Prof.

Georgeta Cozma Modernismul interbelic

Lucian Blaga
1.Scris: sinteza I. Modernismul interbelic [teorie literara- v. Arghezi,pag. 1] II. Prin substanta iloso ica, LUCIA BLAGA !"i i#ez$ o pozi%ie privilegiat$ !n peisa&ul literaturii rom'ne interbelice, creatia sa iind marcata de cele doua tendinte, traditionalista si modernista. Poetul debuteaza sub semnul e!"resionismului mitic si s"iritualist. (laga insusi marturisea ca se apropie de e#presionism din directia unui ##traditionalism metafizic auto$ton%%. )l respinge caricaturalul si grotescul cultivat de e#presionistii germani, pastrand isteria &italista, elanul dionisiac# starea de ##e'(staza%% in ata naturii si a vietii.Mete ora undamental$ a volumului de debut este lumina, aceasta se reg$se"te !n !ntreaga spiritualitate rom'neasc$, la nivelul artei populare, !n crea%ia eminescian$, !n p'nzele lui *rigorescu sau +uchian, !n r$s r'ngerile sculpturilor lui (r'ncu"i. ,u !nt'mpl$tor +.(laga p$"e"te pe poarta poeziei prin volumul sugestiv intitulat - Poemele luminii).##Lumina este simbolul cunoasterii# dar si al &ietii# al di&initatii ( ##lumina din lumina%%( ##"er crucem ad lucem%%. Poeziile cuprinse aici se caracterizeaz$ printr-o atitudine dionisiac*, print-un &italism cosmic# prin sentimentul dorului de absolut "i de integrare +n &ia,a cosmic*.)ul poetic se dilata, devenind ,,eu cosmic%%, care vrea sa sparga limitele.,,/, vreau sa &oc cum niciodata n-am &ucat011+umina devine un simbol ,, al contopirii eului liric cu marea lumin$ a universului11[I. Pop]. Incepand cu volumele ,, In marea trecere%% si ##Lauda somnulu%% lirica blagiana devine "ronuntat refle!i&a# marcand ruptura ontologica dintre iinta individuala si iinta lumii, ,,Atman11- ,,(rahman11 . Moto(ul care pre igureaza volumul ,,In marea trecere%% aminteste de zbaterea austica. ,,-"reste trecerea. Stiu ca unde nu e moarte nu e nici iubire( si totusi .e rog: o"reste# /oamne # ceasornicul cu care ne masuri destramarea%%. 2italismul si renezia e#istentiala sunt inlocuite cu in terogatii tulburatoare asupra sensurilor e#istentei. (laga devine poetul ,,tristetii metafizice%%# provocata de dis"aritia tim"ului "aradisiac, de desacralizarea lumii moderne# de transcendenta goala. 0ul "oetic devine acum unul ,, "roblematic%%. Somnul ace posibila iesire din timpul ,,chronos11 si intrarea in coordonata ,,3airos11. In evolutia liricii blagiene, ,,eul11 se articuleaza intr- o succesiune de ipostaze. eu sti$ial# eu &italist# eu alienat# eu "roblematic. Modernismul si e!"resi&itatea "oetica blagiana se realizeaza prin urmatoarele trasaturi: a"elul la idei e!"rimate "lastic4 dublarea discursului liric cu sensuri filosofice1 olosirea com"aratiilor neobisnuite1 cultivarea metaforelor# a &ersului liber# cu ritm interior, care reda lu#ul ideilor. 2igura dominanta de constructie este ,,ingambamentul%%# anume ragmentarea versului, ideea poetica inalizandu-se in versurile urmatoare. In "erioada interbelica# marii creatori, 5. Arghezi, +. (laga, I. (arbu si-au ormulat principiile estetice in arte poetice relevante.

/ asemenea creatie deschide volumul,,Poemele luminii11,intitulata sugestiv -0u nu stri&esc corola de minuni a lumii%% , o -ars "oetica 3 ce ar putea constitui un moto pentru !ntreaga crea%ie blagiana. 6onceptia estetica a poetului este cladita pe temeiuri iloso ice. Lumina constituie meta ora undamental$ a crea%iei de !nceput av'nd cel pu%in cinci semnifica,ii: simbolul con4tiintei# al creati&it*,ii# al re&el*rii misterelor# al comunic*rii mesa5elor artistice si al iubirii s"iritualizate. .ema poeziei este cunoa4terea# respectiv cunoa"terea "aradisiac* ( rational$ si cunoa"terea luciferic* ( poetic$. Meta ora din sintagma( titlu o era ,,imaginea emblematica, ideala a 7niversului11[I. Pop], aminteste de floarea de lotus din mitologia indiana, adevarat ,,om"$alos%%, generator de creatie. 8in punct de vedere com"ozi,ional versi ica%ia blagian$ ilustreaza modernismul de ti" e!"resionist, poetul creeaz$ versuri inegale, aritmice caracterizate prin dou$ procedee de sintez$ poetic$. enumera,ia con5unc,ional* 4i +ngambamentul care const$ in continuarea ideii poetice !n doua sau mai multe versuri consecutive .7nele versuri sunt ormate dintr-unul sau dou$ cuvinte, de regul$ con&unc%ie plus o parte de vorbire. Poezia debuteaz$ e# abrupto prin pronumele personal -eu9 !n pozi%tie orte care i#eaz$ locul eului liric !n raport cu tema dezb$tut$. ,,)u nu strivesc corola de minuni a lumii11 :intagma ,,corola de minuni11 este o meta ora revelatoare, cuprinzand aspectele nerevelate, ascunse ale 6reatiei universale. Perceperea misterelor e#isten%iale se ace din perspectiva eului "oetic ,simbol al cunoa4terii luciferice !n opozi%ie cu eul ra,ional marcat prin ad&. nehotar't -lumina altora), simbol al cuno4terii "aradisiace. Poetul se delimiteaz$ de eul ra%ional , care desci reaz$ misterul "i !i -sugrum$9 armecul.6ele doua modalitati de cunoastere sunt reprezentate prin grupuri antinomice. ,,eu11- ,,altii11; ,,lumina mea11- ,,lumina altora11; ,,iubesc11- ,,ucid11; ,,sporesc11- ,,sugruma11. -)u nu strivesc corola de minuni a lumii "i nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntalnesc !n calea mea !n lori, in ochi, pe buze ori morminte. +umina altora sugrum$ vra&a nep$trunsului ascuns !n ad'ncimi de !ntuneric11 <n antitez$ cu -lumina altora9 creatorul !"i propune s$ transcead$ metoda ra%ional$, !mbog$tind -corola de minuni a lumii9 cu tainele propriilor sale revela%ii intelectuale realizate prin cunoa"terea luci eric$. /mul creator tr$ie"te !ntr-o lume concret$ , dar !n egal$ m$sur$ "i !n ,,zaristea misterului11 pe care are datoria s$-l ampli ice. Printr-o inedita compara%ie (laga e#plic$ simbolic rolul creatorului 4i a artei. Potrivit poetului- iloso arta nu re lect$ esen%a lumii deoarece cunoa"terea omeneasc$ este supus$ unei -cenzuri transcendente9 instituite de Marele Anonim. A"a cum lumina di uz$ a lumii nu identi ic$ obiectele a late sub razele ei ,ci le dilat$ contururiile,

con erindu-le dimensiuni neb$nuite, tot ast el poetul spore"te necunoscutele lumii -cu largi iori da s 'nt mister9. 6reatorul autentic nu numai c$ !ntre%ine misterul de&a e#istent ,dar chiar !i ampli ic$ dimensiunile. -"i tot ce-i ne-n%eles se schimb$-n ne-n%elesuri "i mai mari9 >inalul poemului &usti ic$ atitudinea creatorului ata de misterele e#isten%iale. 2ia%a !n ansamblul ei st$ sub semnul iubirii universale, spiritualizate. 2ersul inal concentraz$ tocmai aspectele undamentale ale corolei de minuni a lumii. -c$ci eu iubesc "i ori "i ochi "i buze "i morminte9 >iecare termen devine emblematic, completand meta ora ,,corola de minuni11. florile sunt simbolul crea%iei, al universului natural.: . Ioan considera loarea simbolul virtutilor su letesti si a per ectiunii spirituale.4 oc$ii simbolizeaza cunoasterea intelectuala4 buzele devin semnul iubirii- pasiune, al iubirii senzoriale4 mormintele sugereaz$ e#perien%a mor%ii. Poezia este , asadar, un act de comunicare mistica, prin iubire, neliniste meta izica si participare la taina lumii. :ub aspect stilistic !ntregul poem este o ampl$ meta or$4 remarc$m enumera%ia con&unc%ional$ -"i9,,9ce9, 9c$ci9, 9dar9con&ugate cu ingambamentul. 6a iguri de stil remarc$m pe l'ng$ meta ore -corola de minuni9, 9 lori9, 9ochi9, 9buze9, 9morminte9 repeti%ia adv. de !nt$rire -"i9 ?@chiarA, inversiunea -largi iori9, -s 'nt mister9, -nep$trunsului ascuns9, epitete -nep$trunsul ascuns9, -largi lori9, -!ntunecat$ zare9. / alta poezie reprezentativa pentru modernismul blagian este ,, Paradis in destramare%% ce apar%ine volumului 3Lauda somnului). Aici somnul reprezent'nd starea e!isten,ial* latent* sau etapa care "refigureaz* ## marea trecere%%, este o stare cosmica, ,,este somnul irii11. Poezia are ca tem$ degradarea, desacralizarea celestului 4i a teluricului, instrainarea omului de cosmic# de ##illo tem"ore%%. .itlul este emblematic, concentrand tema poetica.,,/mul intrebarilor ara raspuns este un Adam alungat din )den, iar universul sau e trait ca un paradis in destramare11, nota I.Pop. Paradisul este ultimul spatiu sacru. 8aca si acesta se destrama, inseamna ca restul universului a disparut. :ub aspect com"ozitional# discursul liric se constituie ca un amplu segment din versuri inegale !n care poetul !mbin$ enumera,ia con5unc,ional* 3dar) cu ingambamentul. (laga imagineaz$ o viziune apocaliptic$ re erindu-se la descompunerea ordinii cere"ti. )lementul care genereaz$ degradarea este diminuarea "i mai apoi dis"ari,ia comunic*rii !n%eleas$ ca act de cuminecare [ ,,comunicare11 B lat. ,,cuminecare]. -%$r'na va seca pove"tile din trupul trist9 <n momentul !n care Logos ( ul re uz$ !ntruparea, c'nd harul creator dispare, teluricul "i celestul dob'ndesc conota%ii negative. +umina !"i pierde valen%ele bene ice devenind un simbol al stingerii universale. A"ocali"sa imaginat$ de (laga se concretizeaz$ prin negarea tuturor simbolurilor biblice tradi%ionale. In simbolistica iudeo- crestina, poarta este limita care separa sacrul de pro an.Poarta catre divinitate este pazita de apostolul Petru. +a (laga, poarta este aparata de un ##"ortar +nari"at) care %ine !n m'ini doar un -cotor de spad$ ; $r$ de l$c$ri9, lipsit de

putere "i de c$ldura primar$ a ierului incandescent. Aureola paradisului dispare odata cu stingerea ocului, in e#tenso a luminii. 8e"i -nu se lupt$ cu nimeni9 el tr$ie"te acut senzatia !n r'ngerii . -se simte !nvins9. 6hiar si )denul a ost atins de aripa timpului care curge ine#orabil. Serafimii ,,cu parul nins11 si-au pierdut atributele eternitatii. Alungati din rai , ei a&ung in pro an, ,,pe pa&isti si pe ogor11.)i ,,inseteaza11 dupa Adevar, dar ,, antanile re uza galetile lor11. 26nt6na !"i pierde aici conota%iile bene ice ,devenind un spa%iu intermediar !nspre in ern- ,,descensus ad inferos%%. Apa, simbol al creatiei si al cunoasterii, se trans orma acum in ,,a"a moarta%%.6hiar dac$ iin%ele sunt !nsetate de adev$rurile universale , apele din 'nt'nile cunoa"terii au ost !mp'nzite de -p$ian&eni mul%i9, simbol al materialului, al biologicului, al pragmaticului. Devela%iile sera imilor nu mai sunt ascultate de nimeni. Ar$ang$elii se apropie tot mai mult de conditia umana, sunt obosi%i de povara credin%ei "i cople"i%i de,, greutatea aripilor.11 Aripile , simbol al spiritualizarii, aici sunt grele , ,,de plumb11, semn ca si-au pierdut harul divin. )i ,,ara ara indemn11 cu plugurile ,,de lemn11 , ara sa asigure rodirea pamantului. Aratul este un ritual sacru, prin e#celenta, con erind pamantului valoarea de ,,mater genitri#11. Acum e ortul este in zadar, pamantul este sterp si gol. 6hiar si ingerii sunt cuprinsi de rigul mortii, cad in biologic, ceea ce inseamna moartea sacrului. ,, odat$ vor putrezi "i !ngerii sub glie9. 7aiul dec$zut devine t$r'na in care toate elementele vii se vor descompune, spiritualitatea topindu-se !n material. Apa vie a pove"tilor -va seca9 pun'nd cap$t miturilor tradi%ionale re eritoare la paradisul imaginar "i la $pturile sale dia ane.