Definitie Marimile Umezelii Aerului si Unitati de Masura Instrumente si Modul de Amplasare Modul de Intretinere

Definitie
Umezeala sau umiditatea aerului este definit prin coninutul de vapori de ap existeni la un moment dat in atmosfer. Este o insuire important a aerului atat din punct de vedere meteorologic cat i bioclimatic. Gradul de umiditate are o mare importan din punct de vedre meteorologic, deoarece vaporii de ap influeneaz bilanul radiativcaloric al aerului, prin absorbia radiaiilor de und lung iar prin condensare genereaz norii, ceaa, precipitaiile lichide i solide. Cantitatea de vapori de ap din atmosfer se exprim prin diferii parametri sau mrimi fizice, cum sunt: tensiunea vaporilor de apa, umezeala absoluta, umezeala specifica,umezeala relativa, temperatura punctului de roua, deficitul de saturatie, starea higrometrica.

 Tensiunea vaporilor de ap sau fora elastic reprezint presiunea parial ce revine vaporilor de ap dintr-un volum de ap. Ea se exprim in milimetri coloan de mercur sau in milibari (hectopascali). La o anumita temperatura, cntitatea de vapori dintr-un volum de aer poate creste pana la o valoare limita numita tensiune maxima a vaporilor sau tensiune de saturatie (E). In functie de relatiile care se stabilesc intre tensiunea maxima si tensiunea reala din momentul observatie, aerul poate fi: nesaturat, cand e < E saturat, cand e = E suprasaturat, cand e > E Umezeala absolut reprezint cantitatea de vapori de ap pe care o conine 1m3 de aer la o anumit temperatur. Referindune la unitatea de volum, umezeala absolut este in realitate densitatea vaporilor.

 Umezeala specific reprezint cantitatea de vapori de ap pe care o conine 1 kg de aer umed, exprimat in g/kg. Umezeala relativ este mrimea care reprezint cel mai bine gradul de saturaie aerului cu vapori de ap. Ea indic in procente, cat din cantitatea vaporilor de ap necesar condensrii exist la un moment dat in atmosfer, tiind c pentru aerul saturat, are valoarea de 100%. In functie de valoarea umiditii relative, aerul se caracterizeaz din punct de vedere higrometric astfel: o > 100% - suprasaturat o = 100 % - saturat o 91-99 % - foarte umed o 81- 90 % - umed o 51-80 % - normal o 31-50 % - uscat o < 30 % - foarte uscat

 Temperatura punctului de rou reprezint temperatura la care vaporii de ap ajung s satureze aerul. Dup atingerea strii de saturaie, orice scdere de temperatur va fi insoit de condensarea vaporilor de ap, care fiind in exces se vor depune sub form de rou. Se exprim in grade Celsius. Deficitul de saturaie reprezint diferena dintre tensiunea maxim a vaporilor de ap i tensiunea real la un moment dat. Starea higrometric reprezint raportul dintre greutatea vaporilor de ap i greutatea aerului uscat dintr-un metru cub de aer. Instrumente de masura a umiditatii aerului La statiile meteorologice din Romania, pentru masurarea valorilor umezelii aerului, se folosesc aparate cu citire directa numite psihrometre si higrometre.

psihrometre
Cu Aspiratie - sunt acele
instrumente meteorologice la care ventilaia aerului in jurul rezervoarelor termometrelor se face prin mijlocirea unor dispozitive speciale.

Fara Aspiratie - sunt acele

instrumente meteorologice la care ventilaia aerului din jurul rezervoarelor termometrice se face fr intervenia unui dispozitiv anume construit.

Psihrometrele de staie cu ventilaie artificial Psihrometru cu ventilaie artificial tip Assmann

Psihrometru de staie tip August Psihrometrul pratie

Se instaleaz in primul adpost meteorologic, in poziie vertical, pe acelai stativ cu termometrele de maxim i de minim. Sunt de dou tipuri: cu doz dubl i cu doz simpl.Prezint o moric aspiratoare care are rolul de a aspira un curent de aer prin tuburile de aspiraie, ventiland astfel rezervoarele celor dou termometre (umed i uscat). Prin rotire, morica determin formarea, in jurul rezervoarelor, a unui curent de aer cu vitez constant, ce va contribui la evaporarea apei de pe tifonul umezit cu ap distilat. Observaiile psihrometrice (efectuate la orele 01, 07, 13, 19) trebuie s respecte o anumit ordine in cadrul determinrilor termometrice:

 se umezete tifonul termometrului umed cu ap distilat; se intoarce cu cheia arcul moritii aspiratoare; se urmrete coborarea temperaturii la termometrul umed; cand coloana de mercur a acestuia devine staionar se efectueaz citirea ambelor termometre, incepand cu cel umed, apoi la cel uscat; in momentul in care coloana termometric s-a stabilizat se citesc in primul rand zecimile de grad i dup aceea gradele intregi; dac temperatura aerului sade la valori mai mici de -10oC, determinrile se fac numai la termometrul uscat i la higrometru.

Este un instrument de construcie special folosit cu precdere in expediiile de cercetri microclimatice deoarece este uor transportabil i ofer posibilitatea de a efectua msurtori in plin soare, datorit unei monturi metalice nichelate ce protejeaz cele dou rezervoare termometrice.

Este utilizat la staiile meteorologice numai in cursul indisponibilitii psihrometrului cu moric aspiratoare.

Este un instrument relativ simplu, fr aspiraie, care se utilizeaz mai ales in expediiile de cercetri microclimatice lipsite de psihrometre speciale de tip Assmann. Pentru efectuarea observaiilor, dup umezirea tifonului care acoper rezervorul termometrului din dreapta, psihrometrul inut de maner se rotete deasupra capului cu viteza de circa 120 turaii pe minut, pentru a asigura o bun ventilaie a aerului in jurul rezervoarelor. In scopul obinerii unor date mai sigure, determinrile se repet de 3-4 ori.

Tabelelele psihrometrice
Sunt folosite pentru aflarea caracteristicilor umezelii aerului deoarece in urma msurtorilor psihrometrice se obin dou valori termice, obinute de termometrul uscat i termometrul umed. Pe baza lor se determin indirect temperatura punctului de rou, tensiunea vaporilor de ap, deficitul de saturaie i umezeala relativ. La staiile meteorologice din Romania se uziteaz, dup caz, dou tipuri de tabele: Assmann i Savici. Tabelele psihrometrice Assmann cuprind trei seciuni: in prima seciune se gsesc valorile tensiunii maxime de saturaie deasupra apei i deasupra gheii, la temperaturi alea aerului cuprinse intre -35oC i 100oC;

 in a doua seciune sunt notate valorile tensiunii vaporilor i cele ale umezelii relative a aerului, calculate pentru diferite temperaturi indicate de termometrele uscate i umede, la presiunea de 755 mm; cea de-a treia seciune conine tensiunea vaporilor de ap raportat la diferite valori ale umezelii relative dar i anumite mrimi ale temperaturii citite pe scara termometrului uscat. Tabelele psihrometrice Savici sunt mai frecvent utilizate la staiile meteorologice din Romania. Se deosebesc de tabelele Assmann prin faptul c fora elastic a vaporilor de ap este exprimat in milibari (mb).

Higrometrele
Higrometrele de absorbie cu membran organic - au ca pies receptoare o membran organic obinut prin prepararea intr-un anumit mod a unor organe interne luate de la diverse animale. Fiind higroscopic, membrana respectiv absoarbe vaporii de ap din atmosfer i se alungete sau ii pierde prin uscare i se scurteaz. Higrometrele de absorbie cu fir de pr - gsesc la majoritatea staiilor meteorologice din ar, utilizeaz fire de pr omenesc blond ce prezint un numr foarte redus de pigmeni, ce le confer o sensibilitate mai mare fa de variaiile umezelii aerului.

Higrometrul de tip M-39

Higrometrul de tip Koppe Higrometrul de tip Fuess

Se instaleaz in primul adpost meteorologic, in spatele psihrometrului de staie, in poziie vertical. In funcie de variaiile strii de umiditate a aerului, acul higrometrului Koppe se deplaseaz dinspre stanga spre dreapta cand gradul de umezeal a aerului este in cretere i, de la dreapta la stanga, cand umezeala aerului este in scdere. Msurtorile higrometrice se efectueaz zilnic, la orele climatologice 01, 07, 13,19, iar valorile obinute se noteaz in registrul de staie in procente intregi. O condiie important pentru citirea unor valori ale umezelii relative cat mai apropiate de condiiile reale const in meninerea receptorului intr-o stare perfect de curenie. Decadal (in zilele de 1, 11 i 21 ale fiecrei luni) se verific punctul de 100% umezeal al higrometrului, prin inchiderea acestuia cu un capac de sticl la partea anterioar (se creeaz un mediu saturat cu vapori de ap).

Dac higrometrul funcioneaz normal, dup circa 50-60 de minute, acul indicator se va stabili in dreptul diviziunii 100.

Se deosebete de cel precedent prin faptul c piesa sensibil pentru umezeal este alctuit din 1-4 fire de pr, el fiind prevzut cu un cadran circular. Este un instrument higrometric precis, mai puin rspandit la staiile meteorologice.

Recent construit, are ca piesa receptoare o membrana organica circulara, tratata special. Aceasta este intinsa pe o rama metalica fixata pe un cadru dreptunghiul pe a carei parte superioara este montata scara. Prin mijlocirea garniturii metalice dispozitivul de transmisie si amplificare se cupleaza cu centrul membranei higroscopice, astfel incat deplasarile acestuia se transmit axului de suspensie pe care e fixat acul indicator. Membrana se mentine permanent intinsa datorita contragreutatii montate la capatul parghiei care se misca solidar cu axul de suspensie al acului indicator. La temperaturi ridicate, cand umezeaza scade, membrana plesneste usor din cauza uscaciunii accentuate.

Higrograful se instaleaz pe podeaua celui de-al doilea adpost meteorologic,alturi de termograf, la inlimea de 2 m deasupra suprafeei solului. Este format din trei pri componente:
Partea receptoare cuprinde un mnunchi sau mai multe mnunchiuri de fire de pr omenesc, blond i degresat, ce pot fi dispuse orizontal sau vertical, in funcie de tipul higrografului; Partea transmitoare este dat de un sistem de parghii, care amplific i transmit deformrile suferite de mnunchiul de fire;

 Partea inregistratoare este alctuit din braul parghiei de inregistrare, tamburul cilindric pe care se infoar higrograma i care efectueaz o turaie complet in 24 de ore (la higrografele zilnice) sau intr-o sptman (la cele sptmanale).

Deoarece deformarea firelor de pr omenesc nu este proporional cu variaiile umezelii relative a aerului, gradaiile orizontale de pe higrogram ce marcheaz procente de umezeal, nu sunt egale intre ele, fiind astfel, din ce in ce mai mici cu cat valorile umezelii sunt mai mari. Prelucrarea higrogramei const in aplicarea coreciei de timp, urmat de citirea valorilor in procente intregi. Se stabilete apoi corecia umiditii relative prin compararea valorilor citite pe higrogram, cu valorile mult mai precise, determinate cu ajutorul psihrometrului. La staiile meteorologice din ara noastr se utilizeaz diverse tipuri de higrografe, care difer intre ele prin mici amnunte de construcie.

tipuri de higrografe
1. Higrografe fr dispozitiv de compensare higrograful Fuess; higrograful Junkalor; higrograful Fischer; higrograful Lambrecht

2.Higrografe cu dispozitiv de compensare

higrograful tip J. Richard; higrograful tip URSS model vechi; higrograful tip URSS model nou.