Coroziunea galvanica

Principiul lucrarii. Coroziunea galvanica reprezinta distrugerea in medii corozive a sistemelor formate din doua metale diferite in contact direct sau care sunt interconectate printr-un conductor electronic. Aceasta forma de coroziune se intalneste frecvent la imbinari prin sudura, la contactul fier si zinc ( tabla zincata), la cupru si alama in schimbatoarele de caldura. Dupa aspectul atacului coroziv, coroziunea galvanica reprezinta o forma de coroziune locala si este in acelasi timp o coroziune electrochimica, datorita mecanismului electrochimic al degradarii materialului metalic expus mediului coroziv. Coroziunea local influenteaza mult proprietatile mecanice ale pieselor, deci numai anumite sectiuni sunt slabite. Deoarece rezistenta unei constructii in ansamblu depinde de rezistenta sectiunii celei mai slabe, coroziunea locala este foarte periculoasa si aduce mari prejudicii economice. Coroziunea galvanica are loc pe seama functionarii unor macropile de coroziune. n conditiile contactului intre doua metale, metalul cu potential de coroziune mai negativ se corodeaza mai intens si reprezinta anodul cuplului galvanic, iar cel cu potential de coroziune mai putin negativ devine catodul sistemului bimetalic. De exemplu in cablurile electrice !eral ( cablu din aliaj !e-Al acoperite cu zinc)" coroziunea zincului de pe otelul galvanizat are loc datorita functionarii pilei galvanice !e-#n si determina consumarea zincului de pe suprafata cablului, iar fierul neacoperit formeaza cu aluminiu o pila locala de coroziune galvanica !e-Al, ce conduce in continuare la degradarea cablurilor electrice. $fectele coroziunii galvanice sunt neglijabile atunci cand diferenta intre potentialele de coroziune ale celor doua metale sunt mai mici de %&m'. (recerea curentului de coroziune in cuplurile galvanice este determinata de" - dizolvarea anodica ) )z* * ze- a metalului cu potential de coroziune mai negativ (ex #n fata de !e in cazul cuplului galvanic !e-#n si aluminiu in cazul cuplului galvanic !e -Al )+ - si de reducerea depolarizantului (pe catod )" fie ionii de hidrogen " ,* * e- , mai rar, sau mai des intalnita reducerea oxigenului dizolvat in apa -. * .,.- * / e- /,-- pe metalul cu potential de coroziune mai pozitiv. 0aportul dintre suprafata anodica si catodica este esential pentru determinarea vitezei de coroziune. 1e prefera o valoare cit mai mare a acestui raport, recomandindu-se ca piesele cu suprafata mica ( suruburi, bolturi, suduri) sa fie executate din materiale mai nobile. n acest caz piesele mici vor fi protejate catodic. mportanta suprafetei este deosebit de mare in special pentru coroziunea sub control catodic cand reactia lenta a procesului global de coroziune este )*z2/- . *z2. ,.- )(-,)z . Daca aria catodica este mare, cantitatea de oxigen ce se reduce este mare, densitatea de curent va fi apreciabila si deci coroziunea va fi intensa. Scopul lucrarii este determinarea influentei suprafetei catodice (a cuprului) asupra coroziunii galvanice a zincului in mediu neutru de apa de mare. Aparatura si substante: pahar 3erzelius cu apa sarata (4aCl 56),electrozi de cupru si zinc, miliampermetru. Mod de lucru. 1e curata electrodul de zinc si cel de cupru cu hartie de smirghel. 1e fixeaza electrodul de zinc paralel cu cel de cupru si se introduc in paharul cu mediul coroziv, 4aCl 56, ce reprezinta un mediu marin simulat. Cu ajutorul surubului de prindere se fixeaza placuta de cupru pentru suprafata maxima in solutie. 1e fac legaturile la miliampermetru. 1e noteaza variatia curentului din minut in minut timp de 7& minute. n primele minute se constata o intensitate mai mare datorita cantitatii mari de oxigen aflata la suprafata electrodului.(reptat, intensitatea curentului scade tinzand spre o valoare constanta determinata de echilibrul dintre oxigenul necesar procesului de reducere si oxigenul care difuzeaza spre electrod. )entinand anodul de zinc in aceeasi pozitie se fac pe rand aceleasi masuratori de curent in timp pentru inca doua suprafete diferite ale aceleasi placute de cupru. n tot timpul masuratorilor distanta dintre electorzi trebuie sa fie constanta.

!ig 7. )ontaj pentru cooziunea galvanica 7. vas cu mediu coroziv (4aCl 56) .. Anod (#n) 5. Catod (Cu) A. - miliampermetru 4aCl 56

5 . 7

Cele trei suprafete ale placutei de cupru folosite in determinarile experimentale se masoara cu rigla. Rezultate. Datele experimentale se vor trece intr-un tabel de forma" Curent 2timp mA2minute 1uprafata 7. 1uprafata .. 1uprafata 5. - 1e va reprezenta grafic dependenta curent- timp corespunzatoare celor 5 suprafete ale electrodului de cupru. - 1e va reprezenta grafic dependenta valorii curentului dupa 7& minute functie de suprafata catodului. Tema de casa" sa se scrie reactiile de ionizare al metalelor (anodice) si cele de reducere (catodice) precum si procesul global a l coroziunii urmatoarelor cupluri galvanice in apa de mare " !e-#n si Al#n ce functioneaza in cablurile !eral. 1uprafata electrodului de cupru, catod (*) (cm.) 7 . 5 ntensitatea curentului (mA)

7&