Prof.

Georgeta Cozma CNME

TUDOR ARGHEZI I. Modernismul inter eli!

Perioada interbelica reprezinta o etapa de efervescenta creatoare, poezia dobandind acum ,,o constiinta de sine, o existenta proprie (N. Manolescu). In secolul vor aparea "" #atru mari #oeti #aradigmati!i$$ (M. Mincu!, care vor re" scrie #eminescianismul , transformandu"l in limba$e poetice diferentiate, ,,semne tutelare ale poeziei moderne, in opinia lui M..Mincu, anume G. %a!o&ia" T. Arg'ezi" (. %laga si I. %ar u. In prima $umatate a secolului , literatura interbelica a fost marcata de esteti!a traditionalista" modernista si a&angardista" care actiona aproape simultan asupra orizontului de asteptare al cititorilor., modificand mecanismele poeticitatii. T. Arg'ezi" (. %laga si I. %ar u, apartin mis!arii moderniste" traditionalismul fiind ilustrat de )asile )oi!ules!u" *. Craini!" I. Pillat s.a. %iteratura interbelica a fost marcata de doua tendinte& modernista si traditionalista. Marii poeti ai perioadei inter eli!e" T. Arg'ezi" (. %laga si I. %ar u, apartin mis!arii moderniste" traditionalismul fiind ilustrat de )asile )oi!ules!u. In opinia lui Nicolae Manolescu ,,istoria poeziei romane moderne incepe cu sim olismul$$. Modernismul poetic romanesc descinde din simbolism, care respin'e ,,vec(ea lo'ica a poeziei)I. Pop*.. Modernismul )lat. ,,modernus* reprezinta o manifestare artistica ampla, care exprima o ruptura de trecut, reunind 'rupari, directii si orientari estetice novatoare si de avan'arda& e+#resionism" futurism" dadaism" !onstru!ti&ism" su#rarealism" et!. +titudinea modernista se defineste prin& ne'area valorilor clasice, traditionale si conservatoare, prin atitudinea de revolta, de nonconformism si libertate de exprimare. Poezia modernista inter eli!a se caracterizeaza prin, #rezenta ""!ategoriilor negati&e$$- Hugo .riedri!'/ #re!um, alienarea" insingurarea" dedu larea" uratul" grotes!ul et!0 de#oetizare" vazuta ca o estompare a lirismului excesiv 0 lim a1 anti!alofil ) lipsit de ornamente stilistice* " organizarea e#i!a a #oemelor0 du larea dis!ursului liri! !u idei filosofi!e" 'enerand am iguitatea" poezia devine astfel ""o #adure de sim oluri$$- C'. %audelaire/0 ingam amentul ca mod de scriere, insemnand continuarea ideii poetice in versul urmator etc In literatura romana, conceptul este introdus de Eugen (o&ines!u prin revista ""2 uratorul$$ si prin studiile sale&""Istoria !i&ilizatiei romane moderne$$ si ""Istoria literaturii romane !ontem#orane$$. ,ruparea de la ,,-buratorul )revista si cenaclul literar* a $ucat in epoca acelasi rol pe care l"a avut ,,3unimea$$ si re&ista ""Con&or iri literare$$ in perioada ,,marilor clasici, avnd ca obiective promovarea tinerilor scriitori si imprimarea unei tendinte moderniste literaturii romane. Modernismul lovinescian avanseaza doua teze fundamentale, anume & teoria sin!ronismului bazat pe imitatie si teoria autonomiei esteti!ului. In vreme ce , cu un secol inainte, Titu Maiores!u respin'ea imitatia" combatand ,,forma fara fond$$, Eugen (o&ines!u propune sincronizarea literaturii si a civilizatiei romane cu ,,spiritul veacului " ,,sae!ulum$$. Criticul considera ca sunt necesare cateva mutatii in #lan temati! si esteti!& tre!erea de la o literatura !u temati!a rurala la o literatura de ins#iratie !itadina0 !ulti&area #rozei o ie!ti&e" dez&oltarea #rozei su ie!ti&e0 e&olutia #oeziei de la e#i! la liri!" intele!tualizarea #rozei si a #oeziei.

%ovinescu preia ,, teoria imitatiei de la psi(olo'ul francez Ga riel Tarde, considerand ca formele imprumuntate trebuie adaptate la specificul national.Ca o prelun'ire a acestei teorii, criticul propune ideea de ,,mutatie a &alorilor esteti!e$$" potrivit careia operele literare isi pierd valoarea odata cu trecerea timpului, fiind depasite estetic , tematic sau in planul expresiei . Prin teoria ,, autonomiei esteti!ului$$ , E. %ovinescu se apropie de conceptia lui /itu Maiorescu. Pornind de la filosofia lui 0e'el, amandoi criticii trasaeaza o axa di(otomica intre arta si stiinta, intre frumos si adevar, considerand ca obiectul de reprezentare al artei sunt sentimentele, iar al stiintei ideile. Modernismul poetic romanesc ofera ,, premisele radicalizarii manifestarilor reformatoare, dupa aprecierea lui M. -carlat.

II. TUDOR ARGHEZI . Uni&ersul #oeti!. ""Cu&inte #otri&ite$$

1dat2 cu impunerea masiva a universului liric complex /udor +r'(ezi a 3nceput s2 fie considerat 4re#li!a de se!ol 55 a mira!olului emines!ian" adi!6 #oetul !are a #rodus o 7nnoire a #oeziei !om#ara il6 doar !u !ea s6&8r9it6 de Emines!u:;I.Em. Petres!u<. /udor +r'(ezi ilustreaza ""modernismul moderat sau !lasi!$$, dupa aprecierea lui Mircea -carlat, este ,,o sinteza intre traditie si modernitate$$-E.%ovinescu*. /udor +r'(ezi inau'ureaz2 3n literatura rom4na ipostaza poetului ca 5 Homo fa er:"""Poeta Artife+$$ f2uritorul de 5cuvinte potrivite6. 7n accep8ia sciitorului 5 #oezia este 7ns6si &iata" #retutindeni 9i=n toate este #oezie 6.9olumul de debut intitulat ,,Cu&inte #otri&ite$$ concentreaza temele poeziei ar'(eziene.+ceasta se articuleaz2 pe o varietate de teme si moti&e, Pezia filosofi!6" cuprinzand & arte #oeti!e, 5/estament6, 5:u'2 de sear26, 5Portret6; liri!a e+isten>ial6, urmarind c2utarea lui <umnezeu =i oscila8ia 3ntre credin82 =i t2'ad26, ilustrat2 3n ciclul ,,Psalmilor si !onfruntarea !u moartea 3n poeziile& 5<u(ovniceasc26, ,,<e"a v"a8i ascuns6, 5<e ce"a= fi trist6 ; Poezia so!ial6 ilustrat2 3n ciclurile& 5Cuvinte potrivite6, 5C3ntarea omului6, 5.>?@"Peisa$e6, 5Alori de muci'ai6; Esteti!a ur8tului B5Alori de muci'ai6; Poezia eroti!6 B5Cuvinte potrivite6, 59ersuri de sear26; Poezia oa ei 9i a f6r8mei, "5Cuvinte potrivite6, 5M2r8i=oare6, 5Prisaca6, 5Cartea cu $uc2rii6. Criticul I.Em. Petrescu distin'e trei elemente prin care opera ar'(ezian2 se delimiteaz2 de opera eminescian2 anume& materialitatea lim a1ului" !om#onenta ludi!6 9i interesul #entru lumea real6 3n aspectele ei triviale. Materialitatea lim a1ului se refer2 la sursele lexicului, la structura versului; dimensiunea ludi!6 se re'2se=te 3n crea8ia dedicat2 universului copil2riei. Realismul este interpretat ori'inal de +r'(ezi 5realismul este opera8ia de a scoate perle de acolo de unde omul comun nu vede deacat musc2rie6 a.Crezul literar Arta #oeti!a ar'(eziana este poezia ,, Testament$. /udor +r'(ezi n"a scris o ,,ars poetica 3n linia poemelor clasice ale lui 0ora8iu sau Coileau . 4 Testamentul: lui /. +r'(ezi care desc(ide volumul 5Cu&inte #otri&ite: se inscrie 3n linia celebrului testament al lui Ienc(i82 92c2rescu& 5Drma=ilor mei 92c2re=ti %as vou2 mo=tenire Cre9terea lim ei rom8ne9ti ?i a #atriei !instire: Poemul se constituie ca un 5credo6 estetic, concentrand !on!e#tia des#re #oezie" des#re sursele de ins#iratie si des#re #ro!esul !reator. -ub as#e!t formal poemul se or'anizeaza ca un dialog intre !reatorul=#arinte si fiul ,care insumeaza lun'ul sir al urmasilor. Ideea se sustine prin prezenta &o!ati&ului 5fiule6, a formelor #ronomiale de pers a doua 5ti"5, precum si prin regimul &er al, ""*u=ti &oi lasa dre#t unuri du#a moarte De!at un nume adunat #e=o !arte$$ Crea>ia poetului este sin'ura mostenire lasat2 de el urma=ilor. Ea este in acela=i timp 5un final =i un inceput, o prim2 treapt2 in urma c2reia se a=terne un lun' trecut de trud2 =i suferin826 scria Etefan Munteanu . Pentru creatorul care devine exponentul unui lun' sir de 5robi cu saricile pline6, cartea reprezinta o trea#ta care trebuie sa fie nu numai urcat2 ,ci =i depa=it2, niciodat2 ins2 nu trebuie uitat2. /reapta este un simbol bivalent&

su'ereaza traseul initiati! parcurs de poet, dar si legatura !u stra unii.Poetul dezvolta de altfel in multe poezii un ade&arat !ult al stra unilor. Intr"un alt plan simbolic cartea 5in extenso6, crea8ia reprezinta titlul de nastere 5'riso&ul !el dint8i6 al lun'ului sir de robi, care s"au opintit ,,prin rapi si 'ropi adanci, ,,pe branci. Concentrand atatea semnificatii, cartea se impune a fi asezata intr"un loc privile'iat, sacru, ,,la capatai, acolo unde se aseaza si crucea.& ""Aseaza=o !u !redinta !a#atai$$ Poezia dezvolt2 ideea a!tului !reator +r'(ezi avans4nd ima'inea artistului !a 4'omo fa er:. Pentru +r'(ezi poezia este o form2 a existen8ei, iar creatorul este me=t=u'arul " ,, #oeta artife+$$" care converte=te banalul cotidian in arta, in sublim. Pentru a transfi'ura realitatea poetul, asemeni unui alc(imist, decanteaza lim a1ul sim#lu al >6ranilor ,care concentreaz2 virtu8i poetice neb2nuite & 4 Din graiul lor !u indemnul #entru &ite" Eu am i&it !u&inte #otri&ite: In mod simbolic unealta a'ricol2 tradi8ional2" sa#a a fost transformat2 in 5!ondei6 iar razda #6m8ntului roditor a devenit 5!6limar6: =i iz&or pentru inspira8ia creatoare. Efortul poetic a fost de durat2 deoarece cuvintele au c2p2tat in8elesuri noi numai dup2 ce au fost 5fr2m4n8ate mii de s2pt2m4ni6. Experien8a trudnic2 ,anonim2 a plu'arilor rom4ni a fost innobilat2 de poet =i trasformat2 in 5coroane6& Poetul prefi'ureaza esteti!a ur8tului , in linia impus2 de C( Caudelaire& ,, Din u e" mu!egaiuri si noroi Is!at=am frumuse>i 9i #re>uri noi 4 /udor +r'(ezi sus8ine astfel ideea c2 nu exist2 experien82 uman2 care sa nu poat2 fi transformat2 in fapt artistic, c2 nu exist2 cuvinte poetice =i nepoetice. Poetul define=te !rea>ia ca o imbinare a 5 slo&ei de fo!:" in8eleas2 ca expresie a (arului creator , cu ,, slo&a faurita$$, expresie a trudei, a efortului creativ a mestesu'arului Bpoet" ,,poeta artifex. Pentru +r'(ezi, arta are si un rol so!ial,""izbaveste" ncet pedepsitor. . Cautarea lui Dumnezeu. 1mul este in esenta lui pecetluit cu c(ipul lui <umnezeu. <ivinitatea este %umina, iar cautarea ei este un ,, drum !atre Damas!$$& ,,per crucem ad lucem) prin suferinta spre lumina*. <in aceasta perspectiva, omul indepartat de starea primordiala, sta ""intru drum$$)C"tin Noica*, caci ,,drumul este ras#unsul !e se da destinului" tragi!ului &ietii$$" in termrnii lui M.Eliade.Conceptual vorbind, drumul conoteaza o dubla valorizarea& a!!ea initiati!a, pe de o parte,drum al perfectionarii spirituale si re!u#eratoare.<rumul nu este ratacire, ci ,,o'linda a sinelui )M.Mut(u*, inseamna initiere, dar nu neaparat si intelepciune.Incepand cu -ocrate, trecandu"se prin miezul filosofiei platoniciene, se admite ca intelepciunea este ,,drum s#re Gsi nu punctul final. Pornit in marea ""@uesta$$) termenul pastreaza conotatiile verbului ,,to stalH* incearca re" facerea Centrului, caci ,,omul nu poate trai fara sa"si construiasca un spatiu sacru, un Centru )M.Eliade*. In !entrul la irintului existential ar'(ezian sta c(iar Dumnezeu. Cautarea lui <umnezeu devine o aventura nu doar religioasa" cat gnoseologi!a.Ea poate fi !atafati!a, prin ne'atie )a se vedea celebra asertiune a lui Nietzsc(e &,,<umnezeu a murit* sau a#ofati!a" prin afirmare ),,Crede si nu cerceta*. Metoda de cunoastere a lui <umnezeu este pentru -f. +u'ustin indoiala in scopul obtinerii certitudinii.In fapt" a te indoi este sinonim cu a gandi" deci cu a e+ista. In linia ,,Psalmilor lui <avid, /.+r'(ezi da 'las nelinistilor metafizice in poezia de inspira8ie reli'ioas2 ,ilustrare 5 a crizei ontolo'ice a lui a fi sau a nu fi6 (Nicolae Manolescu). :aportul poetului cu <umnezeu, oscila8ia 3ntre credin82 =i t2'ad2 sunt prezente 3n ciclul 5 Psalmi: dar =i 3n poezii precum 5Antre dou6 no#>i:" 4Muntele m6slinilor6, 5An!'in6!iune:" 4Pri&eg'ere:. Experien8a mona(ala pe care a traversat"o +r'(ezi nu a fost a unui spirit reli'ios, ci a unui artist, a unui poet care c2uta raspunsurile la marile intero'atii ontolo'ice. 7ntrebat ce caut2 la m2n2stirea Cernica poetul m2rturisea 5vreau s2"nv2t a scrie pe dedesu t" vreau s2 tr2iesc o experien82 iar2 nu o do'm26. Ideea de dumnezeire se indentific2 la +r'(ezi cu ideea de adev2r, iar c2utarea fiin8ei misterioase cu aspira8ia spre absolut 3n procesul cunoasterii. Poetul este tiranizat de oscila8ia 3ntre 7ndoial6 9i !ertitudine. /ranscenden8a ar'(ezian2 este 'oal2, suferin8a poetului nu deriv2 din faptul c2 <umnezeu exist2 f2r2 a

se ar2ta, ci din faptul absen8ei sale care de=teapt2 3n sufletul psalmistului con=tiin8a sin'ur2t28ii sale 3n univers 5/are sunt sin'ur, <oamne =i pierzi=6. C4nd invoc2 divinitatea +r'(ezi =tie c2 nu va primi r2apuns ,dar nu se poate opri s2 n"o invoce. Intero'a8ia exprim2 fie nedumerire 5=i te slu$esc , dar <oamne, p4n2 c4ndJ6, fie 7ndoial6 5vreau s2 te pip2i, url2&EsteK6. 9ocea poetului este 3n fapt un 4&o+ !lamantis in deserto:" el 3l invoc2 =i pe 5Deus a s!onditus6, pe <umnezeul r2zbun2tor, ascuns, din 9ec(iul /estement, dar =i pe 5Deus re&elatus:= <umnezul revelat, 'eneros al Noului /estement. Cu timpul , 3n 5poezia boabei =i a f2r4mei6 , poetul a$un'e la o concep8ie aproape panteist2 cu referiri la ideea de divinitate & <umnezeu a coborat in natura, in fiinte.Poetul noteaz2 acum& 53nver=unat de piedici s2 le sf2r4mi 3n vineL<ar trebuie"mi dau seama s2"ncep de"abia cu tine6. Poetul repeta mai de'raba experienta biblica a lui %ucifer pe lan'a <umnezeu, incercand sa se apropie de divinitate prin ne'atie.+sadar, exista in ,, Psalmi G un strat liric reli'ios si un substrat demonic,. :aportul poetului cu moartea se articuleaz2 #e trei atitudini& teama de neant 7n #oezia 5<u(ovniceasc26; a!!e#>area senin6 a mor>ii asemenea ciobanului mioritic 3n poezia 5<e"a v"a8i ascuns6 =i a!!e#tarea marii tre!erii de du#6 &ia>a !e a fost 7m#linit6 9i tr6it6 #lenar 3n poezia 5<e ce"as fi trist6. Psalmul 5Tare sunt singur" Doamne" si #iezis$$ ilustreaza sin'uratatea cosmic2 a individului ,care constat2 absen8a lui <umnezeu. Psalm al insin'urarii si al parasirii, poemul poate fi pus in relatie cu invocatia retoric2 adresat2 de Iisus in timpul rasti'nirii& ""Eli" Eli" lama sa a'taniB4 <oamne <umnezeule de ce m"ai parasitJ6 -ub as#e!t stru!utural indentificam doua planuri, cel al ,,fiintei triste si pieritoare)Pascal*, al poetului care oscileaza intre credinta si t2'ad2 si planul divinitatii, al unui 5<eus absconditus6 care refuz2 sa se reveleze propriei sale creatii. Poemul debuteaza ex. abrupto , cu un lamento 'rav, o tan'uire lipsita de incrancenare , ""Tare sunt singur" Doamne" si #iezisC$ Poetul apeleaza la metafora ,, !o#a!ului #ri eag si #iezis$$, in spatele careia se ascunde ima'inea omului care si"a pierdut credinta si verticalitatea, inteleasa ca ,,directie privile'iata a Aiintei%ouis %avelle*.. <aca odinioara in sufletul eului liric <umnezeu a salasluit, tot mai sfasiat de propria dilema, eul asteapta acum un semn. Este nostal'ia dupa paradisul pierdut /onul poemului dobandeste accente ve(emente , pamfletare c(iar, marcand prin exclamatii retorice , revolta celui care slu$este fara a primi un semn de recunoastere , de certitudine & 4 2i te slu1es!" dar " Doamne" #ana !andD: %asat uitarii,fiinta psalmistului este tot mai apasata de sin'uratate si ,asemeni lui Iov, simte ca limita disperarii a atins apo'eul . Psalmistul asteapta un semn din partea lui <umnezeu, pentru a"i lumina existenta. !. Estei!a uratului. Modernismul arg'ezian se re'aseste in special in volumul "".lori de mu!igai$$-EFGE/" in care identificam trasaturile modernismului interbelic& depoetizarea, limba$ul lipsit de ornamente stilistice, or'anizarea epica a poemelor. Estetica uratului este preluat2 de /udor +r'(ezi din crea8ia lui C(arles Caudelaire, care 3n ciclurile 5 Ta louri #ariziene: 9i 4.lorile r6ului: ne introduce 3ntr"o lume de infern social&6<in ur4t poetul va face s2 nasc2 un farmec nou6, scria damnatul francez. :e'2sim aproape acelea=i cuvinte 3n pro'ramul literar al lui +r'(ezi sc(i8at 3n poezia 5/estament6. +r'(ezi 3=i 3nsu=e=te punctul de vedere al lui C(arles Caudelaire astfel c2 3ntrea'a art2 a ciclului 5 .lori de mu!igai: (titlul este baudelairian) const2 3n savanta dozare de trivialitate =i suavitate, de expresie frust2 =i rafinament. Elemente ale esteti!ii ur8tului au mai existat 3n literatura rom4n2 =i 3nainte de +r'(ezi, 3n crea8iile lui Ion Heliade R6dules!u" Anton Pann" Al. Ma!edonsHi" Ion %ar u, dar momentul cel mai 3nalt al acestei maniere de scriitur2 3l reprezint2 indiscutabil Tudor Arg'ezi. 5Cuvintele de ar'ou 3nveninate, bolnave, ab$ecte, suave se 3mperec(eaz2 3ntr"o limb2 unic2 de"o for82 de su'estie extraordinar26, scria Nicolae Manolescu.-e concrentreaza in acest volum o lume izolata " golita de ant'ro#os" din care Dumnezeu a fugit.Este lumea urmasilor lui Cain" a izgonitilor din rai. Realismul 9i grotes!ul coexist2 3n mod fericiti in 5Alori de muci'ai6. Ima'ina8ia creatorului deformeaz2 realul, construe=te fi'uri monstruoase sau (ibride &5 .6t6l6u:" 4Ion Ion:" 4Galere:. Poeziile din acest ciclu reflect2

compartimentul cel mai 3ntunecat al vie8ii sociale =i al individului, reflect2 suferin8a social2 si biolo'ic2. Poetul surprinde un univers existen8ial care poart2 sti'matul 5infamiei6 3n poezii precum 5 Tin!a:" 42f8ntul:" 4Pui de g6i:" 4(a!'e6 etc. Cu 5Alori de muci'ai6 +r'(ezi a realizat !ea mai ad8n!6 reforma a lim ii #oeti!e pe care a 3nre'istrat"o istoria literaturii rom4ne moderne 3n epoca de dup2 Eminescu. Poezia care desc(ide volumul cu acelasi titlu, 5 .lori de mu!igai 4 , are valoare de ,,ars #oeti!a$$ . Poemul transcrie o experienta pe care poetul a trait"o in deten8ie. In conditiile de'radante si neprielnice ale captivitatii. Temnita" spatiu al recluziunii., este un adevarat ,, des!ensus ad Inferos$$, dar in e'ala masura conserva ceva din nostal'ia sufletului omenesc. Titlul poeziei contine oximoronul ,,flori de muce'ai; poetul opteaza pt varianta re'ional2 a cuv4ntului 5muci'ai6 , acesta devenind emblema captivitatii omului intr"un spatiu intunecat si sumbru, a cosmarului existential. +socierea surprinzatoare cu substantivul 5flori6 conduce la idee ca orice aspect imund are si o parte frumoas2 ,c(iar suav2, c2 locul in care crinul infloreste este m4lul. 2u as#e!tul !om#ozitional" discursul liric se articuleaza pe doua se'mente ine'ale, o strofa am#la si un !atren cu valoare de concluzie. Tema poeziei este a!tul !reatiei in !a#ti&itate" intr=o situatie= limita . Temnita" spatiu al recluziunii, este un adevarat ,,des!ensus ad Inferos$$. Prima strofa confi'ureaza un s#atiu ostil s!risului, care totusi poate sa 'enereze arta. In intunericul celulei, ,,pe intuneric, in sin'uratate creatia aristica este sin'ura lumina pentru prizonierul" artist, pe care nimeni nu poate sa i"o anuleze. Cand uneltele obisnuite ale travaliului literar lipsesc, ung'ia ins2=i poate deveni un instrument de scris; (artia este inlocuita cu ten!uiala ,in extenso cu #iatra, ""(e=am s!ris !u ung'ia #e ten!uiala$$ Poetul sugereaza #rin simbolul biblic al pietrei ca arta intemeiaza fiinta c(iar si in situatii"limita, ca prin creatie fiinta se eternizeaza. <eparte de <umnezeu,poetul"prizonier nu se simte spri$init nici macar de exemplul ucenicilor Aiului, %uca, Ioan si Matei, fapt pentru care iscriptioneaza pe tencuiala peretilor & 42ti'uri fara an 2ti'uri de groa#6: <eparte de lume, sin'ur, captiv c(iar in propria"i fiinta, poetul simte ca este parasit pana si de (arul creator, su'erat simbolic prin metafora 5un'(ia in'ereasca6 . In strofa a doua ima'inile poetice poarta amprenta simbolismului. Natura surprinsa are rol de ""raisonneur$$ al trairilor eului& fri'ul launtric este in concordanta cu intunericul si cu ploaia care ,,batea departe, afara. Poetul isi pierde propria identitate creatoare , motiv pt care scrie 5sti(uri blestemate6 cu ,,un'(iile de la m4na st4n'2 & 4?i m=am silit sa s!riu !u ung'iile de la mana stanga: In simboistica iudeo" crestina, m4na dreapt2 este m4na crucii, cea care sav4r=e=te ritualul litur'ic, in vreme ce mana stan'a este mana demonica,satanica. <in aceasta perspectiva, creatia nu poate sa fie decat blestemata. . Intr"un spatiu damnat, (arul creator nu mai poate sa fie un dar divin. Ima'inea mainii devenita ,,'(earasu'ereaza disperarea si c(iar a'resivitatea fiintei damnate, care se a'ata cu disperare de orice speranta de libertate .-i totusi, arta poate sa fie o forma de manifestare a libertatii launtrice& in ciuda ostilitatii mediului, poetul va continua sa scrie, c(iar daca o va face ,,cu un'(iile de la mana stan'a. ,, Alori de muci'ai este asadar o tulburatoare ,,ars poetica despre captivitatea care nu poate ucide creatia. -ub aspect stilistic poemul se constituie ca o a'lomerare de metafore & 5sti(uri fara an6 ,,un'(ia in'ereasca,,,sti(uri de 'roapa etc. :emarcam si prezenta unor e#itete 5firid2 'oala 5,6'(ear2 neputincioas26. -ub aspect prozodic textul apeleaza la rima imperec(eata, ritmul iambic si masura alterneaza intre N".@ silabe.

Cu 5Alori de muci'ai6 +r'(ezi a realizat !ea mai ad8n!6 reforma a lim ii #oeti!e pe care a 3nre'istrat" o istoria literaturii rom4ne moderne 3n epoca de dup2 Eminescu +ctiunea modelatoare a operelor lasate de +r'(ezi va fi indelun'ata, poetul ramanand pana astazi,, un clasic al modernismului poetic romanesc, concluzioneaza M. -carlat..