PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT

PRIMUL AJUTOR CAZ IN CAZ DE ACCIDENTARE

Trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul De catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta Cel care acorda primul ajutor nu inlocuieste medicul dar, prin masurile pe care le aplica el trebuie sa reuseasca sa:
mentina accidentatul in viata previn inrautatirea starii accidentatului

!Cand nu sunteti pregatit pentru acordarea masurilor de prim-ajutor si va gasiti in preajma unui accidentat, nu incercati sa interveniti cu orice pret, aceasta constituie o grava . securitii i sntii n munc Valeneeroare culturale ale

IN CAZ DE ACCIDENT
EVALUAI ZONA I NU V PUNEI N PERICOL

IZOLATI ZONA
AMBULANTA

DEGAJATI ACCIDENTATUL
CHEMATI SUPRAVEGHEATI VICTIMA

ACORDATI PRIMUL AJUTOR

Primul ajutor se acorda cu prioritate persoanei celei mai grav accidentate!

ANUNTAREA ACCIDENTULUI
Apelul de urgenta la 112 trebuie sa contina:
Locul accidentului Ce s-a intamplat Informatii despre raniti Daca sunt prinsi Numarul ranitilor Daca sunt raniti in stare grava Ce tipuri de leziuni s-au produs Informatii privind drumul de acces Cine face apelul
Valene culturale ale securitii i sntii n munc

Primul ajutor in caz de accident

Suportul vital de baza

evaluarea primara, asigurarea libertatii cailor aeriene, ventilatia artificiala cu aer expirat masajul cardiac extern.

Scopul suportului vital de baza (BLS), este mentinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate pna la sosirea personalului medical calificat.

START Simple Triage & Rapid Treatment

permite triajul pacienilor n mai puin de 60sec. se bazeaz pe OBSERVAIE 1. Respiraie 30/< 2. Circulaie 2< 3. Stare mental (contient)

Evaluarea primara
Nivelul de constienta: Se evalueaza starea victimei: este constient sau inconstient? l scuturam cu grija de umar si l ntreabam cu voce tare: Ce s-a ntmplat? Va simtiti bine? sau ncercam sa-l determinam sa raspunda la comenzi ca de exemplu: Deschideti ochii. Daca raspunde sau se misca, deci victima este constienta, se lasa n pozitia n care a fost gasita, (asigurativa nca odata ca nu este n pericol) si incercati sa identificati motivul pentru care pacientul se afla n pozitia respectiva. Se cheama ajutor calificat anuntnd situatia la112. Starea victimei se reevalueaza periodic pna la sosirea echipei calificate.

NU MICAI (SCUTURAI) PACIENII CU POSIBILE FRACTURI DE COLOAN

ABC-ul resuscitarii s-a transformat in CAB

C. Circulation - Circulatia - Circulatia sngelui prin organism A. Airway. Eliberarea cailor aeriene. Mentinnd deschise si libere caile aeriene se permite circulatia aerului ntre organism si mediul nconjurator. B. Breathing Respiratia - Procesul prin care patrunde aerul n plamni si se elibereaza dioxidul de carbon n aerul atmosferic.

C. Circulation Circulatia
Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate simti cel mai bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din muschii gtului si marul lui Adam. Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gt pna se simte bataia n vrful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gtului dar niciodata n acelasi timp. Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de 5-10 secunde.

Controlul hemoragiilor

Sistemul cardiovascular

13

Sngele
Corpul conine aproximativ 5 - 6 litri de snge Se poate pierde 500 ml fr afectarea strii Pierderea a 1 l poate produce oc Exist 4 stadii de la: sub 750 ml la peste 2 l - Tinerii compenseaz mult timp apoi se decompenseaz rapid
14

Tipuri de sngerri
Extern:
Sngele este vizibil dar este greu de estimat pierderea

Intern:
Poate fi ascuns n torace i abdomen sau n membrele fracturate unei se poate calcula pierderea (eco, Rx, CT)

15

Sursele hemoragiei
Arterial: Rapid i pulsatil (nete) Snge rou oxigenat Venoas: Inund rana Snge inchis la culoare (maro) Capilar: Mustete la suprafaa rnii Se poate coagula spontan
16

Hemoragia Extremitilor

Click pe foto pentru video

17

Semne de hemoragie intern

Echimoze.

Piele palid.
Convulsii.

Vomit snge.
Snge n scaun. Scaun negru.

18

TOURNIQUET

Improvizarea unui Tourniquet

20

Amputatia
Se folosete un Tourniquet. Se acoper captul membrului cu un

pansament steril. Se ridic fa de restul corpului. Se introduce partea liber n ser fiziologic sau o soluie salin. (nu ap, direct ghe)

21

Concluzii
Controlul hemoragiei este o prioritate n

orice situaie.

Hemoragia este principala cauz de deces

care poate fi prevenit.

Acionai prompt pentru a nu lsa pe cei

afectai s sngereze pn la moarte.

22

A.Airway. Eliberarea cailor aeriene

Eliberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasnd pe frunte. Puneti una dintre mini pe fruntea pacientului (astfel nct degetul mare si cel aratator sa ramna libere pentru a putea pensa nasul victimei cnd i se face respiratie gura la gura.) n acelasi timp cu doua degete de la mna cealalta ridicati barbia victimei. Facnd o hiperextensie a capului si ridicnd barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. Eliberati gtul de eventualele haine strnse. ndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta pot fi: dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, snge etc.

B. Breathing Respiratia
Pastrnd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Ne aplecam asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii, simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati miscarile pieptului. Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de minimum 5-10 secunde.

Victima respira si are puls:

Daca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza n pozitia laterala de siguranta.

Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei, tragndu-l n sus si mentinnd piciorul pe pamnt. Cu o mna vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mna genunchiul pacientului. l vom ntoarce lateral spre salvator; ne asiguram ca se sprijina pe genunchi si pe cot, rearanjam capul n hiperextensie si deschidem gura.

 Anuntam la 112 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem apoi la victima, reevaluam situatia si supraveghem pacientul pna la sosirea echipajului medical.

Tehnica masajului cardiac extern

Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel nct sa nfundam sternul cu o adncime de aproximativ 4-5 cm (numarnd cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5). Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de 100/min., nu mai mult de 120/min.

Dac exist al doilea salvator se poate face i respiraie gur la gur sau gur la nas.

Cte respiraii credei ca sunt necesare?

Dezobstructia cailor aeriene superioare

dac pacientul este constient:

Dac aceast metod nu d rezultate va trebui sa ncercai o alt manevr, numit Heimlich. Se aplic atunci cnd obstrucia devine complet.

Dac pacientul este inconstient:

Mobilizarea traumatizatului Degajarea pacientului traumatizat

La locul accidentului se face doar n scopul prevenirii pericolului iminent care poate sa apara. Degajarea victimei se face de persoane bine instruite stiind faptul ca o mobilizare incorect efectuata poate agrava foarte mult situatia pacientului. Urmatoarele situatii pot impune degajarea pacientului: pacientul se afla ntr-o ncapere cu fum sau foc pacientul se afla ntr-o masina instabila, ce urmeaza a se rasturna pacientul se afla ntr-o masina cu pericol iminent de explozie

capul va fi mentinut n permanent n ax

PLAGI

TAIATE instrumente ascutite: cutite, lame, cioburi de sticla

Hemoragii importante Cel mai mic risc de infectii

DILACERARI- plagi rupte, smulse INTEPATE

PLAGI
Principii de prim ajutor 1. Controlul hemoragiei 2. Prevenirea socului 3. Prevenirea infectiei: Plagi mici: spalati cu apa si sapun, uscati si aplicati un antiseptic usor, neiritant. Pansament Plagi mari: nu incercati sa spalati sau sa aplicati antiseptic. Acoperiti cu pansament steril, uscat

RECUNOATEREA I TRATAMENTUL ENTORSELOR, LUXAIILOR I FRACTURILOR

DICTIONAR MEDICAL

ENTORSELE sunt ntinderi exagerate ale ligamentelor unei articulaii cu ruperea sau nu a acestora.
LUXAIILE sunt pierderi temporare ale contactului dintre capetele oaselor care particip la realizarea unei articulaii. FRACTURILE sunt ntreruperi ale continuitii oaselor printr-un factor traumatizant.

ENTORSE

Recunoaterea semnelor: durerea accentuat la orice micare a articulaiei afectate, deformarea, uneori vntaie.

LUXAII
Recunoaterea semnelor: deformarea regiunii durerea limitarea sau imposibilitatea efecturii micrilor poziia anormal a membrului luxat scurtarea sau alungirea membrului luxat

FRACTURI

Recunoaterea semnelor: durere puternic, deformarea regiunii traumatizate, impotena funcional a membrului afectat, scurtarea membrului fracturat, vntaia apare la 2-3 zile i uneori la distan de locul afectat, mobilitatea anormal (ntr-o zon unde nu se gsete n mod normal), frectura osoas.

FRACTURI

MSURILE DE PRIM AJUTOR

imobilizarea regiunii combaterea durerii transport la cea mai apropiat instituie medical.

Imobilizare provizorie se realizeaz cu ajutorul

atelelor confecionate n acest scop sau cu mijloace

improvizate (scnduri, crengi, pistol mitralier).

MODALITAI DE IMOBILIZARE TEMPORAR

MODALITAI DE IMOBILIZARE TEMPORAR

MODALITAI DE IMOBILIZARE TEMPORAR

MODALITAI DE IMOBILIZARE TEMPORAR

Arsuri
Arsura de grad I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata pielii, edem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul I este eritemul solar, produs prin expunerea ndelungata si nerationala la soare. Dureaza 3-4 zile, dupa care roseata scade fiind nlocuita de o pigmentatie bruna urmata de descoamatie. Arsura de grad II intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provocnd aparitia flictenelor, vezicule (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva dect plasma sangvina extravazata. Acest tip de arsura este provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii. Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel. Arsura de grad III intereseaza dermul n totalitatea lui. Flictenele au continut sangvinolent. Durerea nu mai este att de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet. Arsura de grad IV intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).

PRIMUL AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR

Scoateti accidentatului de la locul accidentului Raciti zona cu apa rece Acoperiti rana Preintampinati intreruperea circulatiei Observati si verificati respiratia Transportati accidentatul la spital

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

Scoateti victima de sub influenta curentului electric Stingeti focul ( cu apa sau cu ajutorul unei paturi ) Evaluarea nivelului de constienta si functiile vitale Daca victima nu respira si nu are puls se ncep imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonara dupa ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Acoperiti rana prin bandajare Transportati accidentatatul la spital. ! Nu atingeti victima nainte de a ntrerupe curentul electric Nu aruncati apa peste instalatiile electrice.

Inecul
necul poate fi asociat cu alcoolul, hipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie, etc. Siguranta salvatorului capata aspecte deosebit de importante n aceste situatii. Salvatorul trebuie sa evite orice fel de risc n cazul n care nu stie sa noate sau n cazul n care nu detine echipamentul potrivit pentru intrarea n apa rece. Orice pacient nnecat este suspicionat de existenta leziunii de coloana cervicala, victima se pastreaza n pozitie orizontala, fara a ncepe manevrele de resuscitare naintea scoaterii victimei din apa. Indiferent carui fapt se datoreaza necul, din punct de vedere fiziologic nti se instaleaza stopul respirator apoi apare stopul cardiac

Intoxicatii

Intoxicatiile cu CO sau fum Conduita de urmat: Siguranta salvatorului. Nu este permisa intrarea n zona cu emanari de gaze fara echipament de protectie. n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat ct mai rapid la o unitate spitaliceasca. Daca este posibil administram oxigen ct mai precoce n concentratii mari. Intoxicatia cu substante caustice

Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC). n cazul stopului cardio respirator la efectuarea ventilatiilor gura la gura se evita contactul direct dintre gura salvatorului si gura pacientului. Se poate folosi o bucata de tifon sau batista salvatorului. Este interisa provocarea de varsaturi si neutralizarea substantei corozive. Exemplu: n cazul intoxicatiei cu acizi nu se administreaza lapte sau uleiuri.

Intoxicatia acuta etanolica

Semne si simprome; 1. Halena alcoolica 2. Dezechilibrare si vorbire ingreunata 3. Greturi, varsaturi si facies vultuos Semne ce pot fi identice cu ale unor afectiuni altele decat intoxicatia etanolica In caz de suspiciune; 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Decubit dorsa, protejati de leziuni ABC Evaluare initiala Monitorizati atent- pacientul poate deveni inconstient Nu criticati, fiti fermi Nu plecati niciodata de langa el Solicitati asistenta medicala

Crize convulsive

1.
2. 3.

4.
5. 6.

Convulsii: miscari ale corpului cauzate de contractii musculare involuntare, cauze; epilepsie, traumatisme craniene, infectii, febra. Confuz si dezorientat dupa convulsii Semen si simptome: aura vizuala, sonora, gustativa sau olfactiva strigat Pierdere completa sau partiala a constientei si rigiditate musculara Spasme ale membrelor spume la gura Posibila emisie de urina si fecale

Crize convulsive
1. 2. 3.

4.
5. 6.

7.

Asezati pacientul in decubit dorsal, protejandu-l de alte lovituri Indepartati obiectele apropiate pentru a preveni leziunile Nu introduceti nimic intre dinti si nu imobilizati pacientul in nici un fel Slabiti hainele stranse din jurul gatului, a taliei, a toracelui Calmati si incurajati Evaluati si mentineti ABC Nimic per os Solicitati asistenta medicala

Sincopa
Inconstienta: intreruperea functionarii normale a creiereului. Grade: A= alert V= voce P= pain (durere) U= unresponsive (nu raspunde)

Sincopa
1.

2.
3.

4.
5. 6.

Evaluare initiala Decubit dorsal, membrele pelvine ridicate 30 cm. nu permiteti pozitia sezanda Monitorizati A,B,C Largiti orice imbracaminte care strange la nivelul gatului, toracelui, taliei Verificati daca s-au produs leziuni in timpul caderii Solicitati asistenta medicala

ANIMALE DRGLAE

Msuri de prim ajutor

Garou deasupra leziunii pt. incetinirea circulaiei i disiparea mai lenta a toxinei spre organe vitale (creier, inim) Aplicarea de ghea sau comprese reci Nu se freac zona! Nu se suge rana! 112

CONCLUZII

1. Multe dintre afeciunile sau riscurile prezentate

2.

3.

pot fi fatale, att pentru victim dar i pentru salvator. Primele semne i simptome ale multor afeciunilor se identific mai uor la alt persoan. Colegialitatea (camaraderia), tria de caracter i bunul sim trebuie s funcioneze perfect.

ntrebri

Stay awake! Stay alert!

Stay alive!