Sunteți pe pagina 1din 6

2.

STABILIREA PROGRAMULUI DE LUCRU IN CADRUL ACTIUNILOR DE CONTROL IN UNITATILE ALIMENTARE Stabilirea programului de lucru are in vedere numarul si specificul unitatilor din teritoriul in care actioneaza inspectorul de specialitate. Se va avea in vedere ca neajunsurile cele mai frecvente se prodoc in sezonul calduros de aceea planul general de controale va prevedea un numar mai mare de vizite in acest sezon. Odata planul general de control intocmit, el nu va constitui o dogma imuabila, ci va cauta sa se inlature tiparele fixe, rutina si limitela de timp, daca o anumita situatie nou creata o cere. Pentru a putea desfasura un control permanent si riguros este necesar ca inspectorul de specialitate sa-si intocmesca o evidenta a unitatilor de specialitate care intra in sfera sa de activitate . Vezi tabelul nr.1 TAB. 1.EVIDENTA UNITATILOR CARE INTRA SUB INCIDENTA CONTROLULUI
NR. CRT. DENUMIREA UNITATII ADRESA FELUL PRODUSEL OR COMRCIALI ZATE
iere, lapte,etc.

DATE IDENTIFIC ARE PRODUCA TOR

NUME SI PRENUM E PROPRIE TAR, FIRMA, ETC.

1.

..

..

..

Planul general de controale va fi intocmit pe baza necesitatilor create, evitandu-se !azardul si formalismul. Programul de lucru nu trebuie sa sa pervada numai controale propriu-zise, cu itnocmirea unor procese verbale de constatare , ci se vor formula unele sarcini si termene de executie."nele probleme constatate nu trebuie neaparat amendate pecuniar, ci pot fi solutionate c!iar de catre inspector prin instruirea personalului angajat.#xista unele cazuri cand investigatiile inspectorului de

specialitate trebuie grabite, deoarece exista produise care se pot deprecia datorita unei conservari neadecvate, sau a caror durata de de pastrare este mai scurta. $eficentele constatate trebuie inregistrate in %Procesele verbale de constatare& si trebuie aduse la cunostinta sefilor de unitati controlate, din vreme si in mod repetat, pentru ca acestia sa aiba timpul necesar intocmirii planurilor proprii de remediere in timp cat mai scurt a acestora. $e aceea '(Programul activitatii de control al unitatilor alimentare(( trebuie bine gandit, bine fundamentat stiintific si economic avandu-se in vedere si problemele de perspectiva. asurile prescrise nu trebuie sa fie peste posibilitati, deorece niste masuri prea riguroase nu vor putea fi indeplinite, si pot prezenta inconveniente atat pentru prestigiul inspectorului si uneori pot agrava situatia prin deteriorarea produselor. Caracteristici specifice i spect!r"#"i $e specia#itate -1.)esponsabilitati -*.+unostinte de specialitate -,.-titudine. 1. Resp! sa%i#itati .nspectorul de specialitate are datoria sa actioneze in asa fel incat sa nu ajunga la consummator un produs nociv, sau care i-ar provoca repulsie, sau o c!eltuiala inutila..n acest sens prin sa#"%ritatea unui produs se intelege atat calitatea lui organoleptica cat si aspectul sau commercial. -ceste doua aspecte nu numai ca au repercusiuni asupra bugetului cumparatorului , dar sinergizeaza cu indicatorii sanitari stabiliti pentru fiecare produs alimentar in parte."n aspect neplacut al produsului poate insemna o conservabilitate redusa , data de nerespectarea regulilor elementare de igiena in producerea si manipularea produsului. $e aceea, pentru indeplinirea sarcinlor sale in conformitate cu legislatia specifica, inspectorul de specialitate trebuie sa posede cunostinte de multe ori din domenii foarte variate si sa fie capabil sa

ia masurile ce se impun, in timp cat mai scurt, in functie de situatiile intalnite pe teren.Sub nici o forma si din niciun motiv aceste masuri nu trebuie amanate , deaorece amanarea acestora poate conduce la aparatia unor situatii patologice grave in randul consumatorilor. &. C" !sti te $e specia#itate +unostintele din sfera strict profesionala trebuie bine stapanite, deoarece ele sunt concluziile unor adevaruri stiintifice si nu sunt izvorate din ceva intamplator, empiric. .n afara de cunostintele pur profesionale inspectorul de specialitate trebuie sa cunoasca actele normative referitoare la producerea si comercializarea produselor alimentare, precum si cele referitoare la organizarea si desfasurarea comertlui. Sunt de asemenea necesare cunostinte despre eficacitatea economica precum si despre te!nica de constructii, te!nica fabricarii si utilizarii instalatiilor frigorifice,etc. -ceste cunostinte vor fi assimilate in sa fel incat sa nu se suprapuna cunostintelor celor pregatiti si formati pentru acestea, inspecoul de specialitate neputand fi si economist, constructor, etc. +unostintele de baza si cele suplimentare il vor determina pe inspector nu numai sa stie ce poate fi facut, dar mai ales ceea ce nu trebuie facut. '. Atit"$i ea +u toate standardele oficiale, normele interne, precum si alte prescriptii in munca inspecorului se pot ivi situatii neprevazute si foarte variate..n acest sens, inspectorul va tine cont ca, practic, nu exista retete, formule tipizate si de aceea va fi necesar a se alage solutia, care se potriveste ca rezultat si eficienta situatiilor constatate. .n diverse situatii, va trebui luata o decizie care sa aiba efecte economice, sau legate de sanatatea publica, de aceasta decizie putand lua act imediat c!iar si consumatorul, care poate fi de fata. .n activitatea sa, inspectorul nu se va margini a face constatari limitate la sfera sa de actvitate, ci va trebui sa faca investgatii cu privire la normele de igiena si comert, deoarece igiena si buna servire constituie obligatii nu numai profesionale, ci si cetatenesti, acestea nefiind limitate numai la cei care raspund direct de respectivele sectoare.

.ntotdeauna atitudinea inspectorului va fi politicoasa, rabdatoare, plina de tact si abilitate, fara insa a face derogari de la fermitate, impartialitate, precum si de la principiile de igiena si salubritate. SCOPUL CONTROLULUI Scopul prioritar al controlului este bineinteles urmarirea salubritatii produsului si conditiile in care el este manipulate si depozitat./u se poate trece cu vederea, insa, protejarea de contaminare a produsului, aceasta fiind de cele mai multe ori prioritara.$in acest punct de vedere in timpul controlului se vor urmari mai multe prioritati de contaminare a produselor.Vezi tab.nr.*. -stfel, contaminarea poate fi apreciata ca fiind de mai multe feluri si anume0 +ontaminare directa +ontaminare posibila +ontaminare potentiala +ontaminare mai putin probabila. C! ta(i area $irecta Poate fi data de unele suprafete, care vin in mod curent in contact direct, sau indirect cu produsul 1 cutite, unelte manual, fierastraie, blaturi de parcelare, butuci, suprafetele meselor de prelucrare,, masini de tocat, carucioare de transport, mainile muncitorilor, etc.2 -ceste suprafete vor produce o contaminare directa si imediata a produsului, daca ele nu vor fi curatate. Se intelege prin obiect %curat& acel obiect care este liber de orice material strain, cum ar fi bucati de carne, grasime, rugina, praf, sange, lubrifianti,si alte sedimente, care pot contamina produsul alimentar. Obiectul %curat& trebuie sa fie curat la palpat si sa aiba un miros %curat&.3ipsa de curatenie presupune prezenta pe suprafata respective a unor germeni care pot infecta produsul.4oate suprafetele si mijloacele de prelucrare trebuie sa fie curatate, iar modalitatea si produsele specifice , care s-au folosit trebuie consemnate intr-un %proces verbal de unitate&..n aceste procese verbale trebuie consemnate de asemenea, data, ora , persoana1le2 care a1au2

executat manopera, precum si calificativul de )CURAT*. C! ta(i area p!si%i#a #ste data de unele suprafete, care in mod normal nu vin in contact cu produsul, dar exista posibilitatea ca ele sa-l atinga, asa cum sunt0 !ainele lucratorilor, suprafetele exterioare ale carucioarelor de transport, comutatoarele electrice, stalpii, c!iuvetele, etc.$esi aceste obiecte au un rol secundar si ele trebuie sa intrunesca calificativul )CURAT*. C! ta(i area p!te tia#a Poate fi produsa de unele obiecte sau suprafete, care in mod accidental pot veni in contact cu produsul asa cum sunt0 partile inferioare ale carucioarelor, meselor etc. $esi aceste suprafete nu vor fi supuse curateniei zilnice ele trebuie sa fie in permanenta curate. C! ta(i area (ai p"ti pr!%a%i#a

Poate avea loc atunci cand cu totol din intamplare, produsul vine in contact cu unele suprafete ca peretii din spatele frigiderelor, partile superioare ale frigiderelor, ale geamurilor. -ceste suprafete neffind %curate& pot constitui surse directe si puternice de infectare. TABEL NR. & SURSE SI MODUL DE CONTAMINRE ALE ALIMENTELOR
SURSA DE INFECTIE +RUPA DE MICROOR+ANI SME A,.-!! !-e SPECIILE DE MICROOR+.CE SE TRANSMIT M.t"%.,Br"ce##a,Sa#(.,C#!str. ,Stafi#!c.,P. T"#are .,L.(! !cit.,R.%"r et ti SURSA DE INFECTIE Mat. I care se pastrea-a,s e tra sp.,se .a $. I ,re$ie te .e,eta#e, sarea, ,e#ati a, %"##i! , e("#,at!ri. I .e#is"ri at"ra#e Me$i"#4 praf, a%"r, f"(, f"("# $e t"t" , s!#"# SPECIILE DE MICROOR+. CE SE TRANSMIT +er(e i $e t!/i f.a#i(.0 Sa#(! .,Stafi#!c!ci,B.cer e"s,E.c!#i,, ,er( a aer!%i Sp!ri %!t"#i ici Stafi#!c!ci Di.erse (icr!!r,a is(e Micr!!r,. i test a#e S. t5p1i si +.c!#if!r(i, perfri ,e s B!t"#is(, f#!rei

A i(a#"# pr!$"cat !r

A,.sp.a i(a#e# !r

Vir"s"# aft!s, .. p!rci , ..p. a.iar,B.a t1racis. Str.pi!,e es ser!t."(a e, Fe%ra 2 , etc. A,

pest!s

C!#i%aci#i

A,. Specifici !("#"i A,.!%is "iti

E te!c!ci c!#if!r(i, Pr!te"s, C#!stri$i"( 3e#c1i, C#. perfri ,e s

parat5p1i, 3e#e1ia A,. ai

t!/i f.a#i(e tare Sa(! e##a0!a(e ii trec"ti pri %!a#a si p"tat!ri Stafi#!c!ci pat!,e i 6 #e-i" i c"ta ate,ars"ri, taiet"ri,p#a,i a#e (ai i#!r 7pa#(e, %rat, a te%rat8 9ep. I f., P!#i!(ie#ita, afecti" i pr!$"se $e Str. P5!,e es tip A 7ri !fari ,ite,i f.i test.8,Fe% ra tif!i$a si paratif!i$a,Difteria, Di-e teria,Di-e teria %aci#ara , S1i,e##a s! ei A i(a#e $!(estic cai i,pisici. B.t"%erc.,parat"%.,, Sa#(! e##a,Lept!spira, Br"ce##a, T!/!p#as(a.

A,. -!! !-e O("#

A,.specifici %!#i#!r "(a e

R!-at!are I secte:(" ste, ,a $aci $e %"c.,f"r ici

Sa#(! e##a, Lept!spira Sa#(! e##a, Stafi#!c!ci