vine in contact permanent cu o varietate de microbi este un mediu neprielnic pentru majoritatea acestora deoarece flora local este supus unor mari variaii legate de particulariti fizicochimice individuale, structuri anatomice,etc. Stafilococii coagulazo-negativi,obinuit Stafilococul auriu, rar, (Staphylococcus aureus) Corinebacterii obinuit Propionibacterii Clostridium perfringens(20% din populaie) Fungi(Candida, Malassezia) sunt prezeni in zone umede Streptococii colonizeaz tranzitor tegumentul deoarece acizii grai volatili produi de propionibacteriile anaerobe sunt toxici pentru ei; Bacili gram-negativi,colonizeaz tranzitor (cu cteva excepii) tegumentul, acesta fiind prea uscat.

Flora
Cile respiratorii superioare sunt colonizate cu bacterii slab virulente: Bacterii anaerobe (Peptostreptococcus,Prevotela, Bacteroides) Bacterii aerobe(stafilococi coagulazo-negativi, streptococi viridans, neisserii nepatogene,haemophili) Acestea sunt rareori asociate cu boala, cu excepia cazurilor de ptrundere in situsuri normal sterile:sinusuri, ureche medie, creier. Sunt ins i bacterii patogene: streptococ grup A, S.aureus, S.pneumonie,

H. influenzae tip b, M. catarrhalis,N.meningitidis

Enterobacterii

Flora...
Izolarea acestora din CRS nu semnific obligatoriu implicarea in etiologia unei boli! Cu excepia streptococului grup A, acetia sunt rareori implicai in etiologia anginelor acute, dei se izoleaz frecvent de la aceste persoane; Cile respiratorii inferioare sunt in general sterile, dar colonizarea este posibil dup aspiraie; Infeciile sunt produse de bacterii patogene cu origine in cavitatea bucal: S.pneumoniae, S. aureus, unele enterobacterii.

Flora
Tubul digestiv este colonizat de la natere, fiind gazda unui numr mare de microbi, variabil de la un segment la altul al tractului digestiv; Stomacul i duodenul sunt practic lipsite de o flor proprie permanent Ileonul gzduiete stafilococi,streptococi, bacterii gram-negative; Regiunea ileo-cecal i colonul conin o bogat flor: Bacili gram-negativi: enterobacterii, piocianic Bacili anaerobi(predominani):Clostridium spp.,Prevotella; Coci gram-pozitivi anaerobi Fungi Fecalele conin 10bacterii/gram, cele anaerobe fiind predominante; Administrarea de antibiotice poate rupe echilibrul dintre specii cu proliferarea bacteriilor rezistente la antibiotice cum sunt enterococii,

Pseudomonas, C.difficile sau fungii.

Flora
Aparatul genito-urinar Vezica urinar poate fi tranzitoriu colonizat cu microbi provenii din uretra ascendent dar care sunt eliminai prin activitatea bactericid a epiteliului urinar i mecanic(fluxul urinar, evacuare ritmica); Vaginul are o flor care sufer modificri in raport de profilul hormonal al vrstei: De la natere-6 sptmni vaginul este colonizat de lactobacili; Ulterior apare colonizarea cu stafilococi,streptococi,enterobacterii; Creterea pubertar a nivelului de estrogeni duce la recolonizarea cu lactobacili la care se adaug stafilococi, streptococi grup B,enterococi, clostridii, enterobacteriacee,anaerobi, spirili, fungi,micoplasme; Uretra anterioar este colonizat cu: Lactobacili, corinebacterii, stafilococi coagulazo-negativi,bacterii nevirulente, rareori asociate cu boala; Enterococi, enterobacterii,Candida care pot invada tractul urinar i produce boal;

Flora...
Cunoaterea florei normale 1.Orienteaz asupra etiologiei unei infecii aprute prin injuria unei anumite pri a corpului; 2.Permite o mai bun interpretare a izolatelor microbiene de la bolnavii cu infecii; 3.Permite inelegerea consecinelor supracreterii unor microbi normali abseni intr-o anumit regiune a corpului;

Caracteristicile generale ale claselor de microbi implicai n patologia uman

VIRUSURILE sunt un grup de microorganisme care au form, mrime, compoziie diferite dar care au caracteristici comune: Dimensiuni reduse, sub limita vizualizrii cu microscopul optic ; Prezena unui singur tip de acid nucleic(ADN sau ARN); Parazitism intracelular obligatoriu; nu sunt sensibile la antibiotice ! Nu cresc pe medii artificiale, numai in culturi celulare;

Caracteristicile
Echipamentul enzimatic al virusurilor este srac, acesta folosind pentru replicare enzimele celulei gazd; Ataarea virusului la celula gazd este o etap esenial in realizarea infeciei iar virusurile au dezvoltat structuri specializate destinate acestei etape=proteine de ataare (ex.hemaglutinina virusului gripal, glicoproteina de suprafa a HIV); Asupra celulelor gazdei, virusurile pot avea mai multe efecte: 1.Efect citopatic-soldat cu moartea celulei; 2.Transformare celular-celula capt proprieti de celul malign; 3.Infecia latent (virusul rmne n celul potenial activ, fr a produce modificri evidente)

STRUCTURA VIRUSURILOR
Ca structur, virionul prezint un

miez de acid nucleic=core, inconjurat de un inveli proteic=capsida (care are

proprieti antigenice), format din uniti structurale proteice numite capsomere; Miez+capsida=nucleocapsida care are o arhitectur bine stabilit, icosaedric,helicoidal, foarte rar este neregulat; Unele virusuri au i un inveli lipoproteic cu rol protector i antigenic;

SARS

Virusurile VARIOLIC

Caracteristicile...
BACTERIILE Sunt microrganisme cu organizare celular primitiv, de tip procariot, de dimensiuni mai mari dect virusurile(1-10nm) care permite vizualizarea la microscopul optic. Clasificarea bacteriilor se face pe diferite criterii: Aspectul la coloraia Gram Forma bacteriei: coc, bacil, cocobacil, spirochet Necesitatea O2 pentru replicare: aerobi, microaerofili, facultativ anaerobi, anaerobi Prezena sporilor: sporulai,nesporulai

Hans Christian Joachim Gram 1853-1938

Bacteriolog si farmacolog danez, a descoperit la Berlin, in 1884, o metoda de colorare a frotiurilor prin care a difereniat intre Streptococcus pneumoniae si Klebsiella pneumoniae. Metoda a avut la baz cercetrile lui Paul Erlich in domeniul coloranilor.

Caracteristicile
Bacteriile cresc bine pe medii acelulare/artificiale dac au condiii optime de nutriie, temperatur, ph; Structura bacteriilor este mai complex dect a virusurilor: O mas citoplasmatic (protoplast) care conine in centru nucleoplasma invelite de membrana si peretele bacterian; Unele bacterii pot prezenta o capsula extern, organite de suprafa (pili, flageli) sau spori;

Caracteristicile...
Peretele bacterian este structura de rezisten, care se opune diferenei osmotice din interiorul si exteriorul bacteriei, asigurnd forma caracteristica; soliditatea peretelui bacterian este legat de peptidoglican ( polimer al ac muramic cu N-acetilglucozamina); Bacteriile G+ au peretele bacterian gros, format din peptidoglican dispus tridemensional, in timp ce bacteriile G- au peretele bacterian mai subire(peptidoglican dispus bidimensional), o membran extern fosfolipidic, dublu stratificat, lipoproteine(LP), lipopolizaharide(LPZ); la nivelul peretelui bacterian sunt cantonate numeroase antigene bacteriene(ex.endotoxina bacililor G-)

Bacterii SALMONELLA STAFILOCOC

Bacterii HEMOPHILUS /ESCHERICHIA COLLI

Caracteristicile
; Membrana citoplasmatic este alctuit din fosfolipide dispuse bistratificat cu extremitatea hidrofil inexterior iar cu cea hidrofob la interior; membrana mai conine glicoproteine, glicolipide, dar spre deosebire de celulele eukariote, lipsesc sterolii; Funciile membranei celulare Bariera osmotic selectiv contribuind la meninerea compoziiei citoplasmei Sediu al metabolismului energetic Excreia de enzime hidrolitice Participarea la biosintezele celulare Chemotactism

Caracteristicile...
Capsula bacterian este o structur exterioar de natur polizaharidic, vizibil la MO ca un halou incolor in jurul bacteriei; Capsula are rol protector prin 1. aciune antiinfecioas( se opune fagocitozei,activarii complementului (C) pe cale altern, atacului imun); 2. capacitate de schimb ionic i excluderea unor substane tensioactive; 3. se opune desicaiei in condiii defavorabile; Fimbriile intervin in aderena bacterian de structurile receptoare ale gazdei,in trecerea bacteriei de la o gazd la alta; Pilii sunt prelungiri filamentoase care permit ataarea bacteriei de antigenele gazdei; Sporii sunt o form de rezisten in condiii nefavorabile;

Caracteristicile
Genomul bacterian este alctuit dintr-o molecul circular de ADN dublu catenar; Ribozomii bacterieni=aparatul de sintez proteic sunt liberi in citoplasm sau fixai pe membrana citoplasmatic, fiind formai din 3 molecule de ARN(ARNr) i numeroase proteine; Multe antibiotice au ca int ribozomii: macrolide, aminoglicozidele; Bacteriile pot adposti mici molecule de ADN circular (plasmidele) care codific o serie de funcii accesorii: rezistena la antibiotice, producerea de toxine, etc.

Bacterii gram+ cu importan n patologia uman

Familie/gen
Coci Gram pozitivi

Specie

Staphylococcus
Streptococcus Enterococcus faecalis Bacili Gram pozitivi sporulai

S. aureus
S.epidermidis S.pyogenes

Bacillus
Bacili Gram pozitiv nesporulai Listeria Corynebacterium

B.anthracis C. botulinum, tetani, difficile, perfringens

L. Monocytogenes C.dyphteriae

Bacterii Gram- cu importan in patologia uman

Familie/Gen
Bordetella Brucella Francisella Legionella Neisseria Pseudomonas

Specie
B. pertusis B.abortus bovis/suis B.mellitensis F.tularensis L.Pneumophila N. Gonorrhoeae N.Meningitidis P.aeruginosa

Coci si bacili Gram nega tivi aerobi

Bacterii Gram negative

Familie/Gen Bacili Gram negativi
Enterobacteria

Specie facultativ anaerobi

Escherichia colli, Klebsiella pneumoniae, Proteus mirabillis, Salmonella typhi, Salmonella spp., Shigella spp., Yersinia spp. V. cholerae V. parahaemolyticus P. Multocida H. influezae

Vibrio

Pasteurella Haemophylus

Bacterii Gram negative

Familie/Gen
Bacili G- aerobi/microerofili
Campylobacter C. Jejuni C. fetus

Specie

Helicobacter pylori

Bacili G- anaerobi
Prevotella Bacteroides Fusobacterium P. melanogenica B. fragilis F. nucleatum

Alte microorganisme patogene

MICOPLASMELE i ureaplasmele (clasa Mycoplasmataceae, fam.Molicutes) sunt cele mai mici microorganisme capabile s triasc liber, forme intre virusuri si bacterii; Nu au perete celular Au dimensiuni de virusuri mari(125-250nm) Genomul este ADN dublu catenar, citoplasma are echipament enzimatic complex; Se reproduc prin inmugurire sau transformarea formelor filamentoase in forme cocoide Cresc pe medii artificiale Sunt sensibile la antibiotice M.salivarium si M. orale fac parte din flora respiratorie normal; In patologia uman sunt implicate: M. pneumoniae, M.hominis (respirator/extrarespirator) U.urealyticum (genital) M.hominis, fermentans, orale (gazde cu aprare compromis)

Alte microorganisme patogene

CHLAMIDIILE (fam Chlamidiaceae) au proprieti comune virusurilor i bacteriilor; Dimensiuni mari(250-500nm), observabile la MO Au perete celular si ambii acizi nucleici; Replicarea se face prin diviziune binar, obligatoriu intracelular; Cresc doar pe culturi celulare/ ou embrionat; Sunt sensibile la antibiotice; C.pneumoniae, psittaci, trachomatis; RICKETTSIILE sunt microorganisme cu parazitism strict intracelular Au rezervor animal si se transmit prin vectori (cpue, pduchi, purici); Se coloreaz G-, au dimensiuni asemntoare Chlamidiilor si se pot observa la MO; Au perete celular, ambii acizi nucleici, echipament enzimatic bogat; Cresc numai pe celule eukariote dar sunt sensibile la antibiotice; Fam Rickettsiaceae: Rickettsia spp.(prowazekii, conorii,etc), Coxiella, Erlichia, Bartonella spp.

Alte microorganisme patogene

FUNGII sunt microorganisme eukariote multinucleate, majoritatea saprofite; in patologia uman sunt implicate aprox. 100 de specii de mucegaiuri si levuri; 1.Mucegaiurile sunt fungi cu ramificaii filamentoase(hife) cuprinse in structuri tubulare polizaharidice; prin cretere i ramificare formeaz reele complicate=micelii; 2.Levurile apar ca celule simple, rotunde sau ovale; cresc prin inmugurire formnd celule-fiice; Fungii de interes medical au o patogenitate redus ins produc infecii-problem la gazdele cu aprare compromis; Sunt sensibili la medicaia antifungic dar pot dezvolta,in timp,rezisten;

Fungii

Fungii-imagini microscopice

Levurilediviziunea prin nmugurire Mucegaiuri hifele unui miceliu

Alte microorganisme
PROTOZOARELE sunt microorganisme unicelulare, larg rspdite in intreaga lume, trind in cele mai variate condiii de mediu; Se transmit prin vectori, apa/alimentele contaminate, contact sexual; Structura: membrana extern i protoplasma cu organite(nucleu, reticul endoplasmatic, vacuole digestive si contractile); Motilitatea se realizeaz prin pseudopode sau prin structuri mai complexe: flageli sau cili; Reproducerea se realizeaz prin diviziunea binar sau cicluri alternante de diviziune multipl i reproducere sexuat; Clasificare Sporozoare Toxoplasma gondii Plasmodium spp. Flagelate Giardia lamblia Trichomonas sp Leishmania sp

Ameobe - Entamoeba histolytica

Ciliate Balantidium colli

Clasificarea metazoarelor
Metazoarele sunt organisme multicelulare, majoritatea vizibile cu ochiul liber (viermi); Principalii viermi se pot clasifica in: 1.Nematode Intestinale: Enterobius vermicularis,

Ascaris lumbricoides,Trichiuris trichiura, Ancylostoma intestinalis, Strongiloides stercoralis; Tisulare: Toxocara sp., Trichinella spiralis 2.Cestode: Taenia solium/saginata ,Hymenolepis nana, Echinococcus granulosum; 3.Trematode: Fasciola hepatica, Schistosoma

Ageni neconvenionali transmisibili

PRIONII sunt particule infecioase care produc(la om i animale) boli caracterizate prin deteriorarea progresiv a SNC, ca urmare a degeneresceei vacuolare a neuronilor; Cele mai cunoscute boli determinate de prioni la om sunt: boala Creutzfeld-Jacob, boala Kuru, sd. Alpers(numai la copil) iar la animale:scrapia, encefalopatia spongiform bovin(boala vacii nebune); Prionii sunt lipsii de orice fel de acizi nucleici iar replicarea acestora este necunoscut; Boala evolueaz spre debilitate mintal, demen, pierderea controlului motor, imobilizare, cu o laten de luni, ani, zeci de ani.

Sfrit

Kln Rinul i Domul