COEZIUNE SI PERFORMANTA

-intr-o clasa de elevi-

INTRODUCERE
In aceasta cercetare, am rmarit anali!a rmatoarelor as"ecte# nivel l coe!i nii clasei- inter"ersonale si "e sarcina nivel l "er$ormantei clasei- individ ale si %r "ale interin$l entarea acestor do a varia&ile

In mod s"eci$ic, am investi%at rmatoarele s &teme# Com nicarea dintre elevi Reali!area activitatilor de coo"erare Perce"tia elevilor $ata de "er$ormanta O&icetivele si motivatia elevilor de a reali!e "er$ormanta Ca"acitatea de com"arare o&iectiva c alte %r " ri similare Atit dinea $ata de "ro"ria "er$ormanta si atit dinea $ata de "er$ormanta %r " l i Atit dinea $ata de medi l scolar corelat c "o!itiva, indi$erenta sa ne%ativa I"ote!ele cercetarii s nt# '( Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci coeziunea influenteaza nivelul performantei ( individuale si de grup) )( Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii interpersonale, atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe realizarea sarcinilor *( Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel ridicat, cu atat ei apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei 4. Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu atat performanta elevilor nu influenteaza coeziunea o&iectivele instr ctionale#

REPERE TEORETICE
Zaleznik, Christiansen and Roethlisberger declara# c coe!i nea %r " l i, c cat este mai mare atat este mai mare "rod ctivitatea %r " l i daca

atit dinile %r " l i s stin o&iectivele or%ani!atiei( Cattel considera ca e$icienta inde"linirii o&iectivelor re! lta din com&inarea nor atit dini "o!itive de %r " si conservarea ener%iei necesare mentinerii armoniei %r " l i( De aici re! lta do a i"ote!e# '( +r " rile coe!ive in$l ente!a mem&rii s"re atit dini e,"erimente se"arate- Lott si Lott, Sakuri. a as "ra lor( )( E,ista o relatie intre atit dinea $ata de "rod ctivitate si coe!i ne, aceasta relatie devenind tot mai " ternica "rin e,istenta coe!i nii %r " l i( Tot si, dove!ile "entr acesta i"ote!a n s nt certe( In e,"erimentele de o coe!i ne la&orator, Berkowitz si Shacter a desco"erit# %r " rile c ne%ative $ata de "rod ctivitate( Pentr mem&rii c ni$orme( Do a cat demonstrat# c

mem&rii s nt mai atrasi de %r ", c atat %r " l are mai m lta in$l enta

ridicata tind sa $ie mai " tin "rod ctive at nci cand e,ista atit dini atit dini "o!itive, %r " rile "o!itive n a $ost mai "rod ctive decat %r " rile non-coe!ive( Coe!i nea %r " l i este descrisa de Cartwrait si Zander ca sentiment l de a"artenenta sa atractia m t ala, im"licand o sacri$icare a sinel i "entr inde"linirea o&iectivelor %r " l i( Aceasta coe!i ne "rod ce conformism, stabilitate si controlul com"ortament l i in %r "( Shaw s &linia!a# coe!i nea a av t de-a l n% l tim" l i trei semni$icatii di$erite# atractia intra%r " se &a!ea!a "e similaritatile indivi!ilor $ata de con$i% ratia colectiva a %r " l i( As"ect l social este evidentiat "rin mas rarile sociometrice, nominali!area in "erec/i, ale%erile "artener l i( As"ect l "ersonalitatii a $ost evidentiat "rin cercetarea e$ectelor omo%enitatii nevoilor# a toritate sa dominanta morala %r " l i sa nivel l motivatiei

&a!a coordonarii e$ort rilor %r " l i sor standarde de

In$l enta coe!i nii as "ra "rod ctivitatii %r " l i a $ost intens st diata( +r " rile coe!i ne ridicata s nt ca"a&ile sa-si sta&ileasca mai "er$ormanta si "ot o$eri o %ama mai lar%a de recom"ense mem&rilor %r " l i( Shaw si Shaw a desco"erit ca %r " rile inalt coe!ive s nt coo"erante si "rietenoase, $olosind o $orma democratica de control al com"ortament l i( In %r " rile c coe!i ne red sa, mem&rii era ostili si a%resivi nii c ceilalti, era incantati cand cole%ii lor $acea %reseli si a ado"tat n stil a tocratic de l are a deci!iei( Myers si Sherif a desco"erit ca, com"etitia inter%r " "oate insemna o tactica de ridicare a normelor %enerale( Dar, Couran a o&servat ca 0in nele sit atii, coe!i nea "oate inter$era c caracter l de anali!a si e,aminare a in$ormatiei al %r " l i( Mai m lt, mem&rii %r " rilor coe!ive s nt adesea "otrivnici contri& tiilor celorlalti mem&rii1 Fisher a$irma# relatia dintre coe!i ne si "er$ormanta n conditiile e,istentei constante a coe!i nii( Coe!i nea "rod ctivitatea "ana la este ni$orma in creste ridicata

n an mit " nct, d "a care devine dis$ nctionala,

red cand "rod ctivitatea %r " l i, dar n la n " nct atat de sca! t ca si cand n ar $ii e,istat coe!i ne de la & n ince" t( Shaw si Shaw considera ca %r " rile de m nca e$ective ado"ta atat dimensi nea reali!arii sarcinilor, cat si dimensi nea sociala( Coe!i nea "oate $acilita aceste do a dimensi ni "e mas ra ce "resi nile atin%erii "er$ormantei "ot $orta %r " rile sa ado"te norme de "rod ctivitate- Back; hibaut si Strickland. in tim" ce "er$ormanta sociala necesita a toadministrarea recom"enselor in cadr l %r " l i Un %r " este coe!iv in mas ra in care mem&rii %r " l i simt ca s nt "arte a %r " l i, vor sa ramana in %r ", si considera %r " l im"ortant "entr ei - Cota, !"ans, #ion, $ilik, % et al&, '((); #ion % !"ans, '((*; Festinger, '()+; Festinger, Schachter, % Back, '()+; ,ogg, '((*; Lott % Lott, '(-); Mudrack, '(.(; Zander, Stotland, % /olfe, '(-+0& Coe!i nea masoara im"ortanta sa atasament l mem&rilor $ata de %r "- %rad l in care mem&rii

%r " l i sta&ilesc le%at ri

nii c

altii si vor sa ramana im"re na( Pe lan%a n i

"erce"tia entitatii %r " l i, m lte caracteristici care contri& ie la crearea mem&rii n i %r " care im"artasesc credinte si valori similare a avea

%r " a le%at ra c "erce"tia coe!i nii %r " l i( S"re e,em"l , st diile arata ca inre%istrat o valori similare Interde"endenta coe!i ne mai mare decat %r " rile in care mem&rii n

1Festinger,Schachter, % Back, '()+; 2ewco3b, '()- .( sarcinile %r " l i, corelea!a c

" ternica a %r " l i- o&iectiv l de a o&tine recom"ense si reali!and c s cces o coe!i ne ridicata a %r " l i( +r " rile care de!volta norme " ternice in %r " si dorinta de a mentine aceste norme e,"rima o mai mare coe!i ne-Back, '()'; Festinger, '()+; Lott, '(-'; Mc4rath, '(.5; Roethlisberger% #ickson, '(6(.( +r " rile coe!ive se com"orta di$erit decat %r " rile mai " tin coe!ive 1 ,ogg, '((*0( Pentr nii, coe!i nea este asociata c satis$actia %r " l i 2 mai " tina an,ietate, mai m lta com nicare "o!itiva in cadr l %r " l i, mai " tine a&sente de la intalniri 1 Seashore, '()5. 7e8itone si Reichling1 '())0 a %asit ca mem&rii %r " rilor coe!ive a $ost mai ostili $ata de cei din e,terior l %r " l i, in tim" ce %r " rile mai " tin coe!ive a aratat mai m lta ostilitate in cadr l %r " l i( Indivi!ii s nt mai "reoc "ati de re! ltatele "o!itive si ne%ative ale %r " l i at nci cand %r " l este coe!iv -Brawley, Carron, %/id3eyer, '(.9; Zander, '(9':'((-0& Cat de &ine %r " rile reali!ea!a sarcinile, si s & ce conditii "er$ormanta "oate $ii o"timi!ata3 O tema $oarte des st diata se re$era la im"act l coe!i nii %r " l i as "ra reali!arii %r " l i( Pe de-o "arte, se "are ca %r " rile care s nt mai coe!ive vor $ii mai "rod ctivi decat %r " rile mai " tin coe!ive( Pe de alta "arte, e,ista "osi&ilitatea ca %r " rile care s nt "rea coe!ive vor deveni "rea incre!atoare in a&ilitatea de a reali!a sarcinile si n vor disc ta "e de"lin "ro&lemele im"ortante sa vor ca ta in e,terior in$ormatii "entr a l a deci!iile in "rivinta %r " l i( Deoarece mem&rii %r " l i se "lac reci"roc, e,ista "osi&ilitatea ca %r " rile coe!ive se sociali!e!e mai m lt decat sa reali!e!e sarcinile( In nele ca! ri, coe!i nea corelea!a c "er$ormanta %r " l i, iar in alte ca! ri c ne"er$ormanta -Bernthal % ;nsko, '((6; Callaway % !sser, '(.5; Carron,

'(.+; Cratty, '(.';C& R& !"ans % #ion, '(('; Flowers, '(99; Leana, '(.); Mullen % Co88er,'((5; Swets % B<ork, '((+; M& !& '(().( O e,"licatie "entr aceste re! ltate o" se este urner, 7ratkanis, rmatoarea# desi, 7robasco, % Le"e, '((*;Zaccaro, '((); Zaccaro, 4ualtieri, % Minionis, coe!i nea %r " l i n in$l entea!a "rin ea insasi "er$ormanta, coe!i nea tot si creste con$ormitatea la normele %r " l i( Asadar, coe!i nea este de"endenta de norme "entr a creste sa red ce "er$ormanta( Daca norma este de a l cra m lt si a $ii "rod ctivi, coe!i nea va creste "er$ormanta(- L& Berkowitz, '()5; Schachter, !llertson, McBride,% 4regory, '()'; Stogdill, '(9*0&

Desi, coe!i nea %r " l i si indentitatea sociala s nt similare, ele n re"re!inta acelasi l cr ( Co!i nea %r " l i se re$era in "rinci"al la le%at ra " ternica c ceilalti mem&rii ai %r " l i, in tim" ce identitatea sociala se re$era la la cat de m lt indivi!ii se simt o "arte din %r " sa cat de im"ortanta este de a $ace "arte dintr- n an mit %r " -Bransco3be, Sch3itt, % ,ar"ey, '(((; ,ogg, ,ardie, % Reynolds, '((); 7rentice, Miller, % Lightdale,'((50& Identitatea sociala im"lica o atractie catre %r " ca intre% decat o atractie $ata de indivi!ii "artic lari din %r "( Similaritatea, interacti nea, interde"endenta, str ct ra- norme, rol ri, stat s. in$l entea!a si s nt in$l entate de coe!i nea %r " l i si identitatea sociala( Coe!i nea este alcat ita din trei dimensi ni# '( atractia inter"ersonala $ata de alti mem&rii ai %r " l i sa $ata de %r " l ins si )( an%a4ament l $ata de sarcinle %r " l i *( mandria %r " l i Coe!i nea este in mare mas ra le%ata de de!voltarea identitatii rol l i si sociali!arii or%ani!ationale( ,ogg1 '((*0 si ,ogg si erry 1 '(((0 a$irma# coe!i nea si solidaritatea din cadr l %r " l i s nt le%ate de "erce"tia "rototi" l i

celorlalti mem&rii( C

alte c vinte, c

cat mem&rii %r " l i ado"ta valorile, 0"ierderi1 ale

credintele si atit dinile %r " l i, c atat %r " l va $i mai coe!iv( Procesele interactive de %r " determina $ie 0casti% ri1 sa "rod ctiei in cadr l %r " l i - Steiner, '(9*.( Casti% rile "rod ctiei "rovin de la e$ectele siner%etice o&tin te "rin constr irea "o!itiva a ec/i"ei( Aceasta "oate $i o&tin ta "rintr-o cola&orare c alti mem&rii, la strate%iile sarcinilor sa a "rod ce mai m lte idei ori%inale co,"etentelor, cola&orare necesara "entr

care n ar " tea $i o&tin te daca s-ar actiona solitar - =sborn, '()90& Pierderile "rod ctiei a"ar cand coe!i nea %r " l i determina 0 %andirea de %r "1 1 >ani, '(9*0, cand norma %r " l i este o" sa e$icientei %r " l i, sa cand %r " l isi "ierde motivatia sa coordonarea 1 Steiner, '(9*.( Procesele interactive ca !ea!a "ierderi ale "rod ctiei# &locarea "rod ctiei- a"are cand mem&rii %r " l i s nt im"iedicati sa contri& ie la disc tiile de %r ".5 "erce"erea eval arii- "rovine de la "erce"erea %enerala a eval arii ne%ative de catre %r "5 com"etitia- a"are cand mem&rii considera ca a"ort l lor este dis"ensa&il si tre& ie sa conc re!e c altii "entr o"ort nitatea de a contri& i 1 #ennis% ?alacich, '((60 Im"ortanta coe!i nii a $ost considerata ca $iind c/eia %r " rilor de m nca e$iciente 1Carless % #e 7aola, *+++; Cohen % Bailey, '((9; Forsyth; '((+; @ang % ang, *++50& Mai m lt, conce"t ali!area si mas rarea coe!i nii %r " l i este &a!ata "e modele care c "rind o varietate de $actori( Co88er1'((5. a testat relatia dintre coe!i ne si Mullen si n sin% r $actor- atractia

inter"ersoanla in %r "( /id3eyer, Brawley si Carron1 '(.). distin% intre atractia individ l i $ata de %r " si inte%rarea in %r "( Cota, !"ans, #ion, $ilik si Long3an a"recia!a ca, coe!i nea %r " l i are "atr dimensi ni# Inte%rarea sarcinilor in %r " Inte%rarea sociala in %r " Atractia indivi!ilor $ata de sarcinile %r " l i Atractia indivi!ilor $ata de as"ectele sociale ale %r " l i(

Inte%rarea sarcinilor %r " l i este de$inita ca "erce"tia similaritatii si coerenta din cadr l ec/i"ei de a inde"lini sarcinile, in tim" ce inte%rarea sociala in %r "

re$lecta "erce"tia coerentei si le%at rii c "rivire la activitatile sociale ale ec/i"ei( Atractia indivi!ilor $ata de sarcinile %r " l i descrie sentimentele mem&rilor des"re im"licarea "ersonala in sarcinile %r " l i, in tim" ce atractia indivi!ilor $ata de as"ectele sociale ale %r " l i re$lecta sentimentele des"re im"licarea "ersonala in interacti nea sociala a %r " l i Carless si #e 7aola1 *+++0 a recomandatat se"ararea conce"telor de coe!i nea sarcinilor si coe!i nea sociala at nci cand de$inim coe!i nea %r " l i( Cei doi a tori a concl !ionat ca, coe!i nea %r " l i este m ltidimensionala si incl de coe!i nea sarcinii%rad l motivatiei in reali!area o&iectivelor or%ani!ationale5 coe!i nea sociala - motivatia de a de!volta si mentine relatii sociale in %r "( In "l s, coe!i nea %r " l i in$l entea!a "er$ormanta 1$lein % Mul"ey, '((); 7odsakoff, Mac$enzie, % Ahearne, '((9; S8ink % Carron, '((60& +r " rile c o coe!i ne ridicata- reali!area sarcinilor si atractivitatea Recent, @oo si Ala"i1 *++'0 a sociala- atin% o "er$ormanta mai mare(

desco"erit ca "artici"area la reali!area sarcinilor 4oaca n rol mai im"ortant decat "re!enta sociala in determinarea consens l i "rintre mem&rii %r " rilor( Re! ltatele demonstrea!a e,istenta atractivitatea sociala si "artici"area a "er$ormantei( Collins si 4ueskow a concl !ionat ca cercetarile care investi%/ea!a relatia dintre coe!i ne si "er$ormanta n s nt decisive, relevante( nei corelatii "o!itive intre %r " rile e$ecte ne%ative sa "o!itive as "ra orientate s"re reali!area sarcinilor si "er$ormanta ridicata, nee,istand dove!i ca

ARIA SI METODO6O+IA CERCETARII

AR;A C!RC! AR;; Cercetarea Coeziune si performanta intr-o clasa de elevi este alcat ita din do a "arti# teoretica si "ractica( Reali!area cercetarii in toate $a!ele ei"roiectare, de teren, redactare- a $ost e$ect ata de catre n sin% r cercetator( S &iectii c "rinsi in aceasta cercetare s nt )7 de elevi in clasa a 28III-a( Tre& ie s"eci$icat ca in aceasta cercetare "e lan%a in$ormatiile c lese din redactarea c/estionarelor, vor e,ista com"leteri de in$ormatii re! ltate din o&servatii si convor&iri non-directive( Com"letarea c/estionarelor s-a reali!at "rin ad narea elevilor in aceeasi inca"ere din cadr l nitatii scolare in care invata( De asemenea, a $ost r %ati sa com"lete!e c/estionarele intr- n cadr or%ani!at in acelasi tim"( Am rec rs la aceasta "roced ra deoarece n am dorit ca res"ondentii sa "rel cre!e ras" ns rile si sa se "iarda s"ontaneitatea lor( In aceeasi mas ra, s &iectilor n le-a $ost de!val it s &iect l cercetarii inainte de inmanarea c/estionarelor "entr a n "re%ati atit dinea lor $ata de tema cercetarii( C/estionarele a $ost a toadministrate( D "a criteri l a"artenentei la cate%oria de se,, str ct ra "o" latiei c "rinse in cercetare este rmatoarea Masculin A '+ B )+ Fe3inin A '+ B )+ otal A *+ B '++

Factor l determinant in "roces l de selectie al acestei clase l-a constit it nivel l "er$ormantelor scolare, cadrele didactice, elevii altor clase si "ro"rii cole%i eval and aceasta clasa ca avand "er$ormante sla&e( Distri& tia mediilor %enerale este rmatoarea#

Rom elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev 5 ! ! 5 % & % 5 % 5 ! 5 ! !.5 % 5 ! & ! 5

Lb.e 5.5 " % 5 ".5 ".5 $ !.5 " 5 &.5 5 %.5 &.5 % 5 &.5 $ 5 %.5

Lb. f ! $ % ! & " %.5 & &.5 ! &.5 5.5 !.5 &.5 " 5.5 " ".5 5.5 %

Mate ! % % ! !.5 " & !.5 & ! % 5 ! % !.5 5 !.5 %.5 5.5 !.5

Fizica 5 % ! 5 ! % %.5 !.5 & 5 !.5 5 !.5 &.5 !.5 5 % % 5 !.5

Chimie Bio 5 % ! 5.5 % & & %.5 & ! ! 5.5 ! %.5 !.5 5.5 &.5 & 5 5.5 5.5 % % 5 & " %.5 !.5 &.5 5 ! 5 %.5 &.5 % 5 !.5 % 5 !

Cult civ. ! &.5 " 5.5 $ $ ".5 " " &.5 ! 5 %.5 ".5 & 5 $ ".5 5 !

Istorie Geogra Media generala 5.5 5 !."# &.5 %.5 &.#% %.5 ! %."# 5.5 5 & %.5 &.!# " ".5 ".'" %.5 % &.%" % % &.' ".5 &.5 &."! !.5 ! %.5' %.5 & &.$# ! 5.5 !.%" &.5 ! &.$$ ".5 &.5 &."% %.5 %.5 &.(& 5 5 !.!% % & &.!$ %.5 & &.&% 5 5 5 5.5 %.##

M! =#=L=4;A C!RC! AR;; Aceasta cercetare sociolo%ica este o anc/eta indirecta care se &a!ea!a "e a toadministrarea c/estionar l i( Din " nct de vedere al sco" l i este o anc/eta de dia%nostic, "entr ca e,ista i"ote!e care se s " n veri$icarii, care a"recia!a o stare de l cr ri( Din " nct de vedere a metodolo%iei $olosite, este o anc/eta descri"tiva deoarece se re$era la mas rarea e$ectelor( S"re e,em"l , aceasta cercetare isi "ro" ne sa evidentie!e le%at ra dintre com"onentele coe!i nii %r " l i9 colectiv l i si "er$ormanta( Din " nct de vedere al nivers l i cercetarii este o cercetare restransa( Un l cr $oarte im"ortant este acela ca este o anc/eta incom"leta, insa o "arte a "o" latiei n a $ost eliminate in mod ar&itrar(

Ca instr ment de investi%are s-a $olosit c/estionar l a toadministrat( C/estionar l este alcat it din )7 intre&ari dintre care# '(D "a contin t l lor - intre&ari $act ale- intre&arile ':, )7. - intre&ari de o"inie- toate celelalte intre&ari. )( D "a $orma ras" ns l i - intre&ari desc/ise- intre&area ';. -intre&ari c ras" ns inc/is -intre&ari c ras" ns ri "olicotomice -intre&arile *(D "a $ nctia instr mentala "e care o a in c/estionar -n e,ista intre&are de de& t - n e,ista intre&ari de $iltra4

ANA6IZA SI INTERPRETARE
Coe!i nea
Coe!i nea este o "ro"rietate a %r " l i care "oate re"re!enta intr- n an mit cadr social n $actor determinant in o&tinerea n i an mit nivel de "er$ormanta( Acest cadr social este anali!at ca n ansam&l de relatii inter"ersonale consolidate "e "arc rs l nei "erioade indel n%ate de tim"( Caracter l relatiilor inter"ersonale reda n medi social com"etitional, de indi$erenta sa "rietenie( In aceasta cercetare, am investi%at nat ra relatiilor inter"ersonale- Fi% ra '.
'++ .+ -+ 5+ *+ + co3 8etitie indiferenta 8rietenie nu stiu relatii in clasa

Fi% ra ' Relatiile in clasa P tem constata ca elevii a declarat, intr-o ma4oritate covarsitoare, ca relatiile dintre elevi s nt caracteri!ate de "rietenie( Aceasta in$ormatie ne releva e,istenta n i nivel ridicat de coe!i ne in cadr l clasei(
'++ .+ -+ 5+ *+ + #a 2u 2u stiu a in"ata in alta clasa

Fi% ra ) A invata in alta clasa

Relatiile de "rietenie e,istente la nivel l clasei demonstrea!a ca scoala atin%e atat o&iectivele instr ctionale, cat si "e cele sociale( Climat l social in care e,ista relatii a$ective stranse ne arata in ce mas ra elevii s nt desc/isi sa re!istenti la sc/im&are, mai "recis "rin inte%rarea lor in alta clasa( Din $i% ra ) " tem o&serva ca trei s$ert ri dintre elevi a declarat ca n doresc sa invete in alta clasa, desi n s$ert dintre ei si-a e,"rimat dis"oni&ilitatea de a se trans$era( Fi% ra * il strea!a, mai e,act, a"recierile elevilor $ata de medi l social re"re!entat de clasa, medi s"eci$ice( in care e,ista o&iective "recise, norme si valori

'++ .+ -+ 5+ *+ +
clasa in care ati invatat clasa in care v-ati facut prieteni Nu stiu

clasa re8rezinta

Fi% ra *

Clasa re"re!inta

Constatam ca trei s$ert ri dintre elevii investi%ati a o"inat ca clasa re"re!inta, in "rinci"al, medi l in care s-a sta&ilit relatii de "rietenie, iar n s$ert a accent at im"ortanta activitatilor de invatare reali!ate in medi l scolar( Aceasta in$ormatie ne arata n nivel ridicat de coe!i ne in clasa, dar in acelasi tim" re"re!inta n indicator des"re "er$ormanta# invatarea- activitate de reali!are a "er$ormantei scolare- n acesta clasa( re"re!inta n re"er "entr elevii din

'++ .+ -+ 5+ *+ + #A 2u 2u stiu unii colegi sa 8araseasca clasa

Fi% ra < Unii cole%i sa "araseasca clasa Daca am anali!at re!istenta la sc/im&are- re"re!entata de "ro"ria trans$erare in alta clasa, vom investi%a atit dinea elevilor $ata de e,cl derea nor cole%i din clasa( Fi% ra < arata ca a"roa"e do a treimi dintre elevi n s nt de acord ca nii cole%i sa "araseasca clasa, insa e,cl derea lor( Remarcam ca a n s$ert a a atit dine "o!itiva $ata de cresc t "rocentele care re$lecta atit dinea detasarea $ata de nii cole%i - "rocente ne/otarare $ata de "ro"ria "lecare.(

"o!itiva sa ne/otararea in le%at ra c mai red se "entr coe!i ne(

atit dinea "o!itiva sa

Tot si, a"reciem ca si aceasta eval are ne releva e,istenta n i nivel ridicat de

'++ .+ -+ 5+ *+ + des nici des, nici rar rar deloc ;ntensitatea co3 unicarii

Fi% ra ; Intensitatea com nicarii Am remarcat e,istenta selecta intensitatea n i nivel ridicat de coe!i ne al clasei( In aceasta si continutul comunicarii ( Procesele

cercetare, din ansam&l l de $actori care in$l entea!a coe!i nea clasei vom comunicarii com nicationale s nt inerente oricar i medi ale acestora s nt determinante "entr social, dar an mite "artic laritati

dinamica %r " rilor inte%rate in acele

medii( Fi% ra ; ne arata ca "este 4 matate dintre res"ondenti a declarat ca elevii com nica des nii c ceilalti, "e cand n s$ert dintre ei a a$irmat ca e,ista o com nicare moderata( In acelasi tim", a"roa"e n s$ert s nt de "arere ca e,ista n %rad red s de com nicare( Aceste intensitati ale com nicarii "ot $i relevante daca acce"tam ideea ca in clasa e,ista o "er$ormanta %lo&ala, %r "ala, dar si o "er$ormanta individ ala( Consideram ca si intensitatea com nicarii re"re!inta nivel l i ridicat de coe!i ne al clasei( n indicator "ertinent al

'++ .+ -+ 5+ *+ + scoala neCscoala a3bele nu stiu subiectul co3 unicarii

Fi% ra = S &iect l com nicarii Contin t l com nicarii este esential in dinamica %r " rilor sociale( Com nicarea re"re!inta n mi4loc "rin care se transmit valori, norme, standarde, nevoi, tre& inte si, in acelasi tim", se transmit modalitatile "rin care se inde"linesc sco" rile %r "ale si individ ale( Fi% ra = indica $a"t l ca "este 4 matate dintre elevi a a$irmat ca disc ta s &iecte le%ate de scoala si s &iecte care n a

le%at ra c

scoala(

Acest "rocent releva e,istenta "remisei reali!arii

nei

coe!i ni si "er$ormante ridicate a clasei(

'++ .+ -+ 5+ *+ + #a 2u 2u stiu coo8erare

Fi% ra > Coo"erarea c ceilalti cole%i in reali!area sarcinilor Com nicarea este inerenta reali!arii activitatilor de coo"erare( Coo"erarea este considerata mai m lt n e$ect al coe!i nii %r " l i( In acelasi tim", coo"erarea "oate $i n $actor im"ortant in reali!area "er$ormantei( Fi% ra > ne indica $a"t l ca elevii, intr-o ma4oritate indisc ta&ila, a coo"erare( Intr-adevar, n coo"erare a declarat ca a reali!at activitati de s-a anali!at care sa este $recventa reali!arii acestor

activitati de coo"erare( Tot si, $i% ra ? ne releva daca aceste activitati de n caracter o&li%atori vol ntar( Am constatat ca 4 matate dintre elevi a a$irmat ca aceste activitati a $ost im" se de scoala9 "ro$esori, iar o treime considera ca ele a $ost reali!ate din "ro"rie initiativa(

'++ .+ -+ 5+ *+ + #a 2u 2u stiu acti"itati i3 8use

Fi% ra ? Coo"erare &a!ata "e activitati im" se

In clasa e,ista n o retea de le%at ri inter"ersonale $ormate "entr

reali!area

an mitor sco" ri individ ale sa %r "ale( Relatiile inter"ersonale, "rin caracter l si intensitatea lor, se ras$ran% as "ra com"ortament l i si starii a$ective( Aceste varia&ile, corelate c nivel l "er$ormantei clasei, determina elevilor sentimente diverse $ata de a"artenenta la acea clasa( Fi% ra : il strea!a ca a"roa"e 4 matate dintre elevii c/estionati si-a e,"rimat m lt mirea $ata de a"artenenta lor la aceasta clasa, insa n s$ert a declarat ne$ericirea $ata de incl derea lor in aceasta clasa(

'++ .+ -+ 5+ *+ + 3 andru 3 ultu3 it fericit nefericit nu stiu senti3 ente

Fi% ra : Sentimentele in aceasta clasa

7!RF=RMA2 A In acesta cercetare, a"reciem ca "er$ormanta este re! ltat l activitatilor reali!ate "entr atin%erea n i sco" determinat( Per$ormanta "oate $i anali!ata atat in corelatie c o&iectivele "ro" se, cat si "rin cores"ondenta c re! ltate atinse de %r " ri care rmaresc aceleasi o&iective( Com"aratia elevilor c "er$ormantele altor clase de elevi poate constit i n $actor de sc/im&are# revi! irea o&iectivelor n nivel mai redicat de "er$ormanta.5 o strate%ie de atin%ere a o&iectivelor(

Aceste do a o&iective sec ndare necesita e,istenta

nor relatii de coo"erare

intre elevi, coo"erare care este "re!enta, indeose&i, intr- n %r " coe!iv( Fi% ra '7 ne arata care este o"inia elevilor $ata de "er$ormanta "ro"riei clase, com"arativ c celelalte clase# a"roa"e do a treimi a"recia!a ca aceasta "er$ormanta este mai red sa, iar a"roa"e n s$ert considera ca "er$ormanta este similara c a celorlalte clase(

'++ .+ -+ 5+ *+ + 3 ai bune aceleasi 3 ai nu are nu stiu 8utine rezultate bune rezultate scolare

Fi% ra '7 Re! ltatele scolare com"arativ c celelalte clase O&iectivele "ot $i sta&ilite individ al sa %r "al, iar "er$ormanta "oate $i anali!ata individ al sa %r "al( Fi% ra '' releva "arerile elevilor $ata de n mar l cole%ilor care a re! ltate scolare & ne# o treime dintre elevi s nt de "arere ca mai " tin de 4 matate dintre elevi a re! ltate scolare & ne, iar a"roa"e o treime considera ca doar cativa cole%i a re! ltate scolare & ne(
'++ .+ -+ 5+ *+ +
toti cei 3 ai <u3 atate 3 ai 8utin cati"a 3 ulti de <u3 atate nici unul

ele"ii

Fi% ra '' Elevii c re! ltate & ne

In aceasta cercetare, sinta%ma 0 re! ltate scolare & ne1 n dimensi nea com"ortamentala, ci la "er$ormanta s"eci$ica( Fi% ra ') o$era $i% ra n

se re$era la

n interval de note care re$lecta o in$ormatii indirecte des"re "erce"tia

elevilor $ata de relatia o&iective - note. si "er$ormanta - nivel l notelor.( Aceasta arata dimensi nea "er$ormantei as mate de elevi, ci dimensi nea o"inat ca n elev c "er$ormantei rec nosc te de ei( Asadar, do a treimi a a"roa"e n s$ert se re$era la interval l ?('-:(

re! ltate scolare & ne in sit atia in care are o medie a notelor "este :, iar

'++ .+ -+ 5+ *+ + sub 9 9&'C. .&'C( 8este ( note

Fi% ra ') Relatia dintre re! ltate scolare & ne si note Pentr reali!area o&iectivelor si atin%erea "er$ormantei este necesara reali!area nor activitati( In medi l scolar, " tem vor&i in "rinci"al des"re activitatile de invatare# ins sirea nor c nostinte noi si react ali!area acestora( Activitatile de invatare s nt modalitatile "rin care o&tinem note( Dar, acesta n este o&iectiv l esential si de l n%a d rata( Activitatile de invatare s nt im"ortante si necesare in conditiile in care ele determina "ro%res l intelect al si c lt ral al elev l i( Activitatile de invatare s nt diverse si ar tre& i %/idate de armoni!area nevoilor elevilor c necesitatea reali!arii acel i "ro%res( O&iectivele "ot $i sta&ilite e,tra"ersonal# ele s nt inaintea noastra si s nt im" se in mod e%al t t ror( In nele ca! ri, n e,ista constienti!area necesitatii reali!arii

acestor o&iective - "ro%res l intelect al si c lt ral.( activitatile de invatare(

Interde"endenta acestor ne%ative- $ata de

$actori determina $ormarea an mitor atit dini-"o!itive sa

'++ .+ -+ 5+ *+ +
necesara i38ortanta fru3oasa nu este necesara nu este i38ortanta nu este fru3oasa

acti"itatea de in"atare

Fi% ra '* O"inia $ata de activitatea de invatare Fi% ra '* in$atisea!a rmatoarele# o treime dintre elevi

considera ca activitatile de invatare s nt necesare, iar o treime dintre ei a"recia!a ca activitatile de invatare s nt im"ortante( Asadar, " tem conc/ide ca elevii a o atit dine "o!itiva $ata de activitatile de invatare, dar n " tem en nta ideea ca in c lt ra clasei e,ista norme si valori de "er$ormanta( In acest conte,t, se " ne accent l "e $inalitatea "roces l i instr ctiv, si n activitatilor instr ctive( "e contin t l

'++ .+ -+ 5+ *+ + a lua note 3 ari a a<uta 8e ceilalti sa ia note 3 ari nu stiu

Fi% ra '< Relatia dintre solidaritatate9 individ alism si note

Fi% ra '< "re!inta, ind &ita&il, relatia dintre motivatia de a-si atin%e doar o&iectiv l instr ctiv personal si motivatia de a atin%e si n o&iectiv interpersonal. P tem constata ca a"roa"e 4 matate dintre elevii investi%ati s nt de "arere ca ceilalti cole%i s nt "reoc "ati de atin%erea nei "er$ormante individ ale, iar cealalta 4 matate n si-a e,"rimat nici o o"inie $ata de acesta relatie( Aceasta sit atie este contradictorie in conte,t l in care e,ista o com nicare intensa intre cole%i si a reali!at activitati de cola&orare(

'++ .+ -+ 5+ *+ + clasa A clasa B clasa C clasa # clasa

Fi% ra '; Clasa care ar casti%a n conc rs de matematica Fi% ra '; ne arata o"iniile elevilor $ata de "er$ormanta clasei intr-o com"etitie c alte clase de acelasi nivel - clasa a-8III-a.( Aceasta com"etitie inseamna e," nerea ansam&l l i de c nostinte asimilat "e "arc rs l tim" l i, ansam&l re$lectat in note, notele il strand in mare mas ra "er$ormantele scolare ale elevilor( A"roa"e do a treimi dintre elevi a declarat ca o alta clasa ar casti%a n conc rs de matematica,( Acest as"ect este disc ta&il in conditiile in care clasa investi%ata are re! ltate sla&e la disci"lina 0 matematica1, a declarat ca doar cativa elevi a re! ltate scolare & ne, insa o treime s stine ca "ro"ria clasa ar casti%a conc rs l(

'++ .+ -+ 5+ *+ + #a 2u 2u stiu rezultate scolare bune

Fi% ra '= Perce"tia "ro"riilor re! ltate scolare ca $iind & ne Daca am anali!at a"recierile elevilor $ata de re! ltatele scolare ale cole%ilor, "er$ormanta clasei, tre& ie sa vedem care este a"recierea $ata de "ro"riile re! ltate( Fi% ra '= ne arata ca a"roa"e trei s$ert ri dintre elevi a o "arere & na $ata de nivel l re! ltatelor scolare, si doar n s$ert le considera necores" n!atoare(
'++ .+ -+ 5+ *+ + sub 9 9&'C. .&'C( 8este ( 3 edii

Fi% ra '> Mediile %enerale In $i% ra '> o&servam nivel l real al re! ltatelor scolare( Asadar, elevii si-a e,"rimat "arerea con$orm careia elevii c re! ltate scolare & ne s nt cei c note "este :, a a"reciat ca "ro"riile re! ltate s nt & ne, dar constatam ca a"roa"e o treime a mediile c "rinse in interval l >('-?, iar a"roa"e 4 matate a medii c "rinse in interval l ?('-:(

'++ .+ -+ 5+ *+ +
in mare masura in masura potrivita in mica masura deloc nu stiu

intensitatea influentei

Fi% ra '? Intensitatea in$l entei re! ltatelor scolare as "ra intemeierii relatiilor de "rietenie Tema acestei cercetari se re$era la relatia dintre coe!i nea clasei si "er$ormanta( Daca am anali!at aceste dimensi ni in mod distinct, $i% ra '? il strea!a interde"endenta dintre "er$ormanta si nat ra relatiile inter"ersonale - indicator al coe!i nii %r " l i.( Constatam ca "este 4 matate dintre elevi a a$irmat ca re! ltatele scolare "e care le a n determina sta&ilirea nor relatii de "rietenie - de cola&orare. c ceilalti, iar a"roa"e n s$ert este de "arere ca e,ista o in$l enta in mare mas ra( Acest as"ect "oate $i e,"licat "rin rmatoarea id@e# notele elevilor din aceasta clasa se concentrea!a in 4 r l aceleiasi valori, adica n e,ista o distri& tie ine%ala a notelor( Notele n re"re!inta n $actor care ii di$erentia!a, ci este a"ro"iere, intele%ere( Deci, "rin aceasta $ir% ra am anali!at relatia dintre "er$ormanta- $actor determinant al coe!i nii %r " l i( n as"ect com n care determina mai de%ra&a relatii de

'++ .+ -+ 5+ *+ + 3 ai bune aceleasi 3 ai 8utin bune nici unul nu stiu rezultate scolare

Fi% ra ': Perce"tia elevilor $ata de "ro"riile re! ltate

scolare in alta clasa In aceasta $i% ra am anali!at relatia# coe!i ne- $actor determinant al "er$ormantei( Am remarcat ca a"roa"e do a treimi a declarat ca in conditiile trans$erarii in alta clasa re! ltatele scolare vor $i la acelasi nivel( P tem conc/ide ca nivel l re! ltatelor scolare ale elevilor este in$l entat in mai mare mas ra de $actori "ersonali - motivatie, vointa, ca"acitate, as"iratii. decat de $actori or%ani!ationali( Insa, sa n $actorilor medi l i incon4 rator( Din aceasta $i% ra, am constatat ca n e,ista o determinare a ansam&l l i relatiilor inter"ersonale as "ra nivel l i "er$ormantei( itam ca aceasta id@e se &a!ea!a "e "erce"tiile elevilor care n s nt intemeiate "e constienti!area in$l entei con4 %ate a t t ror

CONC6UZII
In aceasta cercetare, am rmarit anali!a rmatoarelor as"ecte# nivel l coe!i nii clasei- inter"ersonale si "e sarcina nivel l "er$ormantei clasei- individ ale si %r "ale interin$l entarea acestor do a varia&ile ltim ca"itol, incercam sa desco"erim daca i"ote!ele "e care se

In acest

&a!ea!a aceasta cercetare s nt con$irmate sa in$irmare( Asadar, "rima i"ote!a- Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci coeziunea influenteaza nivelul performantei ( individuale si de grup) s-a con$irmat& Nivel l ridicat al coe!i nii ne-a $ost relevat "rin rmatoarele as"ecte# in clasa e,ista relatii de "rietenie, "rin rmare elevii n vor sa-si "araseasca "ro"ria clasa si n doresc ca ceilalti cole%i sa "araseasca aceasta clasa5 e,ista o com nicare in mare mas ra, a&ordand diverse s &iecte5 s-a reali!at activitati de coo"erare( Nivel l "er$ormantei a $ost in$atisat ast$el# elevii a rec nosc t ca a note & ne, desi aceste note s nt m lt mai mici in com"aratie c cele descrise de elevii investi%ati ca ar cores" nde nor elevi c re! ltate scolare & ne5 "e de alta "arte, clasa n ar casti%a n conc rs de matematica, dar se a"recia!a ca ar $i clasata "e loc l ) - con$orm eval arilor cadrelor didactice, aceasta clasa n ar oc "a o "o!itie $r ntasa.(

Consideram ca aceasta clasa are n nivel de coe!i ne ridicat in conditiile in care n $actor im"ortant in intensi$icarea relatiilor inter"ersonale "o!itive il re"re!inta nivel l "er$ormantei individ ale - cei mai m lti elevi a note, re! ltate scolare asemanatoare, de nde re! lta o a"ro"iere mai evidenta intre ei.- de aici re! lta o i"ote!a com"lementare# daca clasa are un nivel de perfoamnta individual asemanator, atunci clasa are o coeziune ridicata ( Aceasta coe!i ne, d &lata de ansam&l de valori s"ecice clasei con$orm careia activitatile de invatare s nt im"ortante, dar "er$ormantele scolare n as "ra "er$ormantei- individ ale si %r "ale( A do a i"ote!a- Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii interpersonale, atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe realizarea sarcinilor s-a con$irmat( Am a$lat ca in clasa e,ista relatii de "rietenie, ca n vor sa "araseasca clasa si n doresc ca ceilalti elevi sa "lece din clasa, com nica des( Pe de alta "arte, a reali!at activitati de coo"erare, c/iar daca, in mare "arte ele a av t n caracter o&li%atori ( A"artenenta la aceasta clasa con$era sentimente de m lt mire si mandrie( A treia i"ote!a- Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel ridicat, cu atat ei apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei - s-a con$irmat "artial( Am desco"erit ca "er$ormanta elevilor este s & standard l sta&ilit de ei ca re"re!entand re! ltatele scolare & ne, desi acesti elevi considera ca ei a re! ltate scolare & ne( Ei s nt de "arere ca clasa in care invata are re! ltate scolare mai " rin & ne decat celelalte clase, si doar cativa elevi a re! ltate scolare & ne( Remarcam aici tendinta elevilor de a-si s "raestima "ro"riile "er$ormante, si de a s &eval a "er$ormantele "ro"rilor cole%i sa "ro"riei clase( A "atra i"ote!a- Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu atat performanta elevilor nu influenteaza coeziunea 2 s-a con$irmat "artial( Elevii a mart risit ca trans$eral lor in alta clasa n ar d ce la im& natatirea "er$ormantelor individ ale, iar relatiile de "rietenie dintre elevii din clasa n se sta&ilesc "e &a!a nivel l i "er$ormantei individ ale( s nt im"ortante, isi " ne am"renta

Tot si, " tem s" ne ca intre coe!i ne si "er$ormanta este o relatie interde"endenta# nivel l "er$ormantei "oate in$l enta coe!i nea - at nci cand e,ista re! ltate scolare in 4 r l aceleiasi medii, relatiile armonioase a"ar in mai mare mas ra., iar relatiile inter"ersonale stranse- coe!i nea. in$l entea!a "er$ormanta in condiitile in care aceste relatii n com"etitiv, ci intr- n l 0 e%alitar1( s-a $ormat intr- n medi

In $inal, " tem a$irma ca coe!i nea este

n $actor care in$l entea!a in mare nei ec/i"e de m nca(

mas ra "er$ormanta n i individ, %r " de elevi sa

CAESTIONAR
'( Intre dvs( si ceilalti cole%i e,ista in %eneral relatii de# '(' com"etitie '() indi$erenta '(* "rietenie '(< n sti )( Clasa dvs( in ra"ort c celelalte clase are re! ltate scolare# )(' mai & ne )() aceleasi )(* mai " tin & ne )(< n are deloc re! ltate )(; n sti *( In clasa dvs( a re! ltate scolare & ne# *(' toti elevii *() cei mai m lti elevi *(* 4 matate dintre elevi *(< mai " tin de 4 matate dintre elevi *(; nii9cativa elevi *(= nici n l *(> n sti <( 8-ar $i "lac t sa invatati in alta clasa <(' Da <() N <(* N sti ;( Daca ati $i invatat in alta clasa, considerati ca ati $i av t re! ltate scolare

;(' ;() ;(* ;(< ;(;

mai & ne aceleasi mai " tin & ne nici n l n sti

=( Considerati ca clasa dvs( re"re!inta in mare mas ra =(' %r " l in care ati invatat =() %r " l in care v-ati $ac t "rieteni =(* altcevaBBBBBBBBBBBBBB( =(< N sti >( Daca s-ar $i " t t, v-ati dorit ca nii cole%i sa "araseasca clasa# >(' Da >() N >(* N sti ?( Com nicati c ceilalti cole%i# ?(' Des ?() Nici des, nici rar ?(* Rar ?(< Deloc ?(; N sti :( S &iect l disc tiilor il re"re!inta :(' Scoala :() Ne-scoala :(* Am&ele :(< N sti '7( Dvs( ati coo"erat c ceilalti cole%i in reali!area an mitor teme9 activitati '7(' Da '7() N '7(* N sti ''( Aceste teme9 sarcini v-a $ost im" se ''(' Da ''() N ''(* N sti ')( Considerati ca n elev c re! ltate scolare & ne ar tre& i sa ai&a note intre ')(' ;-> ')() >('- ? ')(* ?('- : ')(< "este : ')(; n sti '*( Ce "arere aveti des"re activitatea de invatare- ale%eti ) variante in ordinea im"ortantei, cea mai im"ortanta varianta $iind notata c '.

'*(' Este necesara '*() Este im"ortanta '*(* Este $r moasa

'*(< '*(< '*(; '*(=

N N N N

este necesara este im"ortanta este $r moasa sti

'<( A"reciati ca in clasa, cole%ii s nt interesati in %eneral de '<(' a l a note mari '<() a a4 ta "e ceilalti sa ia note mari '<(* altcevaBBBBBBBBBBBBBBBBB(( '<(< n sti ';( Daca ati $i intr- n conc rs la matematica c celalalte clase, cine ar l a loc l I 3 BBBBBBBBBBBBB

'=( A $ace "arte din aceasta clasa, va $ace sa va simtiti# '=(' Mandr '=(< R sinat '=() M lt mit '=(; Nem lt mit '=(* Fericit '=(= Ne$ericit '=(> AltcevaBBBBBBBBBB( '=(? N sti '>( A"reciati ca aveti re! ltate scolare & ne '>(' Da '>() N '>(* N sti '?( Considerati ca aceste re! ltate in$l entea!a intemeierea "rietenie c ceilalti cole%i '?(' In mare mas ra '?() In mas ra "otrivita '?(* In mica mas ra '?(< Deloc '?(; N sti ':( Mediile dvs( %enerale se sit ea!a in interval l ':(' ;-> ':() >('-? ':(* ?('-: ':(< "este : )7( Se, l )7(' M )7() F nei relatii de

TACU6ARE PRIMARA
Ta&el ' Relatii in clasa '(' Com"etitie '() Indi$erenta '(* Prietenie A D A D A D ' ; '? :7 '(< N sti A D ' ; Total A )7 D '77

Ta&el ) Re! ltatele scolare com"arativ c celelalte clase )(' & ne A Mai )() Aceleasi D A D = *7 )(* Mai )(< N are )(; N sti " tin & ne re! ltate A D A D A D ') =7 ) '7 Total A )7 D '77

Ta&el * Elevii care a re! ltate & ne *(' Toti A D *() Cei mai m lti A D < )7 *(* *(< Mai E matate " tin de 4 matate A D A D * '; > * ; *(; Cativa A = D *7 *(= Nici *(> N n l sti A D A TOTA6 D '77

D A )7

Ta&el < 8-ar $i "lac t sa invatati in alta clasa <(' Da A D * '; <() N A '; D >; <(* N sti A D ) '7 Total A )7 D '77

Ta&el ; Daca ati $i invatat in alta clasa, ati $i a& t re! ltate scolare ;(' Mai & ne A D * '; ;() Aceleasi A D ') =7 ;(* Mai ;(< " tin & ne n l A D A ' ; Nici ;(; N sti D A < D )7 Total A )7 D '77

Ta&el = Clasa re"re!inta =(' +r " l in care =() +r " l in care =(* N sti ati invatat v-ati $ac t "rieteni A D A D A D * '; '; >; ) '7 Ta&el > 8-ati $i dorit ca nii cole%i sa "araseasca clasa >(' Da A ; D ); >() N A ') D =7 >(* N sti A D * '; Total A )7 D '77 Total A )7 D '77

Ta&el ? Intensitatea com nicarii ?(' Des A '' D ;; ?() des( rar A ; Nici ?(* Rar Nici D ); A < D )7 ?(< Deloc A D ?(; N sti A D Total A )7 D '77

Ta&el : S &iect l disc tiilor :(' Scoala A D * '; :() Ne-scoala A D ; ); :(* Am&ele A D '' ;; :(< N sti A D ' ; Total A D )7 '77

Ta&el '7 Coo"erarea c ceilalti cole%i in reali!area an mitor sarcini '7(' Da A D '> ?; '7() N A D ' ; '7(* N sti A D ) '7 Total A )7 D '77

Ta&el '' Aceste sarcini a $ost im" se ''(' Da A D '7 ;7 ''() N A = D *7 ''(* N sti A D < )7 Total A )7 D '77

Ta&el ') Un elev c re! ltate scolare & ne are note intre ')(' ;-> A D ' ; ')() >('-? A D ) '7 ')(* ?('-: A D < )7 ')(< "este : A D '* =; Total A D )7 '77

Ta&el '* Activitatea de invatare '*(' Este '*() Este '*(* Este '*(< N necesara im"ortant $r moasa este a necesara ' '' '; ) < ' > '< ) > ' = ) = ' ) ) ) '*(; N este im"ortant a ' ) ) ) '*(= N este $r moasa ' ' ) ' Total

A D <7 '77

Ta&el '< In clasa, cole%ii s nt interesati de '<(' A l a note '<() mari ceilalti mari A D A : <; * A a4 ta "e '<() N sti sa ia note D '; A ? D <7 Total A )7 D '77

Ta&el '; Clasa care ar casti%a la conc rs l de matematica ';(' clasa A ';() clasa C ';(* clasa C ';(< clasa D Total

A '*

D =;

A =

D *7

A '

D ;

A )7

D '77

Ta&el '= C m va simiti in aceasta clasa '=(' '=() '=(* Mandr M lt mit Fericit A < D ) 7 A ? D < 7 A ) D ' 7 '=(< R sinat A D '=(; '=(= '=(> Nem lt mit Ne$ericit N sti A D A D A D ; ) ' ; ; Total A )7 D '77

Ta&el '> Aveti re! ltate scolare & ne '>(' Da A D '< >7 '>() N A D < )7 '>(* N sti A D ) '7 Total A )7 D '77

Ta&el '? Aceste re! ltate in$l enetea!a intemeierea nei relatii de "rietenie c ceilalti cole%i '?(' In '?() In mare mas ra mas ra "otrivita A D A D < )7 ) '7 Ta&el ': Mediile %enerale ':(' ;-> A D < )7 Ta&el )7 Se, l )7(' M A D )7() F A D Total A D ':() >('-? A D = *7 ':(* ?('- : A D ? <7 ':(< "este : A D ) '7 Total A D )7 '77 '?(* In '?(< Deloc mica mas ra A D A D ) '7 '' ;; '?(; sti A ' D ; N Total A )7 D '77

'7

;7

'7

;7

)7

'77