1

kCGkAMUL
Ak1IDULUI MI5CAkLA CULAk

I. kLAM8UL


1. Iunda|a ;| art|du| M|;carea opu|ar
arLldul Mlscarea opular (M) s-a nscuL, in urma procesulul de consulLare condus de
lunda(la Mlscarea opular in inLreaga (ar, pentru a ofer| un veh|cu| po||t|c c|ase| m|[|oc|| d|n
komn|a.

lundala Mlscarea opular a ldenLlflcaL urmLoarele oblecLlve pollLlce de mare acLuallLaLe in
2013:
1. Consolldarea lnLegrrll europene ;l euro-aLlanLlce a 8omnlel, ca dlrec(le sLraLeglc
fundamenLal.
2. CaranLarea sLaLulul de drepL, echlllbrulul puLerllor sl unul parlamenL unlcameral, cu
maxlmum 300 de parlamenLarl.
3. Aprarea lndependen(el [usLl(lel fa( de pollLlc sl inLrlrea maglsLraLurll, a unA, Anl,
ullCC1, precum sl a Cur(ll ConsLlLu(lonale.
4. uepollLlzarea sl reforma admlnlsLralel conform prlnclplulul subsldlarlL(ll, promovarea
compeLenel in LoaLe servlcllle publlce.
3. ulsclpllna chelLulrll banulul publlc in LexLul consLlLulonal: plafon maxlm al daLorlel
publlce de 60 dln l8 sl al deflclLulul bugeLar de maxlmum 3 dln l8.
6. 8educerea lmpozlLelor sl a nlvelulul conLrlbulllor soclale.
7. ln[ecLarea banllor publlcl in lnvesLlll cu lmpacL in economla lnovaLoare real sl nu inLr-
un aparaL blrocraLlc care oprlm inLreprlnzLorll sl ceLenll.
8. AdopLarea unor mecanlsme slmple, flexlblle sl LransparenLe penLru accesarea fondurllor
europene.
9. lncura[area, prln msurl flscale, a muncll celor apl, in deLrlmenLul lenel.
10. Acordarea unor avanLa[e flscale penLru inceperea unel afacerl, penLru formarea
profeslonal sl anga[area Llnerllor sub 33 de anl.
11. Lllmlnarea plerderllor dln companllle de sLaL: deconecLarea cllenLelel de parLld de la
resurse, prln prlvaLlzare sau managemenL prlvaL.
12. SLlmularea produclel lnLerne sl a caplLalulul auLohLon.
13. Modernlzarea medlulul rural, asLfel incL s exlsLe reea sLradal, ap sl canallzare in
LoaLe comunele 8omnlel.
14. CombaLerea fraudelor dln flnan(ele publlce, snLaLe, slsLemul de a[uLoare soclale sl de
pensll, prln lnformaLlzare lnLegraL.
2

13. lnLroducerea voLulul prln coresponden penLru Lol alegLorll.

ln acesL sens, arLldul Mlscarea opular va conLlnua s la in seam problemele ldenLlflcaLe de
cLre lundala Mlscarea opular. arLldul Mlscarea opular va uLlllza, de asemenea, resurse
umane selecLaLe, formaLe sl promovaLe conform valorllor, prlnclplllor sl procedurllor enunaLe
de lundala Mlscarea opular.


2. Un a|tfe| de part|d

SunLem con;Llen(l de deflclLul de incredere al ceL(enllor apruL in spalul publlc dln 8omnla.
AcLlvl economlc, clrca 60 dlnLre ceLenl sunL demoblllzal pollLlc.

Crlza pollLlcll romnesLl vlne dln:
a. llpsa unor docLrlne clare, cldlLe pe valorl sl prlnclpll,
b. llpsa unor pollLlcl coerenLe, lzvorLe dln docLrlna parLldelor,
c. llpsa oamenllor credlblll sl clnsLl(l care s le pun in pracLlc,
d. foloslrea resurselor publlce in scopurl personale sau de grup.

rln urmare, e nevole de crearea unul alLfel de parLld, nu a unul alL parLld.

arLldul Mlscarea opular propune o alL culLur pollLlc, ca o alLernaLlv la corup(la sl llpsa de
vlzlune acLuale. ln locul pollLlcll de gasc, propunem o pollLlc de valorl.

uorlm s flm parLldul oamenllor vrednlcl sl clnsLl(l: punem ca fllLru pollLlc decen(a, valorlle,
clnsLea, merlLul.

vom ldenLlflca ellLele, lndlferenL de domenlul lor de excelen, cum ar fl mlcl inLreprlnzLorl de
succes, fermlerl, profesorl, cerceLLorl, medlcl eLc.

vrem s dep;lm asLfel deflclLul democraLlc acLual: pollLlclenl cu educale precar, care
guverneaz fr conLrolul ceLenllor harnlcl, one;Ll, dar deceplonal.

romovm o guvernare bazaL pe declzll ralonale, care conLlnu modernlzarea dln anll 2003-
2012, in speclal in ceea ce prlvesLe educala, leglslala muncll, dlsclpllna flscal-bugeLar, crearea
de locurl de munc, relansarea agrlculLurll sl rea;ezarea solldarlLll soclale.

8efuzm popullsmul care domln o parLe lmporLanL a clasel pollLlce acLuale sl oferlm modelul
cura[ulul, asumrll sl responsablllL(ll.

ropunem revlgorarea paLrloLlsmulul auLenLlc, demn de 8omnla european.
3


A face pollLlc inseamn a Le pune in slu[ba blnelul comun. Conslderm c blnele comun e
lnsplraL de forele acLlve ale nalunll. ue aceea, nu ne vor puLea fl parLenerl lndlvlzl sl fore
pollLlce exLremlsLe sl popullsLe, sau enLlLl care pun lnLeresul publlc in slu[ba lnLeresulul egolsL
sau al unul grup corupL.

vom aclona penLru ca generallle urmLoare s alb parLe de un sLaL corecL organlzaL, cu o
[usLlle lndependenL, cu flnane rlguros gesLlonaLe sl slsLeme publlce de educale, snLaLe,
lnfrasLrucLur sl admlnlsLrale cenLraLe pe nevolle flecrul romn.
4


II. IDLN1I1A1L


arLldul Mlscarea opular se deflnesLe ca un parLld modern, de cenLru-dreapLa, lnsplraL de
trad||a cret|n-democrat | c|as|c-||bera| dln Luropa.

ldenLlLaLea, valorlle, oblecLlvele sl ml[loacele noasLre de aclune lzvorsc dln gndlrea sl
experlena acumulaLe de arLldul opular Luropean (L), depozlLarul valorllor fundamenLale
ale Luropel sl prlnclpalul reallzaLor al deschlderll unlunll Luropene spre esLul Luropel dup
1990, a;a cum o subllnlaz rogramul acesLel famllll pollLlce, adopLaL la Congresul de la
8ucure;Ll dln 17-18 ocLombrle 2012.

arLldul Mlscarea opular recunoasLe clasa de ml[loc, ca prlnclpal moLor de dezvolLare a (rll
sl, ca aLare, ca prlnclpal beneflclar al ac(lunll noasLre.

1. Va|or|

SeLul de valorl al arLldulul Mlscarea opular, lzvorLe dln Lradlla cre;Lln ;l greco-roman a
Luropel, esLe cel asumaL de parLldele de cenLru-dreapLa membre L:

a. demnlLaLea persoanel umane,
b. llberLaLea de con;Llln, asoclere sl inLreprlndere,
c. responsablllLaLea penLru proprllle acLe,
d. solldarlLaLea inLre Lo(l membrll socleL(ll,
e. echlLaLea sl egallLaLea de sanse,
f. proprleLaLea lnvlolabll, ca rezulLaL al muncll sl splrlLulul inLreprlnzLor inLr-o economle
llber,
g. sLaLul de drepL sl domnla legll,
h. democrala parLlclpaLlv, Lolerana, plurallsmul, drepLurlle mlnorlLllor,
l. subsldlarlLaLea sl buna admlnlsLra(le in folosul blnelul comun,
[. Lradlllle mosLenlLe de la inalnLa;l,
k. paLrloLlsmul,
l. Luropa sl valorlle aLlanLlsLe, ale lumll llbere,

a. Demn|tatea persoane| umane esLe lnalLerabll.
La prlve;Le absoluL LoaLe fllnele umane.
Legm demnlLaLea de auLonomla sl llberLaLea persoanel.
Srcla sl dependen(a de aslsLen(a sLaLulul aduc aLlngere demnlL(ll umane.
Aflrmm drepLul flecrula de a-sl dezvolLa personallLaLea, in funcle de proprla voln, ;l de a
lua slngur declzllle morale, fllnd responsabll in faa lul uumnezeu, a proprlel consLllne sl a legll.
3

nu credem inLr-un sLaL care LuLeleaz sau conLroleaz vlaa oamenllor.

b. L|bertatea e prlnclpala manlfesLare a demnlL(ll umane, condlla necesar a unel socleL(l
prospere sl a democralel moderne.
LlberLaLea Lrebule consecvenL apraL inLr-o socleLaLe romneasc LraumaLlzaL de experlena
LoLallLar.
Aprm de orlce lmlxLlune llberLaLea de asoclere sl llberLaLea de a inLreprlnde. 8omnla nu va
devenl puLernlc inLrlnd sLaLul, cl rldlcnd obsLacolele dln calea llberL(ll lnLelecLuale,
economlce sl de asoclere clvlc sl pollLlc.
Cu LoaLe acesLea, drepLul la llber exprlmare e llmlLaL de respecLul fa de semenl. Aflrmallle
deflmLoare la adresa unel persoane afecLeaz llberLaLea lndlvldual ;l rnesc demnlLaLea.
LlberLaLea esLe reallzaL in vlaa de zl cu zl, prln responsablllLaLe lndlvldual sl colecLlv: flecare
Lrebule s parLlclpe la acLlvlLlle comunlLll, s voLeze sl s la parLe la luarea declzlllor.
LlberLaLea preuspune obllga(la de a respecLa drepLurlle celorlal(l.

c. uln llberLaLe se nasLe responsab|||tatea penLru proprllle acLe.
lapLul c flecare om se nasLe llber lnduce sl responsablllLl.
8esponsablllLaLea nu se llmlLeaz la ac(lunea lndlvldual. AdmlnlsLra(la Lrebule s rspund
mereu in fa(a ceL(eanulul, alesll nu Lrebule s beneflcleze de nlclo lmunlLaLe, in afara celel
referlLoare la oplnll pollLlce sl voLurl.
SLaLul esLe responsabll in fa(a ceL(enllor sl are obllga(la s lase genera(lllor vllLoare flnan(e
echlllbraLe sl un medlu uman sl naLural snLos.

d. So||dar|tatea face parLe dln naLura uman.
Credem c ceL(enll care dlspun de resurse Lrebule s-l a[uLe pe cel afla(l in dlflculLaLe.
ln egal msur, cel care asLzl sunL in dlflculLaLe Lrebule incura[al s depun la rndul lor
eforLurl penLru a-sl amellora sLandardele de vla.
SolldarlLaLea e creaLoare de pace sl coezlune soclal.
C form esenlal a acesLela e solldarlLaLea dlnLre generall. Cenerala de azl nu Lrebule s
amaneLeze vllLorul celor care vor venl.

e. uorlm ech|tate ;| ega||tate de ;anse penLru Lo(l, sl sprl[ln solldar penLru cel afla(l in
dlflculLaLe.
nu credem in egallLarlsm, cl in egallLaLea in fa(a legll sl in egallLaLea de sanse.

f. ropr|etatea pune in valoare auLonomla persoanel.
enLru nol, proprleLaLea esLe sacr sl lnallenabll.
La garanLeaz o socleLaLe llber sl prosper.
roprleLaLea aslgur Lralul ;l slgurana coLldlan, dar e ;l o ;coal a respecLulul fa de munc ;|
sp|r|tu| |ntrepr|nztor.
Credem c nu exlsL munc llpslL de valoare.
6


g. Domn|a |eg|| garanLeaz demnlLaLea uman, llberLaLea, proprleLaLea sl democra(la.
vrem drepLaLe penLru flecare sl [usLl(le penLru Lo(l.
Corup(la esLe cea mal grav boal a 8omnlel. lngdulL de LoaLe parLldele pollLlce, aceasL
pracLlc a srclL (ara.
SLaLul de drepL nu se negoclaz, lar penLru crlm sl corup(le avem Loleran( zero.
Am observaL in repeLaLe rndurl, dln lunle 1990 pn in lulle 2012, c derapa[ele pollLlce poL
face democra(la fragll, LoL asa cum sLaLul de drepL devlne vulnerabll aLuncl cnd [usLl(la e
slab.
Aprarea sl inLrlrea [usLl(lel sunL o prlorlLaLe penLru nol.

h. uoar prln parLlclparea LuLuror puLem crea o socleLaLe [usL.
Credem in democra|a part|c|pat|v, to|eran, p|ura||sm po||t|c.
8especLm sl proLe[m dreptur||e m|nor|t||or, fr a negll[a op(lunlle sl ldenLlLaLea
ma[orlLare.
uorlm o prezen( cL mal mare la voL, lncluslv penLru romnll dln dlaspora.
1olerana e o valoare educaL, nu naLural. un sLaL modern e unul care lnsLlLule ml[loace
leglLlme, egal acceslblle LuLuror, penLru aLlngerea unor oblecLlve lndlvlduale dlferlLe.
1olerana nu inseamn ins Lolerarea nedrepLll soclale sau a exLremlsmulul, a;a cum
plurallsmul nu Lrebule confundaL cu renunarea la orlce convlngerl.

l. Creale a drepLel cresLln-democraLe, subs|d|ar|tatea aflrm c LoL ceea ce un ceLean poaLe
oblne slngur, in cadrul famlllel sl in asoclere llber cu alLe persoane, Lrebule s rmn de
daLorla lul.
SLaLul Lrebule s asume doar acele indaLorlrl pe care ceLeanll sau comunlLlle mal mlcl nu
sunL capablll/e s le duc la bun sfr;lL.
rlnclplul se apllc sl relalel dlnLre comunlLlle mal marl sl cele mal mlcl, ca sl relalel dlnLre
asoclall prlvaLe sl publlce.

[. 1rad||a il ofer persoanel fondul maLerlal ;l slmbollc al formrll ca membru al comunlLll,
Suslnem asumarea crlLlc a Lradllel, relnnd ;l promovnd elemenLele ce recomand
socleLaLea romneasc in conLexLul european.
lnLr-o socleLaLe globallzaL, Lradl(la esLe o surs pre(loas de dlferen(lere pozlLlv, de ldenLlLaLe
dlsLlncL a comunlL(llor sl a na(lunll.

k. atr|ot|smu| esLe flrescul dragosLel de (ar, llmb, Lradl(ll.
Ll nu se confund cu na(lonallsmul, care exalL superlorlLaLea na(lonal real sau lmaglnar,
nlcl cu sovlnlsmul sau xenofobla, care inseamn ur.
8omnll Lrebule s isl demonsLreze paLrloLlsmul vorblnd corecL llmba romn, respecLnd
naLura, ingrl[lnd paLrlmonlul, munclnd clnsLlL orlunde s-ar afla.

7

l. Luropa esLe ldenLlLaLea noasLr culLural mosLenlL sl aflrmaL lsLorlc.
nu po(l fl colonla proprlel ldenLlL(l: vom aflrma rsplcaL ldenLlLaLea noasLr na(lonal
lnseparabll de cea european.
At|ant|smu| esLe op(lunea noasLr geo-sLraLeglc, de la care nu ne abaLem. nu esLe o orlenLare
con[uncLural, cl de valorl: dorlm s facem parLe dln lumea llber, capabll s ne garanLeze
securlLaLea, nu dln clubul democra(lllor orlglnale".


2. Cu|tur organ|za|ona|

arLldele exlsLenLe sunL asocla(ll consLlLulLe pe baz de lnLerese (adesea lleglLlme), nu de valorl.
CulLura lor organlza(lonal esLe plramldal, bazaL pe lnLerese de grup, compllclL(l LcuLe, sl
supunere necondl(lonaL.

nol ne propunem consLrulrea unel organlzall pe urmLoarele prlnclpll:

1. ulsclpllna de parLld se bazeaz pe valorl asumaLe. Conducerea parLldulul nu poaLe
lgnora valorlle sl sLaLuLul acesLula.
2. LlberLaLea de expresle a membrllor e aslguraL, in msura in care nu conLravlne valorllor
parLldulul. un parLld vlu nu poaLe vorbl pe o slngur voce.
3. uemocra(la incepe de [os in sus, nu de sus in [os. rocesele de selec(le a candlda(llor
parLldulul vor urma democra(la parLlclpaLlv.
4. Comunlcarea sl lnformarea membrllor Lrebule s fle adapLaLe la epoca lnLerneLulul, nu
reduse la un grup declzlonal. 1o(l membrll Lrebule s slmL c fac parLe dlnLr-o
comunlLaLe, s fle lnforma(l sl s conLrlbule la documenLele programaLlce sl la luarea
declzlllor.
3. vom cuLa s aLragem personallLl publlce cu experlen in vlaa profeslonal, cu o
repuLale lreprosabll, valldaLe prln reallzrl semnlflcaLlve.
6. nu ne promovm membrll in func(ll publlce decL pe crlLerll LransparenLe de
compeLen( sl merlL. AcesLea vor fl fcuLe publlce.
7. nu facem allan(e cu parLlde popullsLe, exLremlsLe sau care reprezlnL un grup de
lnLerese aflaLe in confllcL cu lnLeresul publlc.
8. un parLld se conduce in splrlL corporaLlsL, dar in lnLeresul blnelul comun. vom lnLroduce
managemenL profeslonlsL in comunlcare, gesLlunea resurselor umane sl conLablllLaLe
LransparenL.
9. un parLld are nevole de pollLlcl publlce: ele provln dln "#$%&'"(%&-ul proprlu (lunda(la
Mlscarea opular) sl dln consulLarea conLlnu cu lumea academlc, socleLaLea clvll sl
medlul de afacerl.
10. un parLld modern nu poaLe exlsLa in lzolare lnLerna(lonal. vom culLlva aslduu rela(llle
cu celelalLe parLlde membre L sl cu funda(llle lor pollLlce.
8


III. C|IUNI CLI1ICL MAICkL

a baza valorllor noasLre sl (lnnd conL de prlorlL(lle 8omnlel, am sLablllL urmLoarele op(lunl
pollLlce ma[ore:

1. C nalune llber, acLlv ;l unlL,
2. SLaL de drepL suplu sl puLernlc,
3. AdmlnlsLrale eflclenL sl necorupL,
4. lamllll snLoase sl prospere,
3. urepLaLe penLru Lo(l ceL(enll,
6. Lconomle llber, agrlculLur performanL, flscallLaLe redus,
7. CulLur vle, llberLaLea culLelor, pres llber,
8. Medlu curaL ;l lndependen energeLlc,
9. Lducale, formare profeslonal sl cerceLare performanLe,
10. Luropa, aLlanLlsm, romnll dln sLrlnLaLe.



1. C na|une ||ber, act|v | un|t

nalunea sufer de pe urma deflclLulul de incredere dln 8omnla de azl.

aradoxal, in paralel cu negll[area valorllor na(lonale sl luarea in derdere a paLrloLlsmulul, a
crescuL gradul de resplngere a LoL ceea ce inseamn unlunea Luropean sl ldenLlLaLea noasLr
european.

Coezlunea soclal esLe asLzl puLernlc amenlnaL de lnegallLaLe ;l srcle, uneorl comblnaLe cu
cre;Lerea raLel ;oma[ulul, indeosebl in rndul Llnerllor.

olarlzarea exLrem a confllcLelor pollLlce a lnLrodus cllva[e la nlvel soclal.

nalunea e amenlnaL, de asemenea, de acapararea resurselor dln domenll inLregl de
acLlvlLaLe de cLre grupurl de lnLeres.

reslunea pus de auLorlLl asupra celor care nu imprLsesc aceleasl ldealurl cu guvernarea sl
lnLlmldarea lor au fosL pracLlcl curenLe la incepuLul anllor '90, revenlnd in acLuallLaLe in vara lul
2012.

ollLlclenl lncompeLenl apr lmoblllsmul, se Lem de compeLlle, penLru a-;l menlne reelele
de lnfluen.

9

ln asemenea condlll, munca nu mal e o valoare asoclaL nalunll. LlberLaLea ;l unlLaLea acesLela
sunL afecLaLe, fllndc o nalune nu poaLe fl llber ;l coezlv dac munca nu e respecLaL ;l
rsplLlL.

!Ce so|u|| avem?

rlnclpllle noasLre prlvlnd na(lunea sunL:
a. o ldenLlLaLe na(lonal puLernlc asoclaL unel ldenLlL(l europene asumaLe,
b. coezlunea na(lunll se deflnesLe prln paLrloLlsm, culLur comun sl munc,
c. paLrloLlsmul esLe culLlvarea valorllor na(lonale, nu lmpunerea acesLora, exalLarea unel
superlorlL(l lmaglnare, sau ura fa( de cellal(l,
d. na(lunea are un prolecL sl un desLln comun, sl nu se confund cu o popula(le amorf
ldenLlLar,
e. na(lunea respecL sl proLe[eaz dlverslLaLea, fr a renun(a la proprla ldenLlLaLe,
f. romnll dln sLrlnLaLe nu poL fl exclusl dln corpul na(lunll romne.

vom redeflnl prolecLul na(lonal pornlnd de la educa(le, culLur, munc sl sLandardele clvlllza(lel
europene.

vom culLlva valorlle na(lonale, in deplln respecL fa( de valorlle LuLuror mlnorlL(llor.

vom culLlva prln educa(le paLrloLlsmul sl Lradl(llle culLural-splrlLuale ale na(lunll.

vom promova ldenLlLaLea noasLr na(lonal in complemenLarlLaLe cu cea european, la fel de
veche sl de auLenLlc.

vom combaLe cu ldel sl argumenLe defeLlsmul, baL[ocura valorllor na(lonale sl europene, sau
culLul subvalorll.

rlmul semn al paLrloLlsmulul e grl[a penLru llmba na(lonal. vom promova llmba romn ca
prlnclpal elemenL ldenLlLar.

vom promova voLul prln coresponden( penLru a nu exclude romnll dln sLrlnLaLe dln corpul
na(lunll noasLre.

rlnclpllle noasLre in ce prlvesLe munca sunL urmLoarele:
a. Lconomla llber, sl nu sLaLul, creeaz locurl de munc,
b. anga[aLorul nu Lrebule afecLaL prln reglemenLrl sl poverl flscale exceslve,
c. anga[aLul Lrebule s fle llber s munceasc orlcL doresLe,
d. flecare esLe responsabll penLru vla(a sa sl bunsLarea personal sl famlllal,
10

e. educa(la conduce la clvlllza(le, formarea profeslonal ofer un loc de munc: cele dou
sunL complemenLare, nu excluslve.

Conslderm c munca esLe ;l Lrebule s rmn prlnclplul fundamenLal al drepLll soclale.

ollLlca noasLr in domenlul muncll esLe: clne muncesLe Lrebule s alb mal mulL decL clne nu
muncesLe.

Srcla nu dlspare prln a[uLoare soclale, cl prln acele condl(ll in care oamenll poL muncl aLL cL
doresc, vzndu-sl rsplLlLe eforLurlle.

Avem nevole de pollLlcl lnLlLe, penLru a permlLe caLegorlllor sub-reprezenLaLe (Llnerl, femel,
vrsLnlcl) s alb deplln acces la plaa muncll.

Suslnem corelarea pollLlcllor in domenlul muncll cu nevolle economlce sl cererlle pleel.

SunLem de prere c llmlLele de vrsL au sens aLuncl cnd sunL foloslLe penLru a calcula pensla,
dar cel care doresLe s depseasc aceasL llmlL nu Lrebule impledlcaL s o fac.

Aflrmm c recallflcarea somerllor Lrebule prolecLaL excluslv in funcle de cerlnele pleel
muncll.


2. Stat de drept sup|u ;| putern|c

La mal blne de dou decenll de la cderea comunlsmulul, sLaLul romn e anga[aL in reforme
sLrucLurale lndlspensablle, dar care sunL submlnaLe de lner(la unor pollLlcl sl menLallL(l ale
reglmulul de dlnalnLe de 1989.

SLaLul paLernallsL ingrdesLe llberLaLea de inLreprlndere sl de asoclere, sufoc sl Laxeaz exceslv
munca, lnl(laLlva sl crea(la.

arLldele pollLlce se slmL responsablle mal degrab fa de sLaL, decL fa de socleLaLe.
CblecLlvele lor pollLlce nu sunL reallsLe fllndc nu sunL bazaLe pe un seL de valorl, leglle sunL
sLufoase, neclare ;l orlenLaLe spre lnLerese parLlzane.

!Ce so|u|| avem?

Conslderm c reglmul pollLlc Lrebule s fle oblecLul unul consens, care s respecLe volna
ceLenllor. uac 83 dlnLre romnl decld, inLr-un referendum valld, c e nevole de un
parlamenL unlcameral cu maxlmum 300 de membrl, clasa pollLlc Lrebule s adopLe aceasL
solule de amena[are a reglmulul.
11


Suslnem lmpllcarea democraLlc la LoaLe nlvelurlle, prln exLlnderea democralel dlrecLe,
penLru a oferl ceLenllor mal mulL llberLaLe de alegere sl mal mulLe oporLunlLl de a-sl
exprlma voln(a pollLlc. ln acesL sens, incura[m consulLrlle prln referendum, dar ;l faclllLarea
lnllaLlvelor leglslaLlve ale ceLenllor, ca ;l orlce slsLem onllne de exprlmare a peLl(lllor clvlce.

Suslnem un sLaL suplu sl eflclenL, puLernlc prln auLorlLaLea sa, adlc:
a. sLaL care se ocup cu precdere de func(llle suverane (aprare, slguran(, ordlne,
pollLlc exLern, moned) sl lnLervlne doar subsldlar in resLul domenlllor,
b. parlamenL eflclenL,
c. admlnlsLra(le modern sl depollLlzaL,
d. SLaLul Lrebule s-sl men(ln monopolurlle numal in domenllle sLraLeglce, lsnd loc
concuren(el llbere in celelalLe secLoare,
e. reglemenLrl mlnlmale sl leglsla(le clar,
f. reducerea flscallL(ll sl a supralmpozlLrll muncll.

vom depollLlza sLaLul, adopLnd drepL regul general numlrl pollLlce excluslv la nlvel de
mlnlsLru ;l secreLar de sLaL sl cablneLele acesLora.

uorlm un servlclu publlc eflclenL, organlzaL poLrlvlL prlnclplulul subsldlarlLll.

8esplngem ldeea de sLaL care reglemenLeaz flecare aspecL al vlell umane.


3. Adm|n|stra|e ef|c|ent ;| necorupt

AdmlnlsLrala e in mare msur consumaLoare de resurse, nu gesLlonar a acesLora. Avem nu
doar mull anga[al in secLorul publlc, cl ;l un numr prea mare de comune sl munlclpallLl
nesusLenablle (pesLe 3000, foarLe mulL penLru o ar ca 8omnla).

ln parLlcular, flscallLaLea exceslv blrocraLlzaL deLermln spollerea de cLre sLaL a ceL(enllor sl
a flrmelor performanLe. A;a se expllc evazlunea flscal sl raLa de colecLare exLrem de redus,
dar ;l scderea increderll inLre agenll economlcl sl auLorlLl.

uescenLrallzarea ;l reglonallzarea sunL procese amnaLe sau afecLaLe de parLlzanaLe pollLlce.

!Ce so|u|| avem?

vlzm lnsLlLulrea unel admlnlsLrall publlce flablle, LransparenLe, echlLablle sl lncorupLlblle.

ln acLul de guvernare sl admlnlsLrare urmrlm:
12

a. oblecLlve reallsLe sl cu orlzonL de Llmp,
b. compeLene deflnlLe corecL,
c. reducerea premlllor dlscrelonare,
d. Lransparena procesulul de luare a declzlllor,
e. dlalog efecLlv inLre auLorlLl sl prlle lnLeresaLe,
f. flexlblllLaLe sl adapLablllLaLe,
g. lnLervenle mlnlm,
h. respecLarea mecanlsmelor pleel.

enLru nol, prlnclpllle care Lrebule s guverneze admlnlsLrarea resurselor publlce sunL:
a. cumpLare,
b. evaluare,
c. conLrol,
d. Lransparen,
e. responsablllLaLe.

Suslnem bugeLarea mulLlanual, pornlnd de la prolecLe Lransversale, precum ;l flxarea unor
llmlLe de indaLorare sl ldenLlflcarea unor mecanlsme de prevenlre a rlscurllor legaLe de flnane
publlce.

vom ldenLlflca provenlena deflclLelor sLrucLurale la nlvelul bugeLulul ;l le vom ellmlna, prlnLr-o
pollLlc ralonal, calculaL ;l aLenL la lnLeresele de dezvolLare a comunlLllor locale.

Avem amblla ca admlnlsLrala dln 8omnla s dlspun de un managemenL al resurselor umane
modern, consLrulL pe pllonll profeslonallsmulul, merlLulul sl valorlflcrll opLlme a poLenlalulul.

vom reduce subsLanlal povara admlnlsLraLlv asupra medlulul de afacerl sl asupra ceLenllor.
vrem s apllcm prlnclplul: clne plLe;Le Laxe sl lmpozlLe Lrebule consulLaL penLru orlce declzle
pollLlc.

lnLreaga admlnlsLrale Lrebule organlzaL asLfel incL flecare leu chelLulL s poaL fl ldenLlflcaL
prlnLr-un servlclu de lnformare onllne, de flecare ceLean. 1rebule dlsLlnse clar chelLulellle
penLru servlcll de baz ;l cele de lmporLan secundar.

Conslderm c mulLe dlnLre servlcllle publlce nalonale sl locale poL fl furnlzaLe elecLronlc.

8eformele admlnlsLraLlve Lrebule fcuLe la LoaLe nlvelurlle, pe baza prlnclplulul subsldlarlL(ll.

8eglemenLarea, admlnlsLrarea ;l conLrolul Lrebule clar sLablllLe penLru flecare nlvel al auLorlLll
admlnlsLraLlve.

13

8eamlnLlm c auLonomla local a oraselor sl a comunelor se afl la orlglnea democralel, prln
dezvolLarea unor modurl de declzle parLlclpaLlv. L esenlal ca auLorlLlle locale s alb
resursele necesare penLru a garanLa drepLurlle fundamenLale ale ceLenllor, parLlclparea sl
egallLaLea de ;anse.

CpLm penLru o amena[are durabll sl armonloas a LerlLorlulul. Suslnem deflnlrea unul raporL
opLlm inLre numrul sl sLrucLura comunelor sl munlclpallLllor dln 8omnla.


4. Iam|||| sntoase ;| prospere

Asemenl curenLulul de cenLru-dreapLa european, conslderm c ,famllla esLe de neinloculL ca
lnsLlLule in care dragosLea ;l bunLaLea, slmpaLla ;l solldarlLaLea uman sunL preulLe ;l
culLlvaLe, unlnd asLfel generall dlferlLe. LsLe locul unde prlnll, coplll sl bunlcll asum
responsablllLl ;l sunL solldarl unll fa de cellall. lamllllle puLernlce sunL parLe a solu(lel
penLru ca sLrucLura popula(lel s fle surs a dezvolLrll, nu barler penLru aceasLa." 1emele de
reflec(le propuse mal [os sunL compaLlblle sl lzvorsc sl ele dln preocuprlle curenLulul de
cenLru-dreapLa european.

Solu(ll:
- Solu(ll susLenablle penLru redresarea demograflc sl cresLerea naLallL(ll,
- ldenLlflcarea celor mal bune forme de recunoasLere (lncluslv prln faclllL(l flscale) a plusvalorll
soclale ob(lnuLe ca urmare a parLlclprll prln(llor sl bunlcllor la educa(la coplllor sl la ingrl[lrea
coplllor, vrsLnlcllor sl a persoanelor cu dlzablllL(l in snul famlllel,
- Amellorarea accepLrll soclale sl o evolu(le favorabll in vla( a coplllor cu dlzablllL(l,
- lncura[area psLrrll Lradl(lel socleL(ll romnesLl de a ingrl[l vrsLnlcll in snul famlllel, mal
ales in conLexLul moblllL(ll geograflce sporlLe,
- SLablllrea unul echlllbrul opLlm inLre acLlvlLaLea profeslonal, pe de o parLe, ;l ingrl[lrea
famlllel, pe de alL parLe, armonlzarea muncll remuneraLe cu vla(a de famllle,
- C parLlclpare mal indelungaL in procesul muncll, impreun cu mal mulL Llmp penLru ingrl[lrea
;l educala coplllor sl ingrl[lrea vrsLnlcllor,
- lncluderea prlorlLar a problemelor legaLe de famllle (educa(la coplllor sl ingrl[lrea vrsLnlcllor
cL mal aproape de famllle) in agendele de dezvolLare locale, reglonale, nalonale, europene,
- 8educerea efecLelor negaLlve ale mlgra(lel exLerne sl men(lnerea legLurll cu famllla sl cu
8omnla de cLre mlgran(ll romnl,
- Compensarea sl prevenlrea plecrll resursel umane callflcaLe, precum medlcll sau lnglnerll
inalL speclallza(l,
- uezvolLarea condl(lllor de vla( dln zonele de mlgra(le ale 8omnlel penLru a faclllLa
inLoarcerea acas a emlgran(llor,
- C pollLlc de lmlgra(le penLru 8omnla,
14

- Sperana de vla a romnllor esLe in cre;Lere. CesLlonarea, in mod susLenabll, a
conseclnelor acesLul fapL penLru slsLemul de pensll ;l aslgurrl medlcale,
- Solu(ll accepLablle dln puncLul de vedere al callL(ll vle(ll asLfel incL raporLul de asLzl dlnLre
populala anga[aL in cmpul muncll ;l cea aflaL la pensle s fle caL mal mare,
- CresLerea speran(el de vla( sl a callL(ll vle(ll face lnevlLabll pe Lermen lung cresLerea
perloadel LoLale de munc dln decursul vlell unel persoane. LsLe nevole de solu(ll penLru ca
acesL lucru s duc la cresLerea callL(ll vle(ll, una dlnLre acesLe soluLll esLe cresLerea
compeLlLlvlL(ll,
- ollLlcl opLlme penLru a avea un pacheL generlc de sevlcll de snLaLe dlsponlblle penLru Lo(l
ceL(enll 8omnlel sl servlcll speclallzaLe supllmenLare penLru cL mal mul(l,
- C modallLaLe opLlm de deflnlre a re(elel medlcale asLfel incL s fle aslguraL un servlclu
medlcal de proxlmlLaLe sl, in acelasl Llmp, s dezvolLm cenLre zonale ulLra-moderne,
- un modul opLlm de lmpllcare a operaLorllor prlva(l pe pla(a aslgurrllor sl a servlclllor
medlcale penLru a cresLe callLaLea servlclllor adresaLe ceL(eanulul, deodaL cu llmlLarea rlslpel
sl ellmlnarea spgll,
- ollLlcl eflclenLe penLru a oprl exodul medlcllor dln 8omnla,
- Ml[loace opLlme penLru a promova sLllurl de vla snLoase ;l dezvolLarea servlclllor
medlcale prevenLlve,
- ollLlcl penLru a avea oamenl snLo;l, acLlvl penLru o perload cL mal lung de Llmp,
- lmbunL(lrea comunlcrll pe Leme medlcale, mal ales in medllle cu grad de educa(le sczuL.


S. Dreptate pentru to| ceten||

Camenll pollLlcl sunL asoclal cu prlvllegllle, nu cu eforLul in slu[ba blnelul comun. SplrlLul publlc
nu e luaL in serlos.

CpLlmlsmul Llnerel generall e blocaL de clnlsmul clasel pollLlce.

neincrederea in [usLlle e mare, in cluda progreselor prlvlnd lndependena acesLela.

unll pollLlclenl conslder inc flreasc agreslunea la adresa [usLllel, ca ;l a alLor lnsLlLull ale
sLaLulul. urepLaLea pare s fle mereu de parLea celul puLernlc.

SlsLemul de [usLlle e greol, supraincrcaL sl neprleLenos cu omul slmplu care isl cauL
drepLaLea.

!Ce so|u|| avem?

ln ce prlvesLe drepLaLea sl slsLemul de [usLl(le, prlnclpllle noasLre sunL:
a. drepLaLea sl splrlLul legll se educ: avem nevole de o pedagogle care incepe in grdlnl(,
13

b. lndependen(a [usLl(lel nu esLe negoclabll,
c. in noua ConsLlLu(le, sLaLul de drepL sl domnla legll Lrebule consolldaLe, nu slblLe,
d. Loleran( zero penLru lnfrac(lonallLaLe sl corup(le, incepnd cu coplaLul la scoal sl
Lermlnnd cu furLul dln avu(la na(lonal,
e. [usLl(la Lrebule s fle aproplaL de ceL(ean: mal mul(l [udecLorl, procedurl mal scurLe sl
mal lefLlne, slmpllflcarea leglsla(lel,
f. legea se face penLru ceL(ean, nu penLru grupurl de lnLerese,
g. inLr-o (ar in care llberLaLea de expresle e garanLaL, pollLlclenll nu au nevole de
lmunlL(l.

uorlm ca educa(la penLru [usLl(le sl sLaLul de drepL s inceap prln lnLroducerea unor norme
eLlce severe in inv(mnL.

Asemenea sLandarde eLlce Lrebule exLlnse in snLaLe (relala medlc-paclenl), admlnlsLrale
(funclonarl-ceLenl), pollLlc (relala reprezenLanl-alegLorl), in aLrlbulrea sl oblnerea de
a[uLoare soclale (penLru a evlLa fraudele ;l rlslpa), dar ;l in alLe domenll: flscallLaLe, lobby, bncl.

vom llmlLa prln lege flnan(area campanlllor elecLorale la o sum flx penLru Lo(l candlda(ll,
penLru a llmlLa lnechlLaLea sl flnan(area llegal, care creeaz obllga(ll oculLe.

vom proLe[a sl mal sLrlcL drepLul la proprleLaLea lnLelecLual, penLru a reduce fenomenul
plaglaLulul.

Accesul la [usLl(le nu Lrebule resLrlc(lonaL de nlvelul venlLurllor.

vom promova legea responsablllL(ll in slsLemul [udlclar.


6. Lconom|e ||ber, agr|cu|tur performant, f|sca||tate redus

8omnla, precum resLul sLaLelor membre dln unlune, are nevole de o sLraLegle economlc ;l
flnanclar coerenL, amblloas, orlenLaL spre cre;Lere economlc pe Lermen lung, aLL in
perloada de crlz, cL sl ulLerlor.

Llpsa predlcLlblllLll flscale reprezlnL prlnclpala barler penLru progresul economlc.

Agenll economlcl nu au incredere in auLorlLl.

Medlul de afacerl a fosL afecLaL nu doar de llpsa de predlcLlblllLaLe, cl ;l de corupla clasel
pollLlce.

16

Llpsa unel pollLlcl de lndusLrlallzare a 8omnlel a fosL o eroare. C nou lndusLrlallzare Lrebule s
se fac pe prlnclpll nol, fr lnglnerll soclale, prln lnl(laLlv prlvaL sl in secLoare de vrf, nu
energofage sl poluanLe.

e de alL parLe, agrlculLura conLlnu s fle afecLaL de fragmenLarea Lerenurllor,
producLlvlLaLea sczuL ;l callLaLea slab a lucrrllor publlce.

ln plus, prea pulne resurse sunL uLlllzaLe penLru dezvolLarea rural. lnfrasLrucLura precar dln
medlul rural afecLeaz callLaLea vlell la saLe, mull loculLorl neavnd acces la faclllLlle
mlnlmale ale unel socleL(l moderne: ap curenL, canallzare, gaze, elecLrlclLaLe, servlcll
bancare.

llrmele dln medlul rural au plee de desfacere resLrnse ;l cllenl cu venlLurl reduse, le llpsesc
spallle adecvaLe, au parLe de o lnfrasLrucLur de LransporL precar, un acces greol la lnformale
sl la flnanare.

!Ce so|u|| avem?

Absorbla de fondurl europene rmne o surs insemnaL a cresLerll economlce susLenablle.

vom reduce la mlnlmum lmpllcarea sLaLulul in economle. vom lsa llber pla(a muncll, nu vom
favorlza unll acLorl in deLrlmenLul alLora, vom lnLervenl doar penLru a sLlmula dlrec(llle
conslderaLe sLraLeglce penLru blnele na(lunll sl penLru a ellmlna abuzurlle.

Suslnem solull llberale in economle, in parLlcular reducerea blrocralel sl a poverllor
admlnlsLraLlve. lnLervenla sLaLulul in economle Lrebule s semene cu comporLamenLul unul
arblLru, penLru a nu afecLa lnLeresul prlvaL.

Avem nevole de un nou model economlc, care s sporeasc aLracLlvlLaLea penLru noll lnvesLlLorl
;l s-l incura[eze pe cel care au de[a afacerl s le conLlnue ;l s le dezvolLe.

Suslnem, de asemenea, lnvesLlllle penLru cresLere, adlc lnvesLlllle in educale sl cerceLare,
granLurlle penLru Llnerll inLreprlnzLorl eLc.

ln parLlcular, dorlm sLlmularea lMM-urllor, cu aLenle sporlL acordaL Llnerllor, penLru a
dlmlnua emlgrarea penLru un loc de munc. ln general, e nevole de o mal bun Lranzlle a
Llnerllor nosLrl de la ;coal spre o profesle.

Crdlnea in flnanele publlce ;l dlsclpllna flscal reprezlnL condlll ale performanel sLablle a
slsLemulul economlc. nu exlsL alLernaLlv la dlsclplln bugeLar sLrlcL.

17

5Llm c daLorllle publlce de azl sunL Laxele de mlne. Lle Lrebule evlLaLe.

ledm penLru menlnerea deflclLulul bugeLar sub 3 dln l8, ca ;l penLru flnallzarea lnLrrll in
zona euro.

ChelLulellle sLaLulul Lrebule s fle bazaLe pe o deflnlle foarLe rlguroas a lnLeresulul publlc.

Legea bugeLulul Lrebule s deflneasc in mod speclflc ce e prlorlLar in lnvesLlll, penLru a evlLa
abuzul ;l rlslpa.

SunLem favorablll unel reducerl semnlflcaLlve a Laxelor pe munc.

Suslnem reparLlzarea corecL a poverll flscale in socleLaLe, nu doar pe spaLele inLreprlnzLorllor
performan(l sl clnsLl(l.

Conslderm c auLorlLlle cenLrale ;l locale au daLorla de a crea un medlu aLracLlv penLru
afacerl.

Suslnem reglemenLrlle care vlzeaz o mal bun colecLare a Laxelor, combaLerea economlel
subLerane, a evazlunll flscale.

racLlca spollerll sLaLulul prln lnLermedlul unor conLracLe ,dedlcaLe" flrmelor cu conexlunl
pollLlce Lrebule s inceLeze.

Avem daLorla s ldenLlflcm, impreun cu medlul corporaLlsL sl academlc, nlsele de dezvolLare
in care am puLea devenl llderl (produc(la de sofL, servlcll medlcale, eLc.).

Suslnem o agrlculLur mulLlfunclonal sl anLreprenorlal, con;LlenL de rdclnlle el
Lradllonale, dar care acord un loc creaLlvlL(ll sl lnovalel.

ne dorlm o reparLlle corecL inLre culLurlle lnLenslve sl culLurlle blo sl arLlzanale, ca ;l inLre
exploaLrlle marl sl mlcl.

vom fl vlgllen(l in ce prlvesLe callLaLea allmenLelor, prezervarea medlulul rural, psLrarea
nealLeraL a apelor sl pdurllor penLru genera(llle vllLoare.

vom men(lne garanllle publlce penLru secLorul agrlcol, prln prolecLe flnanaLe dln fondurl uL.

vom imbunLl lnfrasLrucLura rural, callLaLea servlclllor publlce sl accesul in reglunlle rurale.

18

SunLem preocupal de dezvolLarea unor locurl de munc non-agrlcole in medlul rural, inLre care
cele aferenLe acLlvlL(llor de Lurlsm.

vom promova lnLrarea Llnerllor in lndusLrla agrlcol, penLru a llmlLa exodul dln medlul rural sl
imbLrnlrea populalel rurale.

vom promova consumul de allmenLe produse in agrlculLura dln 8omnla, penLru a sporl
numrul de locurl de munc dln agrlculLura noasLr. 8ecuperarea deflclLulul de slguran
allmenLar Lrebule s se bazeze pe sLlmularea agrlculLurll auLohLone.

vom suslne aclunl de valorlflcare a produselor agrlculLorllor in pleele urbane.

ledm in favoarea unel sLrucLurrl a spalulul rural care s aslgure echlllbrul dlnLre nevolle
soclale, economlce, paLrlmonlale sl de medlu.

vom incerca s aducem la zl sl s inLre(lnem cadasLrul penLru inLregul LerlLorlu.


7. Cu|tur v|e, ||bertatea cu|te|or, pres ||ber

Locul culLurll romnesLl in culLura mondlal e slblL de pollLlzarea unor lnsLlLull, asa cum s-a
inLmplaL, dup 2012, cu lnsLlLuLul CulLural 8omn.

Cenerallle Llnere nu-;l mal cauL repere in culLura nalonal.

MulLe resurse medlaLlce au fosL acaparaLe de cLre grupurl de lnLerese, care pracLlc
manlpularea grosolan sl subordonarea consLllnel publlce unor scopurl pollLlce sau oculLe.

!Ce so|u|| avem?

SLaLul sl pollLlca nu sunL creaLorl de arL, dar sunL responsablll de condlllle in care arLele
infloresc.

vrem s imbunLlm condlllle generale penLru promovarea prlvaL a culLurll prln fundall,
paLrona[ sl sponsorlzrl. ln acesL sens, vom redacLa o lege a mecenaLulul.

Suslnem, de asemenea, promovarea llmbll sl culLurll romne, penLru a inLrl senLlmenLul
na(lonal in (ar sl a cresLe presLlglul culLural al 8omnlel in sLrlnLaLe.

vom depollLlza lnsLlLuLul CulLural 8omn sl vom slsLa resLaura(la medlocrlL(ll resenLlmenLare.

19

vom propune dezvolLarea slsLemulul de blblloLecl publlce sl vom crea servlcll vlrLuale, penLru a
supllnl unde e cazul llpsa publlca(lllor LlprlLe.

vom redacLa o lege a paLrlmonlulul prln care vom lnLerzlce demolarea orlcrel cldlrl de
paLrlmonlu.

LlberLaLea presel esLe un elemenL esenlal al orlcrel democrall. sLrarea dlverslLll sl a
callLll conlnuLulul medla Lrebule s fle o prlorlLaLe ma[or. enLru aslgurarea lndependenel
presel, ne opunem orlcrel lnLervenll flnanclare, dlrecLe sau lndlrecLe, a parLldelor pollLlce in
pres sl LrusLurl medla.

Suslnem drepLul publlculul de a cunoasLe proprleLarll medla. LlberLaLea presel nu poaLe fl
bazaL pe opaclLaLe ;l monopol asupra ml[loacelor.

L nevole de programe care s se adreseze sl romnllor sl sLrlnllor, in parLlcular penLru
promovarea locallLllor cu un bogaL paLrlmonlu culLural, arhlLecLural sl folclorlc.

8ecunoa;Lem locul emlnenL pe care-l ocup blserlclle in culLura noasLr. SLaLul va sprl[lnl
inLre(lnerea paLrlmonlulul lsLorlc delnuL de culLele dln 8omnla, parLe valoroas a mosLenlrll
noasLre arhlLecLurale sl arLlsLlce.

ledm, pe de alL parLe, penLru dlverslLaLe culLural, penLru o culLur vle, deschls dlalogulul
cu alLe culLurl.


8. Med|u curat | |ndependen energet|c

ln 8omnla, preocuparea penLru medlu rmne marglnal. C expllc, mcar parlal, llpsa de
educale referlLoare la proLecla medlulul. e de alL parLe, ne llpsesc sLraLegllle pe Lermen
medlu ;l lung in ceea ce prlvesLe exploaLarea boglllor solulul.

Se adaug numeroase ezlLrl in pollLlca energeLlc, asLfel incL aLlngerea lndependenel
energeLlce a 8omnlel e inc un dezlderaL, nu o reallLaLe.

Cu cLeva excepll, pollLlclle nu sunL evaluaLe nlcl dln perspecLlva respecLulul penLru medlu, nlcl
dln cea a consumulul de energle.

SunL negll[aLe schlmbrlle cllmaLlce, bLlllle penLru resurse energeLlce, ca ;l lnfluena pe care
acesLea o au de[a asupra economlel.

!Ce so|u|| avem?
20


ln prlvln(a medlulul sl energlel, prlnclpllle noasLre sunL:
a. mnLul nu ne apar(lne: l-am prlmlL mosLenlre sl sunLem daLorl s-l predm
genera(lllor vllLoare in sLare mal bun, nu mal proasL,
b. dezvolLarea care dlsLruge medlul nu esLe accepLabll,
c. ecologlsmul e o dogm de sLnga: pe nol ne lnLereseaz medlul, nu lnsLrumenLallzarea
lul ldeologlc sau pseudo-sLlln(lflc,
d. Llerlle de pdurl Lrebule reduse la llmlLe ra(lonale sl conLrolaLe sLrlcL,
e. corup(la dln sllvlculLur sl Lraflcul cu cerLlflcaLe de medlu Lrebule s inceLeze,
f. exploaLarea resurselor nu esLe accepLabll dac lmpllc rlscurl ecologlce,
g. 8omnla are capaclLaLea s devln lndependenL energeLlc: nu ne Lemem de energla
nuclear sl vom explora surse nol de energle, respecLnd medlul.

vom ac(lona penLru amellorarea callLll aerulul, garanLarea unel ape de callLaLe, conLlnuarea
eforLurllor penLru o gesLlune opLlm a deseurllor, apllcarea prlnclplulul precaulel in prlvlna
undelor elecLromagneLlce ;l reducerea polurll fonlce.

ledm penLru reducerea emlslllor de gaze cu efecL de ser, in condlllle deflnlLe in sLraLegllle
unlunll Luropene.

Suslnem proLe[area paLrlmonlulul naLural ;l a blodlverslLll, prln promovarea uLlllzrll sl a
dezvolLrll Lehnologlllor care respecL medlul, in prlnclpal in domenlul LransporLulul.

lncura[m sporlrea, nu declmarea, domenlulul foresLler. LsLe necesar o sLraLegle de
reimpdurlre sl consolldare a fondulul sllvlc.

Suslnem un slsLem energeLlc axaL pe Lrel oblecLlve: (1) lndependen energeLlc, (2) lmpacL
llmlLaL asupra medlulul, (3) energle la un pre abordabll penLru Lol, ceLenl sau inLreprlnderl.

Sprl[lnlm consLrucla de cenLrale nucleare.

AdmlLem pollLlca uL in domenlul energlel (energle dln surse regenerablle, dezvolLarea energlel
eollene, cenLrale hldroelecLrlce sl energle foLovolLalc).

SunLem de acord cu consolldarea lndependenel energeLlce prln dlverslflcarea surselor de
furnlzare a energlel ;l prln promovarea unel plee unlce europene.

lncura[m crearea de locurl de munc ,verzl", fr afecLarea compeLlLlvlLll.

LxploaLarea resurselor naLurale sl energeLlce ale rll nu Lrebule s afecLeze slLurlle arheologlce
;l nlcl poLenlalul LurlsLlc.
21


urmrlm mal buna proLec(le a ceLenllor sl a lnfrasLrucLurll in faa dezasLrelor naLurale sau
provocaLe de om.


9. Lduca|e, formare profes|ona| ;| cercetare performante

Lduca(la precar esLe o surs a srclel, corup(lel sl lnfrac(lonallL(ll in socleLaLe.

nu esLe vorba doar de subflnan(are, cl sl de efecLele negaLlve ale unor pracLlcl precum coplaLul,
plaglaLul, chlulul, lndlsclpllna sl spaga, care sunL prlvlLe cu Loleran(.

MerlLul nu mal esLe slngurul crlLerlu de noLare a elevllor, nlcl de recruLare sl promovare a
profesorllor.

lmlxLlunea pollLlc sl a pllelor in promovarea profesorllor au afecLaL grav demnlLaLea acesLora.

erforman(a in slsLemul na(lonal al Lduca(lel poaLe cresLe prln men(lnerea lerarhlzrll
unlverslL(llor pe baza crlLerlllor de callLaLe in cerceLare.

lnv(mnLul profeslonal esLe prlnclpala modallLaLe de relnLegrare a Llnerllor pe pla(a muncll.

5coala romneasc produce maslv somerl cu dlplom penLru uz lnLern sl speclallsLl de vrf
penLru exporL.

Abandonul scolar, analfabeLlsmul sl accesul redus la sLudll superloare rmn fenomene
ingrl[orLoare.

Legea Lducalel na(lonale a pus in ordlne, dln puncL de vedere admlnlsLraLlv sl al arhlLecLurll
slsLemulul, invmnLul dln 8omnla, fllnd creaLe condlllle penLru ca, de-acum inalnLe, s se
acloneze excluslv asupra procesulul educaLlv, fr a se perLurba sLablllLaLea slsLemulul. nu e,
dln pcaLe, un rezulLaL lreverslbll. Legea Lduca(lel na(lonale Lrebule apllcaL rlguros.

e de alL parLe, dezvolLarea Lehnologlllor lnformalel ;l comunlcrll, ca sl aparlla reelelor de
soclallzare onllne, modlflc sLrucLura relalllor soclale. Se proflleaz asLfel o ,socleLaLe clvll
global" ;l, pornlnd de la aceasLa, nol forme de soclallzare care poL fl surs a cresLerll coezlunll,
increderll sl dezvolLrll Lehnologlce. A sporlL llberLaLea de expresle ;l accesul nesLn[enlL la
lnformale. uar au apruL asLfel ;l nol amenlnrl la adresa proprleLll lnLelecLuale, a lnLlmlLll
lndlvldulul, a daLelor sale personale ;l a lnLegrlLll personale. SunL poslblle aLlngerl ale
drepLulul la demnlLaLea uman dln prlclna lnLerneLulul.

22

!Ce so|u|| avem?

uln LoaLe acesLe ra(lunl, educa(la, formarea profeslonal sl cerceLarea sunL prlorlL(l ale
pollLlcllor publlce promovaLe de arLldul Mlscarea opular.

uup lnLegrarea in nA1C sl uL, prolecLul de (ar al 8omnlel in urmLorll 20 de anl Lrebule s
devln educa(la.

Sprl[lnlm cresLerea aLracLlvlLll carlerel dldacLlce prlnLr-o formare de callLaLe, o selecle [usL sl
mal ales o rsplaL adecvaL prlnLr-un bugeL pe msur.

Suslnem deflnlrea unul profll opLlm al elevllor la flnalul flecrul nlvel de sLudll (cadrul de
referln currlcular).

Suslnem lnovallle pedagoglce, in prlmul rnd in formarea pe LoL parcursul vlell.

vom aclona penLru refacerea invmnLulul profeslonal, penLru ca plaa muncll s orlenLeze
prolecLarea ;l gesLlonarea slsLemulul de educale.

vrem o educale secundar cu o sLrucLur mal flexlbll, care s corespund lnLereselor,
moLlvalllor sl performanelor foarLe dlverse ale elevllor.

vom combaLe lnechlLaLea scolar, abandonul scolar sl analfabeLlsmul, in speclal la saLe.

vom promova sLandarde academlce rlguroase, procedurl de concurs sl promovare cu evaluaLorl
lnLerna(lonall. uoar asLfel vom puLea lnLegra in unlverslL(l Llnerll cu sLudll in sLrlnLaLe,
dlscrlmlna(l de solldarlLaLea medlocrlL(ll.

8ugeLul unlverslLllor va (lne seama de performan, callLaLe sl capaclLaLe.

Suslnem consLlLulrea unul numr de unlverslLl de ellL, penLru a puLea parLlclpa cu ;anse la
compeLlla global a cerceLrll.

vom crea lnsLlLuLe de sLudll avansaLe cu doLrl, salarll sl burse de nlvel european, penLru a
psLra in (ar profesorll sl cerceLLorll de vrf.

8especLul penLru democrale sl penLru sLaLul de drepL Lrebule Lransmls in mod consLanL in
Llmpul parcursulul formaLlv.

Sprl[lnlm accesul cL mal llber sl responsabll la resursele de daLe oferlLe de lnLerneL.

23

Suslnem nevola de a proflLa la maxlmum de pe urma Lehnologlel lnformalel. ue plld,
dezvolLarea Lehnologlllor comunlcrll ar puLea avea un lmpacL profund asupra proceselor
pollLlce, prln cresLerea gradulul de lnformare in beneflclul ceLeanulul.

Suslnem uLlllzarea lnLerneLulul penLru resurse de invare sl orlenLare scolar, dar ;l ca
agregaLor de lnformall publlce relevanLe. L nevole ins de comporLamenL onllne responsabll.


10. Luropa, at|ant|sm, romn|| d|n str|ntate

!Ce so|u|| avem?

ln maLerle de pollLlc european, exLern sl de securlLaLe, precum sl in rela(la cu romnll dln
afara granl(elor, prlnclpllle noasLre sunL:
a. ldenLlLaLea european a 8omnlel esLe lndlsoclabll de cea na(lonal, lar aparLenen(a la
unlunea Luropean esLe impllnlrea acesLel ldenLlL(l,
b. aderarea 8omnlel la uL esLe lreverslbll, 8omnla va conLlnua lnLegrarea sl coezlunea,
lncluslv prln aderarea la spa(lul Schengen sl moneda euro,
c. aLlanLlsmul exprlm aLasamenLul 8omnlel penLru valorlle lumll llbere, nu esLe o
orlenLare con[uncLural,
d. aparLenen(a la nA1C esLe garan(la ma[or a securlL(ll 8omnlel,
e. 8omnla va fl prlnclpalul promoLor al cll europene a 8epubllcll Moldova,
f. in afar de rela(llle prlvlleglaLe sau sLraLeglce bazaLe pe valorl imprLslLe cu marlle
democra(ll ale lumll, 8omnla va conduce o pollLlc exLern pragmaLlc, ghldaL de
lnLeresul economlc sl de securlLaLe,
g. 8omnla isl va reinnol servlclul dlplomaLlc, recruLnd dlploma(ll pe crlLerll de merlL
(educa(le, pollglosle, caracLer, capaclLaLe de anallz, eLc.), nu dup crlLerll pollLlce sau
de alL naLur,
h. 8omnla va avea o dlploma(le culLural acLlv sl de callLaLe, menlL s csLlge presLlglu
culLural in sLrlnLaLe,
l. romnll dln afara granl(elor nu poL fl exclusl dln corpul na(lunll romne, lndlferenL c e
vorba de comunlL(l lsLorlce sau de emlgra(la recenL: el sunL ceL(enl cu drepLurl
depllne.

vom men(lne ferm anga[amenLul responsabll in uL, prln respecLarea regulllor sl normelor
europene, prln dlsclplln flnanclar, prevlzlblllLaLe, responsablllLaLe pollLlc sl economlc.

vom conLlnua lnLegrarea noasLr, in lnLeres na(lonal: absorb(la fondurllor europene,
parLlclparea la LoaLe programele unlunll, accederea la spa(lul Schengen sl la euro vor amellora
vla(a ceL(enllor.

24

vom rmne parLenerl sLraLeglcl al SuA, vom conLlnua cooperarea in domenlul scuLulul
anLlracheL sl vom parLlclpa alLurl de acesL sLaL, in cadrul nA1C, la opera(lunl mlllLare care
corespund valorllor lumll llbere sl lnLereselor sLraLeglce ale 8omnlel.

vom conLlnua s flm un membru acLlv, anga[aL sl de incredere al nA1C.

Sprl[lnlm parLlclparea 8omnlel la pollLlca european de veclnLaLe prln frucLlflcarea SLraLeglel
unlunll Luropene penLru reglunea uunrll sl a formaLelor de cooperare reglonal la Marea
neagr.

vom rmne prlnclpalul sus(lnLor al cll europene a 8epubllcll Moldova sl vom sus(lne
elemenLul romnesc in (rlle unde exlsL comunlL(l de eLnle, llmb sau Lradl(le romneasc.

vom culLlva pragmaLlc, in lnLeres economlc, rela(llle pollLlce sl comerclale cu puLerlle
emergenLe sl cu parLenerll Lradl(lonall al 8omnlel dln Afrlca, Amerlca sl Asla.

vom reforma slsLemul dlplomaLlc prln concursurl menlLe s selecLeze Llnerl blne pregLl(l,
pollglo(l, la curenL cu provocrlle lumll acLuale.

vom sporl capaclLaLea de anallz sl de reac(le rapld a MlnlsLerulul Afacerllor LxLerne.

vom mrl numrul sl vom amellora callLaLea consulaLelor 8omnlel, mal ales in zonele unde
exlsL comunlL(l lmporLanLe de romnl.

londurlle provenlLe dln Laxe consulare vor rmne la dlspozl(la bugeLulul MlnlsLerulul
Afacerllor LxLerne sl penLru lnvesLl(ll in dezvolLarea re(elel consulare.

vom lnLroduce voLul prln coresponden( penLru a nu mal dlscrlmlna romnll dln sLrlnLaLe
fa( de cel dln (ar in ce prlvesLe acceslblllLaLea voLulul.