COLECTIA

COLECTIA

EDITURA SCARA Asociatia Romna pentru Cultura si Ortodoxie C.P. 1 !"# $ucuresti %%%.scara.ro e-mail scara@dnt.ro & Asociatia Romna pentru Cultura s i Ortodoxie I.S.$.'. ()* (((++ ( ! ,

-RIT.O- TITO COLLIA'DER

CALEA ASCETILOR
Traducerea din lim/a suede0a si notele /io /i/lio1ra2ice de parintele Dan $adulescu

$UCURES TI ,33, *

Cu4nt 5nainte CALEA ASCETILOR 6al autorului7 Aceasta scriere se ntemeiaza pe scrierile Sfintilor Parinti si consta n mare parte n extrase directe sau prelucrate personal din acestea. Restul sunt adaptari, lamuriri necesare si rezumari.

I.
De 4rei sa ti mntuiesti su2letul s i sa capeti 4iata 4es nica scoala te din lnce0eala# 2a ti semnul crucii pe 2ata ta si 0i8 ,,n numele Tatalui, si al Fiului si al Sfntului u!. Amin." Credinta nu o 4ei a2la meditnd ci 2aptuind. 'u cu4intele s i speculatiile ne 5n4ata ce este Dumne0eu# ci trairea. Ca sa intre aer curat 5nauntru tre/uie sa desc9i0i !

2ereastra: ca sa te /ron0e0i tre/uie sa ies i la soare. La 2el este si cu credinta: nicicum nu ne 4om atin1e scopul stnd 5n comoditatea noastra si asteptnd# spun S2int ii Parinti. Sa luam aminte pilda 2iului risipitor. El s a sculat s i s-a dus #$uca, %&'. Poti 2i orict de deca0ut s i 5nlantuit 5n lanturi lumes ti: niciodata nu e prea tr0iu. 'u de1ea/a este scris ca A4raam era de sapte0eci si cinci de ani cnd a plecat s i ca lucratorul din ceasul al unspre0ecelea primes te aceeas i plata ca si cel din ceasul 5nti. 'ici prea de4reme nu poate 2i. 'u i niciodata prea de4reme sa stin1i codrul 5n 2lacari: sau 4rei sa ti 4e0i su2letul pr;olit pe ;aratec< =nca de la /ote0 ai primit sarcina de a purta ra0/oiul ne4a0ut contra 4ra;mas ilor su2letului: asa ca du o la 5ndeplinire pe data. Destul ai 0a/o4it pna acum: deca0ut 5n nesimtite si lene ai pierdut o multime de timp pretios. De aceea tre/uie sa simti ceea ce s a petrecut pna acum: ai lasat sa se ter2eleasca ti sa se 5ntine0e curatenia primita la /ote0. Tre0este te deci: dar acum# 2ara de 0a/a4a. 'u mai amna ##pe deseara> sau ##mine> sau ##mai tr0iu# dupa ce termin ceea ce am de 2acut>. Amnarea poate 2i pier0atoare. 'u# ci c9iar 5n clipa 5n care ai luat 9otarrea# sa arati 5n 2apta ca te ai de0/racat de 4ec9iul om si ai 5nceput o noua 4iata# cu un nou tel si un nou trai. Scoala te 2ara 2rica s i 0i8 Doamne# 2a sa 5ncep acum. +

A;uta ma? Caci ceea ce 5ti tre/uie cel mai mult este a;utorul lui Dumne0eu. Tine te tare 5n 9otarre s i nu pri4i 5napoi. Ai 4a0ut ce s a 5ntmplat cu sotia lui Lot care s a 2acut stlp de sare cnd a pri4it 5napoi 6-acerea# @I@# ,"7. Te ai lepadat de omul cel 4ec9i# lasa straiele deoparte. Ai au0it precum A4raam 1lasul Domnului8 Iesi din pamntul tau# din neamul tau si din casa tatalui tau si 4ino 5n pamntul pe care ti l 4oi arata Eu 6-acerea @II# 17. Catre acea tara sa ai toata luarea aminte de aici 5nainte.

II.
S2intii Parinti 0ic 5ntr un 1las8 primul lucru de a4ut 5n 4edere este acela ca niciodata si nicidecum sa nu te /i0ui pe tine. Lupta la care te 5ncin1i este 2oarte ane4oioasa si puterile tale omenesti sunt prea sla/e pentru a 5ntmpina aceasta 5n2runtare. De te 4ei /i0ui pe ele# isto4it 4ei cadea la pamnt si 2ara 4la1a de a mai continua lupta. 'umai Dumne0eu 5ti poate darui i0/nda dorita. A nu se /i0ui pe sine 5nsus i este pentru cei mai multi un o/stacol 1reu de trecut c9iar de la 5nceput. El tre/uie depasit# caci altminteri noi nu a4em nici o nade;de de mers mai departe. Caci cum poate cine4a sa primeasca 4reun s2at si 4reun a;utor cnd se crede atots tiutor s i atotputernic si nu i sunt de tre/uinta "

5ndrumari si po4ete< Prin acest 0id de 5n1m2are nu patrunde nici o ra0a de lumina. Aai de cei care sunt 5ntelept i n oc!ii lor s i priceputi dupa (ndurile lor) stri1a proorocul Isaia 6A# ,17# iar Apostolul Pa4el 5ntareste8 'u 4a socotiti 5nsi4a 5nt elepti 6Romani @AII# 1"7. =mparatia cerurilor s a aratat pruncilor# dar s a ascuns celor ce se cred 5ntelepti s i priceputi 6Batei @I# ,+7. De aceea sa ne 5n1ri;im de 1olirea nemasuratei 5ncrederi 5n sine pe care o a4em 5n noi. Adesea ea este asa de 5nradacinata 5n noi# 5nct nici nu /a1am 5n seama cum ne stapneste inima 5n 4oie. Si totusi# c9iar e1oismul# iu/irea si preocuparea de sine sunt cau0ele 1reutatilor noastre# neplacerilor# su2erintelor# nereu s itelor si patimilor su2letesti s i trupes ti. Cercetea0a te deci cu 1ri;a si 4e0i ct de le1at esti de po2ta ta de a ti 2ace pe plac. Slo/o0enia 5ti este 5n1radita de lanturile iu/irii de sine# si asa pere1rine0i ca un ro/ le1at din 0ori s i pna n seara. ##Acum po2tesc sa /eau># ##acum sa ma scol># ##acum sa citesc 0iarul> C asa esti dus clipa de clipa 5n latul propriilor porniri si i0/ucnes ti 5n nemultumire# nera/dare sau mnie de5ndata ce ti se 5mpotri4es te ce4a. De te 4ei uita 5n adncul su2letului tau# te 4a 5ntmpina aceeasi pri4elis te. Us or se 4ede scr/a ce o simti cnd cine4a te contra0ice. As a se traieste 5n ro/ie. Dar Domnul este Du9 si unde este Du9ul Domnului acolo este li*ertatea #+ ,orinteni ---, ./'. ,um poate )

4reodata iesi ce4a /un din aceasta preocupare de sine< 'u ne a dat oare Domnul nostru porunca de a ne iu/i aproapele ca pe noi 5nsine s i pe Dumne0eu mai presus de orice< =n loc de aceasta# nu se 5ndreapta 1ndurile noastre 5n permanenta asupra /inelui nostru propriu< 'u# ci 2ii pe deplin 5ncredintat ca nimic /un nu poate 4eni din tine 5nsuti. Si# daca din 5ntmplare ti ar 4eni 4reun 1nd catre aproapele# sa stii ca ti a 2ost trimis de la i04orul /unatat ilor8 este un dar al Datatorului de 4iata. Tot as a s i puterea de a pune 5n 4iata 1ndul /un nu e a ta# ci Ti este data de S2nta Treime.

III.
'oua 4iata 5n care ai intrat se aseamana cu cea a 1radinarului. Pamntul pe care l lucrea0a l a primit de la Dumne0eu# ca s i semintele# caldura soarelui# ploaia si cresterea. Dar munca 5i este 9ara0ita lui 5nsus i. Daca lucratorul cmpului 4rea sa o/tina o recolta /o1ata# tre/uie sa asude din 0ori si pna n seara# sa curete# sa pli4easca# sa ude si sa stropeasca# pentru ca semanaturile sunt amenintate de multe prime;dii. Lucrarea nu tre/uie sa 5ncete0e niciodata# el tre/uie sa 2ie tot timpul trea0# 4e19etor# pre1atit8 si cu toate acestea# recolta atrna 5n ultimul rnd de 4reme# adica de Dumne0eu. D

Tarina pe care noi suntem pusi sa o 5n1ri;im si s o pa0im este o1orul propriei noastre inimi: recolta este 4iata 4esnica. Aesnica# 5ntruct nu sta su/ timp s i loc# nici su/ 5mpre;urari dina2ara8 este 4iata ade4aratei li/ertati# a iu/irii# milosti4irii si a luminii ne5n1radite# s i tocmai de aceea este 4es nica. Este o 4iata du9o4niceasca# pe tarmul du9ului8 este o iposta0a. =nceputul se pune aici# nu are s2rs it# si nici o putere lumeasca nu o poate stapni# iar locul ei este inima omului. Pri1ones te te pe tine 5nsuti# spune S2ntul Isaac Sirul# s i 4ra;masul 4a 2i i01onit de 5ndata ce te apropii de el. =mpaca te cu tine 5nsuti si cerul si pamntul 4or 2ace pace cu tine. =ntareste te ca sa intri 5n camara cea mai dinauntru# s i 4ei 4edea camara cereasca# deoarece s i una s i cealalta sunt aceeas i. Scara ce duce la 5mpa ratia cerurilor se a2la 5n tine# 5n tainita su2letului tau. Curateste te de pacate si 4ei 1asi cararile suisului. Camara cereasca de care 4or/es te S2ntul aici este totuna cu 4iata 4es nica. Se mai c9eama si =mparatia cerurilor# =mparatia lui Dumne0eu# sau# cu un cu4nt# Eristos. A trai 5n Eristos este a trai 5n 4iata 4esnica.

IA.
Acum# cnd stim unde se da lupta ce tocmai am 5nceput o# si care e telul si locul ei# acum 5ntele1em de ce ea se c9eama ra0/oiul ne4a0ut. Toate acestea se (

petrec 5n tacerea inimii noastre: urmatorul lucru de

mare 5nsemnatate pe care 5l descopera S2intii Parinti este8 pune pa0a 1urii tale si usa de 5n1radire /u0elor tale despre aceasta taina. Daca desc9i0i usa saunei# se pierde caldura si nu mai e de 2olos nimanui.1

'u 4or/i deci nimanui nimic de spre 9otarrea de curnd luata. 'u pomeni nimic despre noua 4iata 5nceputa# si nici despre descoperirile si trairile pe care nada;duiesti ca le 4ei do/ndi. Sin1ura persoana dina2ara ce poate 2i partasa este doar du9o4nicul tau. Aceasta tacere este att de importanta deoarece 4or/aria asupra propriilor stradanii da nas tere la noi preocupari si 5ncredere 5n sine. Acestea tre/uiesc 5na/us ite 5n primul rnd? Prin tacere creste ast2el 5ncrederea 5n Acela ce 4ede lucrurile ascunse: prin tacere se 5m/unatateste 4or/irea cu Cel ce aude 2ara cu4inte. Catre El se 5ndreapta stradaniile tale# si la El tre/uie sa ti 2ie ancorata 5ntrea1a 5ncredere pe 4ecie# iar 5n 4es nicie nu se 1asesc cu4inte. Ast2el tre/uie sa recunosti ca tot ce 4ei 5ntmpina de acum 5nainte este trimis de la Dumne0eu spre a;utorul tau 5n lupta. Doar El stie ce este 2olositor pentru tine si ce 5ti tre/uieste dupa ca08 5mpiedicari sau 5nlesniri# ispite sau caderi. 'imic nu se petrece 5ntmplator si din toate 4ei tra1e 5n4atatura. Aceste ade4aruri tre/uiesc pri4ite cu toata luarea aminte pentru
1 sauna# traditionala 5n nord# corespunde /aii de a/uri 6n. t.7

13

ca prin ele creste 5ncrederea 5n Dumne0eu pe care ai ales sa L urme0i. S2intii 5ti mai dau o 5n4atatura de 2olos pentru drum8 tre/uie sa te socot i ca 2iind un copilandru ce 5si poticneste primii pasi si se ostenes te cu /uc9ile. Toata 5ntelepciunea lumeasca s i toate priceperile ce le ai putea a4ea sunt cu totul netre/nice 5n ra0/oiul care te asteapta# s i la 2el de desarte 5ti sunt ran1ul s i a4erile lumes ti. Airtutea ce nu se 2oloses te 5n slu;/a Domnului de4ine 4iciu# si stiinta ce nu de0lea1a /aierile inimii e stearpa s i 4atamatoare# caci 5ndeamna la sla4a des arta. Este numita 1oliciune caci n are caldura s i nu re4arsa dra1oste. As adar lasa ti s tiinta si 2a te ne/un pentru a 2i 5ntelept: tre/uie sa 2ii sarac lipit pentru a 2i /o1at# si sla/ano1 pentru a 2i tare.

A.
Bic# 1ol si nea;utorat cum es ti# te 5ndrept i acum catre cea mai 1rea sarcina dintre cele ce s au dat oamenilor8 aceea de a ti /irui propriile porniri e1oiste. Caci 5n cele din urma aceasta este lupta8 a te ##pri1oni pe tine 5nsuti># caci atta 4reme ct te stapnes te propria ta 4rere e1oista nu te poti ru1a Domnului cu inima curata8 2aca se 4oia Ta. Daca nu 5ti poti lasa 2alosenia nici nu te 4ei putea desc9ide 5n 2at a ade4aratei sla4e: daca te a1ati de propria li/ertate nu 4ei a4ea ade4arata li/ertate 5n care porunceste o sin1ura 4ointa. 11

Aceasta este taina cea mai adnca a s2intilor8 nu ti 5n1adui nici o li/ertate# si li/ertate ti se 4a da tie. S a spus ca spini s i palamida 4a rodi pamntul. Cu osteneala si 5n sudoarea 2etei tre/uie omul sa l lucre0e: este 4or/a de sinea si de 2iinta ta. Cu multa truda tre/uie sa ti a1onises ti comoara# spune S2ntul Bacarie# caci nu 5ti este de 2olos a le primi pe cele /une 2ara stradanie# ci e pricina de tru2ie. Dar cum e aceea ##a te pri1oni pe tine 5nsuti>< Aceasta 5nseamna a ti i0 1oni po2tele cele mari s i cele marunte. S2intii Parinti ne s2atuiesc sa 5ncepem cu cele marunte caci# spune E2rem Sirul# cum 4ei stin1e 2ocul cel mare cnd nu te pricepi sa l stin1i pe cel mic< Arei sa te li/ere0i de o patima mare# /iruieste po2tele marunte# spun S2intii Parinti. Sa nu socotes ti ca ele pot 2i despartite una de alta8 ele se t in 5mpreuna precum 4eri1ile lantului s i oc9iurile na4odului. 'u e de 4reun 2olos sa iei cu asalt marile patimi si relele deprinderi 2ara ca deodata sa asupresti si maruntele sla/iciuni ##ne4ino4ate>8 po2ta de dulciuri# multa 4or/ire 5n desert# iscodirea# lin1us irea. Caci 5n cele din urma toate po2tele noastre mari si mici au aceeasi temelie8 nara4ul nostru nestapnit de a ne slu;i doar 4oii proprii. Aceasta 4oire a noastra este 4atamata8 dupa caderea 5n pacat ea urmea0a 2ara 5ncetare slu;irea sinelui. De aceea ra0/oiul nostru se duce 5mpotri4a acestei rele 4oiri. S i se cere luptat 2ara 5ncetare si 1,

neo/osit. =ti 4ine sa 5ntre/i ce4a8 nu 5ntre/a? Ai /ea doua ces ti de ca2ea8 /ea doar una? Arei sa te uiti la ceas8 nu te uita? =ti arde de 4i0ite8 rami acasa? Aceasta 5nseamna a te pri1oni pe tine 5nsut i: Ast2el se 5na/usa cu a;utorul lui Dumne0eu reaua 4oire personala. Poate ca totus i te 5ntre/i8 e oare aceasta de neaparata tre/uinta< La care S2intii Parinti 5ti raspund cu alta 5ntre/are8 Putea 4ei umple un ulcior cu apa proaspata pna nu 4ei arunca pe cea 4ec9e si 5mput ita< Sau cum 4ei primi pe oaspetele de seama 5n 5ncaperea plina de 1unoaie si neornduiala< 'icidecum# ci acela ce nada;duies te a L 4edea pe Domnul asa cum este# acela se curateste pe sine, spune Apostolul -oan. #.-oan, ---, +-0'. Sa ne curatim inimile? Sa aruncam 1unoaiele si necurateniile care s au strns 5n ele: sa rnim podeaua# sa spalam 2ereastra s i s o desc9idem ca lumina si aerul sa patrunda 5n camara pe care o 1atim ca locas Domnului. Apoi sa ne 5m/racam 5n 9aine curate ca nu cum4a du9oarea putre0iciunii sa ne 4adeasca s i sa ne tre0im a04rliti 6Luca @III# ,D7. -ie ca toate acestea sa ne 2ie truda cea de toate 0ilele si de toate clipele. Ast2el 5ndeplinim 5ntocmai ceea de =nsusi Domnul ne a poruncit prin s2ntul apostol Iaco4 sa 2acem8 curatiti-1a minile s i sfintiti-1a inimile #-&, 2'. Si apostolul Pa4el ne 5ndeamna8 sa ne curatim pe noi de 1*

toata ntinarea trupului s i a du!ului #+ ,orinteni &--, +.'. ,aci dinauntru, spune 3ristos, din inima omului ies cu(etele cele rele, desfrnarile, !otiile, uciderile, adulterul, lacomiile, 1icleniile, nselaciunea, nerus inarea, oc!iul pizmas, !ula, trufia, usuratatea, toate aceste rele ies dinauntru s i spurca pe om. # 4arcu &--, +.-+0'. e aceea 5l i ndeamna pe farisei6 ,urata nti partea dinauntru a pa!arului s i a *lidului, ca sa fie curata si cea dinafara #4atei %%---, +7'. =n timp ce urmam 5ndemnul si 5ncepem cu partea dinauntru# sa ne amintim ca nicidecum nu ne curat im inima de dra1ul nostru. 'u se deretica s i se 2ace ordine 5n odaia de oaspet i pentru placerea proprie# ci pentru /una placerea oaspetelui. =i e /ine< te 5ntre/i. Aa ram ne mai mult< Toate 1ndurile se 5ndreapta catre el. Dupa aceasta te tra1i la o parte si nu astepti nici o rasplata. Caci dupa cum ne 5n4ata 'ic9ita Sti9atul exista trei 2iri 5n om8 cea trupeasca# prima# ce s i cauta propria placere c9iar de i ar 4atama pe ceilalti# cea su2leteasca# a doua# ce 4rea sa 2ie siesi si celorlalti pe 4oie# si cea du!o1niceasca, a treia, ce cauta numai 1oia lui Dumne0eu# c9iar de s ar 4atama pe sine 5nsasi. Prima este 2irea omeneasca cea ;osnica# a doua este cea o/is nuita# iar cea de a treia este supra2ireasca: este 4iata 5n Eristos. Omul du9o4nicesc 1ndes te du9o4niceste: na de;dea lui este ca 4reodata sa a;un1a a au0i /ucuria 1!

5n1erilor pentru un pacatos care se pocaieste 6Luca @A# 137# iar acest pacatos este el 5nsus i. Asa tre/uie sa simti# si 5n nade;dea aceasta sa lucre0i# pentru ca Domnul ne a dat porunca de a 2i desa4rs iti precum Tatal 1ostru ,el ceresc desa1rsit este #4atei &, 82', si sa cautati mai nti mparatia lui umnezeu si dreptatea $ui #4atei &-, 00'. De aceea8 nu 5ti da ra1a0 nici ti9na pna ce nu nimices ti acea parte din tine ce se supune po2telor 2irii trupesti. Ia ti sarcina de a descoperi 2iecare semn al pre0entei 2iarei 5n tine si pri1ones te o 2ara mila. Caci trupul po2teste 5mpotri4a du9ului iar du9ul 5mpotri4a trupului 6 Falateni A# 1)7. Dar de te temi de a 2i partinitor cu tine 5nsuti sau de a cadea 5n ispita tru2iei# prin 5nsas i 2aptul de a lucra la propria mntuire# 2ii cu luare aminte la tine 5nsuti si 4e0i ca acela ce se teme de as a ce4a# su2era de or/ire. Caci el nu 4ede ct este de partinitor cu sine.

AI.
S a spus ca doar putini 1asesc calea cea 5n1usta care duce la 1iata, s i ca tre*uie sa ne silim a intra pe poarta cea strmta. ,a multi zic 1oua, 1or cauta sa intre s i nu 1or putea #$uca %---, +8'. Pricina este de 1asit 5n 5mpotri4irea de a ne pri1oni pe noi 5ns ine. S ar putea sa ne /iruim unele din marile s i prime;dioasele patimi# dar sa ne oprim la 1+

acestea. Po2tele marunte sunt lasate 5n seama lor sa creasca orict. 'u pradam si nu 2uram# dar ##ciupim> cte putin de ici colo cu placere: nu ne 5m/atam# dar /em ceai s i ca2ea peste masura. Inima este la 2el de plina de po2te8 radacinile nu sunt smulse. Si ne ratacim 5n padurea tnara ce a crescut pe pamntul compatimirii de sine. Da na4ala 5mpotri4a compatimirii de sine# caci ea este radacina tuturor relelor din tine. De n ai a4ea pacat 5n tine# ai 4edea 5ndata ca noi 5nsine purtam 4ina acestui rau pe care nu 4rem sa l pricepem# ci 5l luam de /un. Te compatimesti pe tine 5nsuti si de aceea pri4irea ti se 5ntuneca. Te 4e0i numai pe tine 5nsuti s i ast2el ti se mar1ines te ori0ontul. Dra1ostea ta este le1ata de tine8 slo/o0este o# si raul se 4a 5ndeparta de la tine. Asupres te aceasta stare prime;dioasa si po2ta de trai /un# lo4este le din toate partile? =na/us este ti po2tele s i placerile# nu le da putinta sa rasu2le. -ii aspru cu tine 5nsuti: nu i da omului trupesc cele ce le cere necontenit. Caci tot ce se repeta se 5ntareste# dar ceea ce nu primes te 9rana moare. -ii cu mare /a1are de seama sa nu 5nc9i0i usile cele mari ale raului si totodata sa lasi o usita mica din spatele casei prin care raul sa se poata strecura su/ o alta 5n2atis are. La ce ti 2oloseste de pilda sa dormi pe pamnt tare# dar apoi sa te des2eti 5n /aia 2ier/inte< Sau sa te lasi de 2umat# dar sa dai 2ru li/er 2lecarelii< Sau# 5ti 1"

5n2rne0i 2lecareala# dar cites ti romane de a4enturi< Sau 5ncete0i de a mai citi romane# dat 5ti dai 2ru li/er 2ante0iei si te 5ndestule0i cu dulceat a melancoliei< Toate acestea sunt doar 2orme di2erite ale aceluiasi 2enomen8 po2ta ta nemasurata de a ti satis2ace ne4oia de placeri personale. Tre/uie sa ti strpes ti 5nsas i po2ta de a ti 2i /ine# de a 2i /ine dispus# de a 2i multumit. Tre/uie sa 5n4eti a iu/i neca0ul# saracia# durerea# 1reutatea. Tre/uie sa 5n4eti a urma poruncile Domnului 5n toate8 a nu 4or/i cu semetie# a nu te 5mpodo/i# a te supune mai marilor# a nu po2ti 2emeia# a nu te mnia# si multe altele. Caci toate aceste porunci nu ne au 2ost date ca sa ne pre2acem ca n ar exista# ci ca sa 2ie urmate: altminteri nu ne ar mai 2i 5mpo4arat cu ele Domnul milosti4irii. aca 1rea cine1a sa 1ina dupa 4ine sa se lepede de sine, a spus 5l #4atei %&-, +8', si a lasat sa fie dupa 1oia fiecaruia 9 daca 1rea cine1a 9 si dupa :udecata fiecaruia, ca sa se lepede de sine.

AII.

Daca ne ridicam din noi 5nsine de cine 4om da< 5ntrea/a episcopul Teo2an. Si tot el ne raspunde8 =l 5ntlnim pe Dumne0eu si pe aproapele. Tocmai de aceea a te lepada de tine este o cerinta# si c9iar cea dinti# pentru acela care cauta li/ertatea 5n Eristos# care e totodata si Dumne0eu si aproapele. 1)

Aceasta 5nseamna ca8 toata 1ri;a# mn1ierea si iu/irea pe care ne o daruiam se muta cu si1uranta si 2ara sa ne dam seama catre Dumne0eu# si deci catre semenul nostru. Doar asa nu 4a s ti stn1a ta ce 2ace dreapta# s i 4ei 2ace milostenie 5n ascuns. 6Batei AI# * !7. =nainte ca aceasta sa se 2i 2acut# nu poate cine4a sa caute sa placa aproapelui la ce este *ine spre zidire ntr-un fel ade1arat, nematerialnic #Romani %&, +'. =ncercarile noastre pe aceasta cale urmea0a ast2el a 2i mincinoase# 5ntruct sunt ale noastre si pornesc din 4oia noastra de a ne 2i pe plac. A recunoas te aceasta este de cea mai mare tre/uinta# altminteri ne culcam pe o urec9e prea usor pe perna stralucitei a/ne1atii si multumitoarei /ine2aceri care 2ara 1res ne duc 5n mlastina placerii de sine. Renunta de aceea la a te 5ndeletnici cu 2esti4itati de /ine2acere# asociatii de lucru s i celelalte asemenea lor., A te ocupa de multe este su/ toate 5n2atisarile o otra4a. Uita te 5n tine 5nsuti# o/ser4a te minutios s i 4ei 4edea ct de multe din aceste parute 2apte de ;ert2a nu pornesc dintr o ne4oie de a ti adormi cons tiinta# adica8 din acel ne5ndoielnic nara4 de a ne multumi pe noi 5ns ine si de a cauta placerea proprie 6Romani @A# 17. 'u i as a# caci Dumne0eul iu/irii# al pacii si al ;ert2ei depline nu Se /ucura acolo unde exista lin1usire
, Aici Tito Colliander se re2era la acti4itati proprii /isericii protestante 6n.t.7

1D

s i 0/atere pentru 5mplinirea propriului plac# c9iar de s ar 5ntmpla ca acestea sa se petreaca su/ un acoperamnt mincinos. Exista s i o 5ncredintare8 se 5ntmpla sa te tul/uri# sa te 5ntriste0i# sau c9iar sa te mnii us or daca dintr o oarecare pricina tre/uie sa renunti la ce ti ai propus. Atunci sa stii ca i04orul 2aptei era tul/ure. Poate ca te 5ntre/i8 dar de ce< Cei 5ntelepti raspund8 piedici s i 5mpotri4ire dina2ara 5ntmpina doar acela care nu s i a predat 4oia sa lui Dumne0eu: caci lui Dumne0eu nu I se pot pune piedici. O 2apta cu ade4arat placuta pentru aproapele nu este a mea ci a lui Dumne0eu8 ea nu poate 5ntlni nici o piedica. 'umai 5mpotri4a propriilor noastre planuri s i dorinte C sa 5n4at# sa lucre0# sa ma odi9nesc# sa mannc sau sa l slu;esc pe aproapele C se pot ridica oarece potri4nice 5mpre;urari# si atunci urmea0a m9nirea. Dar pentru acela ce a 1asit calea 5n1usta ce duce la 4iata C care este Dumne0eu C nu se a2la dect o sin1ura piedica de 5n4ins# s i anume propria 4ointa pacatoasa. Pentru ca 5n aceasta situat ie# daca el 4rea sa 5ndeplineasca ce4a dar nu este lasat s o 2aca# oare cum ar putea sa se 5ntriste0e< De altminteri unul ca acesta nici nu s i mai 2ace planuri 6Iaco4 IA# 1* 1"7. Dar si aceasta este o taina a s2intilor. 'u te ama1i pe tine 5nsuti. Crestinul dator este precum Acela a um*lat, s i el sa um*le #. -oan --, 7'. Acela care nu S i a cautat 4oia 6Ioan A# ,37# ci S a 1(

nascut 5n iesle# a postit patru0eci de 0ile# a pri4e19eat nopti 5ntre1i 5n ru1aciune# a tamaduit /olna4i# a scos demoni# n a4ea nici un loc unde sa Si culce capul# iar la s2rs it S a lasat prins# scuipat s i rasti1nit. Cu1eta la ct de departe es ti tu de toate acestea. =ntrea/a te 2ara 5ncetare8 am pri4e19eat eu macar o noapte 5n ru1aciune< Am tinut eu post 6ne1ru7 o sin1ura 0i< Am scos a2ara 4reun demon< B am lasat a 2i /atut s i /at;ocorit 2ara 5mpotri4ire< Bi am rasti1nit cu ade4arat trupul 6Falateni A# ,!7 2ara sa mi urme0 propria 4oie< Acestea sa le ai 5ntotdeauna 5n 2ata oc9ilor tai. Caci ce 5nseamna a te pri1oni pe tine 5nsuti< Acela care cu ade4arat se pri1ones te e sine nu se 5ntrea/a8 sunt eu oare 2ericit< Si nici8 2i 4oi multumit< Toate aceste 5ntre/ari se duc de la tine# daca tu cu ade4arat te 4ei pri1oni pe tine 5nsuti caci atunci ti ai lepadat 4oirea catre 2ericire# 2ie ea lumeasca sau cereasca. Ea# aceasta 4oire 5ndaratnica de a do/ndi 2ericirea personala este cau0a tul/urarii s i de0/inarii din su2letul tau. Leapada te de ea si stai 5mpotri4a i# iar celelalte t i se 4or adau1a tie 2ara truda.

,3

AIII.
Prima data cnd te /irui pe tine# sa ti 2ie un semn8 acum sunt pe drumul cel /un? Dar sa nu te socoti priceput 5n oc9ii tai# ci multumeste lui Dumne0eu# caci numai el ti a dat puterea. 'u te /ucura de i0/nda ci purcede 2ara pre1et mai departe. Altminteri raul 5n4ins se poate de0morti sa te atace pe la spate. Amintes te ti8 israelitii au primit porunca de la Dumne0eu sa alun1e de la ei pe toti locuitorii tarii atunci cnd au cucerit noua tara 6'umeri @@@III# +,7. Si aceasta sa ne 2ie noua spre 5n4atatura. Barimea /iruintei de sine nu are importanta. Poate a 2ost ca n am mai 2umat ti1ara de dimineata# sau poate ce4a 5n aparenta att de ne5nsemnat ca a nu mai 5ntoarce capul sau a nu mai 5ncrucis a pri4irea. 'u ceea ce se 4ede 5n a2ara este 9otartor. Cele mici pot 2i mari iar cele mari pot 2i mici. Dar 2iti pre1atiti 5ntotdeauna pentru pasul urmator din lupta8 tre/uie sa 4e19em necontenit caci ra1a0 de odi9na nu ni se da. Iarasi s i iarasi8 taci? 'imeni sa nu o/ser4e ce ti se 5ntmpla. Lucre0i pentru Cel 'e4a0ut# deci lucrarea ta sa ramna ne4a0uta. S2intii ne spun ca daca lasi 2irimituri 5n ;ur# 4in pasarile dia4olului si le ciu1ulesc. Fri;este de multumirea de sine8 o sin1ura /ucatica poate narui roada multor ani de munca. De aceea s2atuiesc Parintii8 lucrea0a cu discernamnt. Din doua rele ale1e l pe cel mai mic. De ,1

esti sin1ur 5n 5ncapere# ale1e /ucata cea mai proasta# dar de te 4ede cine4a ale1e calea de mi;loc care tre0es te cea mai putina luare aminte. Tine te ascuns s i ct mai ne/a1at 5n seama cu putinta: aceasta sa ti 2ie o re1ula 5n toate 5mpre;urarile. 'u 4or/i despre tine 5nsuti cum ai dormit# ce ai 4isat s i ce ti s a 5ntmplat# nu ti da cu parerea ne5ntre/at# nu 4or/i despre ne4oile s i a2acerile tale. Toata aceasta sporo4aiala 9raneste preocuparea de sine. 'u ti sc9im/a nici locul de munca si 2unctia# locuinta si celelalte. Aminteste ti8 nu exista nici un loc# nici o po0itie sociala si nici o 5mpre;urare din a2ara care sa nu ti 2ie de 2olos 5n lupta pe care ai ales o. Aici nu se potri4esc doar meseriile ce slu;esc nemi;locit patimilor. 'u te sili nici sa a;un1i 5n slu;/e s i demnitati 5nalte8 cu ct esti mai marunt# cu att mai li/er. -ii multumit cu 4iata pe care o duci. 'u 2i nici iute 5n a ti arata cunos tintele si talentele. Pa0este te de a spune8 nu# nu as a ci as a. 'u te prici la 4or/e si nu te /a1a 5n certuri: lasa l pe celalalt sa ai/a dreptate. 'u ti impune niciodata 4oia ta mai presus de a celuilalt. Ast2el se deprinde 1reul mes tesu1 al ascultarii# si prin aceasta al smereniei. Caci smerenia ne este de cea mai mare tre/uinta. Ra/da mustrari 2ara sa murmuri8 2ii multumitor cnd esti rusinat# neluat 5n seama si trecut cu 4ederea. Dar nu cauta cu tot dinadinsul situatii umilitoare8 ele ti se o2era din /elsu1 ct e 0iulica de lun1a. Acela ce e ,,

4es nic umil si lin1us itor sare 5n oc9i si care4a ar 0ice8 o# ce mai smerit? Dar ade4aratul smerit nu se cunoaste8 $umea nu ne cunoaste fiindca nu $-a cunoscut nici pe 5l #. -oan ---, .'; pentru lume, acela e un ,,neica nimeni". Oare ce ar 2i spus con2ratii pescari ramasi pe tarm cnd Petru si Andrei# Ioan s i Iaco4 5ndata au mers dupa 5l #4atei -&, +<' = Pentru ei cele doua perec!i de frati au disparut, au pierit. >u so1ai6 nu te teme sa dispari si tu ca s i aceia si sa iesi din rndurile acestui neam cur1ar si pacatos; ce 1rei sa cs ti(i6 sufletul sau lumea= 6Barcu AIII# *! *D7. Aai 4oua cnd toti oamenii 4a 4or 1or*i de *ine) #$uca &-, +7'.

I@.
S2ntul Aasile cel Bare 0ice8 'u te poti apropia de cunos tinta ade4arului cu inima tul/urata. De aceea tre/uie sa 5ncercam sa ne 2erim de toate acelea ce ne aduc tul/urare 5n inima# ce aduc uitarea# nelinistea si durerea sau ce tre0esc 5n1ri;orarea. Tre/uie sa ne 5ndepartam pe ct se poate de mult de toata lin1us irea# 0/urdarea s i s2ada pentru maruntisuri s i des ertaciuni. C9iar si atunci cnd slu;im Domnului sa nu ne 5n1ri;im s i sa nu ne silim pentru multe, ci n toata 1remea sa a4em 5n 4edere ca doar un lucru tre/uieste 6Luca @# !17. ,*

Cel ce 4rea sa si curete trupul tre/uie mai 5nti sa s i scoata 9ainele. Tot ast2el e s i cu inima8 ea tre/uies te de0/racata de 4esmintele lumii acesteia ca sa poata intra 5n ea Curatitorul. Ra0ele soarelui cele aducatoare de sanatate nu pot atin1e pielea daca nu o de01olim s i nu o ume0im mai 5nti. Asis derea este si cu puterea tamaduitoare si datatoare de 4iata a S2ntului Du9. Deci8 scoate ti 4esmintele. Leapada# dar 2ara sa se 4ada prea mult 5n a2ara# toate cele placute si des2atatoare# cele de 9u0ur sau care 5ti distrea0a sau ##clatesc> oc9ii# ##1dila> urec9ile# cerul 1urii# si celelalte simtiri. Cine nu este cu Bine# este 5mpotri4a Bea 6Batei @II# *37# s i cel ce nu 0ideste# darma. Scutura te de ne4oile cele 0ilnice s i de deprinderile lumes ti: 2a o 5n liniste# cumpanit# 2ara salturi neasteptate# dar cu desa4rs ire. Taie apoi pe ct este cu putinta acele le1aturi cu lumea din a2ara8 in4itatii# concerte# /unuri personale s i tot ce este 5n lume# adica po2ta trupului si po2ta 4ietii# caci nu sunt de la Tatal ci sunt din lume si se raz*oiesc mpotri1a sufletului. #. -oan --, .7 si Petru --, ..'. Ce 5nseamna lumea< Sa nu te 1ndes ti la ce4a 4a0ut s i pipait8 lumea# ne 5n4ata S2ntul Bacarie E1ipteanul# este acea mantie de 2lacari 5ntunecate ce 5ncon;oara inima si o 5ndepartea0a de la pomul 4ietii. Lumea este tot ceea ce ne tine si 5ncnta simturile8 este ,!

acea parte din noi care nu L a cunoscut pe Dumne0eu 6Ioan @AII# ,+7. Din lume sunt po2tele si pornirile noastre. S2ntul Isaac Sirul ni le 5nsira8 sla/iciune pentru a4ere# a strn1e s i a a4ea 2eluri de lucruri: po2ta de placerile simturilor trupes ti: lacomia# care este pricina pi0mei: po2ta de a porunci si a 9otar5: sla4a des arta a stralucitoarei puteri: aplecarea catre 5mpodo/ire si dorinta de a placea oamenilor# dorirea laudelor omenes ti: 1ri;a si teama pentru /inele trupului. Toate acestea sunt din lume: ele se 5mpletesc 5n c9ipul doririi s i ne tin le1ati cu le1aturi strnse. De 4rei sa te de0le1i# cercetea0a te dupa 5ns iruirea de mai sus ca sa 4e0i 5mpotri4a cui sa duci lupta ca sa te apropii de Dumne0eu. Caci prietenia lumii este dusmanie 2ata de Dumne0eu s i cel ce 4a 4oi sa 2ie prieten cu lumea se 2ace 4ra;mas cu Dumne0eu 6Iaco4 IA# !7. Garea lar1a se 4ede cnd ai parasit 4alea strmta cu 5ndeletnicirile si placerile ei. 'imeni nu poate sa slu;easca la doi domni 6Batei AI# ,!7: e cu neputinta a 2i deodata s i 5n 4ale si 5n pisc. Pentru a 5nlesni urcus ul s i a te usura de po4eri poti ct mai adesea sa ti pui 5ntre/ari ca acestea8 e pentru placerea mea sau a celuilalt ca ma duc la cutare concert sau 2ilm< =mi rasti1nesc trupul 5ntr o pau0a de ca2ea*< Ba duc sa mi 4nd a4erile 2acnd acea calatorie de placere sau cumparnd acea carte< =mi c9inuiesc
* 6n. t.7 Re1ula s i ta/iet 5n toate institut iile suede0e

,+

trupul meu si l supun ro*iei #. ,orinteni -%, +/' citind lun1it< =ntre/arile pot 2i sc9im/ate si adau1ite dupa o/iceiurile tale de trai si le1atura lor cu 2elul de 4iata propo4aduit de E4an19elie. S i iarasi sa ti amintes ti ca8 acel ce este credincios n foarte putin si n mult este credincios #$uca %&-, .<'. S i nu te teme de usturime; ea te a:uta sa scapi din 1alea cea strmta n care rataceai facnd 1oile trupului si ale simturilor #5feseni --, 0'. Sa ti pui ne5ncetat s i 2ara mila aceste 5ntre/ari. Dar numai tie 5nsut i: niciodata si 5n nici un ca0# nici macar cu 1ndul celuilalt. Caci atunci cnd ai 5ntre/at ce4a de acest 2el pe aproapele si nu pe tine 5nsuti te ai pus 5n tronul ;udecatorului si ti ai rostit sentint a. Ai pierdut ast2el ceea ce csti1asesi prin 5n2rnare: ai 2acut un pas 5nainte si 0ece 5napoi: as a ca ai de ce pln1e pentru ne19io/ia# nepurtarea de 1ri;a si 1ra/a ta.

@.
Acum cnd prin asemenea mi;loace ti ai descoperit nimicnicia# nemernicia s i starea deca0uta# acum stri1a precum 4amesul catre Domnul8 umnezeule, milosti1 fii mie pacatosul) #$uca %&---'. S i sa adau1i8 iata# eu sunt cu mult mai rau dect 4ames ul# caci nu ma pot opri de a tra1e cu coada oc9iului la 2ariseu s i inima mi se tru2este s i 0ice8 5ti multumesc ca nu sunt ca acela? Dar s2intii ne spun ca de 5ndata ce ti 4e0i 5ntunecimea inimii si sla/iciunea ,"

madularelor 5ti piere po2ta de a l mai 5ndrepta pe aproapele tau. Din /e0na 5n care te a2li 4e0i cum se o1lindeste cu putere 5n cele create stralucirea cereasca8 nu mai descoperi pacatele altora 5ntruct ale tale sunt co4rsitoare. Caci numai atunci cnd te siles ti spre desa4rsire 5ti 4e0i propria nedesa4rs ire. Si de a/ia atunci te desa4rsesti# cnd ti ai 4a0ut nedesa4rs irea# ce apare ast2el din sla/iciune. Acum ti se da starea aceea pe care o 2a1aduia s2ntul Isaac Sirul aceluia ce se pri1ones te pe sine 5nsus i8 ##Si 4ra;mas ul tau se 5ndepartea0a de 5ndata ce te apropii.> Despre care 4ra;mas 4or/es te aici s2ntul Parinte< Cu si1uranta de acelas i care a luat pe 4remuri 5n2atisarea sarpelui si care de atunci ne da nemultumire# nera/dare# aprindere# mnie# pi0ma# teama# 5n1ri;orare# neliniste# ura# scr/a# trnda4ie# decadere# necredinta si pe scurt# tot cea ce ne amaraste 0ilele si care 5si are radacinile 5n dra1ostea si crutarea de sine. Caci cum ar mai putea cere supunere acela care 5n durerile dra1ostei simte ca niciodata nu se supune Stapnului< S i ce l 2ace sa se tul/ure# sa 2ie nera/dator s i aprins daca nu i mer1e dupa 4oie< Prin ne4ointe el s a deprins sa nici nu mai po2teasca ce4a# si de aceea 5i mer1e precum doreste# ne 5n4ata A44a Dorotei. Aoia lui s a contopit cu cea a lui Dumne0eu# si pe care le 4a cere# pe acelea le 4a a4ea 6Barcu @I# ,!7. ,)

Poate 2i oare pi0muit acela care nu se 5nalta pe sine 5nsusi ci 5si 4ede ##lun1ul nasului># pretuindu i pe ceilalti cu mult mai mult dect pe sine 5nsus i< Este cu putinta teama# 1ri;a si nelinistea la acela ce s tie ca tot ceea ce i se 5ntmpla i se cu4ine precum tl9arului de pe cruce# dupa 2aptele sale< 6Luca @@III# ,!7. Trnda 4ia 2u1e de la dnsul 5ntruct o 4ades te 5n sine s i: decaderea nu are loc# caci unde sa mai cada cel ce 0ace la pamnt< Iar ura sa e 5ndreptata numai 5mpotri4a relelor din propria 4iata care =l ascund pe Domnul pri4irii sale8 el 5si uraste c9iar si su2letul sau 5nsusi 6Luca @IA# 1"7. Dar nici necredinta nu sta mai /ine# caci acela a 1ustat si a 4a0ut ca /un este Domnul. 6Psalmul @@@IA# (7. 'umai Domnul 5l poarta mai departe. Iu/irea lui sporeste necontenit s i odata cu ea si credinta. Acela a 2acut pace cu sine 5nsusi# asa cum spune Isaac Sirul# si cerul si pamntul au 2acut pace cu el. Acum se cule1 roadele smereniei. Dar aceasta se 2ace pe calea cea 5n1usta s i putini sunt cei care o a2la. 6Batei AII# 1!7.

@I.
Cel ce scutura le1aturile dina2ara le scutura si pe cele dinlauntru. Eli/erndu te de 1ri;ile lumesti se eli/erea0a s i inima de c9inurile launtrice. Din aceasta 4edem ca ra0/oiul cel 1reu pe care esti silit a l duce cu ,D

tine 5nsut i este numai un mi;loc. Ca atare el nu este nici /un# nici rau: s2intii 5l asemuiesc adesea cu o cura de sanatate. C9iar daca este dureros de purtat# el ramne 5ntotdeauna doar un mi;loc de tamaduire. Aceasta s o ai 5n minte8 nimic /un n ai 2acut cu 5n2rnarea ta. Sau poate 2i socotita o 2apta /una cnd 4reunul care a ramas din ne/a1are de seama 5nc9is 5n 2undul unui put de mina prin ne/a1are de seama se repede de 5ndata la 9rlet s i ca0ma si se ca0nes te sa iasa< 'u este numai dimpotri4a# cu totul 2iresc ca acela sa se 2oloseasca de uneltele ce i s au dat de catre o putere de sus ca sa se slo/o0easca din aerul statut s i din /e0na< ' ar 2i o ne/unie sa nu 2aca aceasta< Din aceasta para/ola poti tra1e 5n4atatura. Unealta este mi;locul mntuirii# mesa;ul E4an19eliei si S2intele Taine ale lui Eristos pe care 2iece crestin le a primit odata cu S2ntul $ote0. De 0ac ne2olosite nu ti 4or da nici o tamaduire. Dar 2olosite cum se cu4ine 5ti 4or desc9ide drumul catre li/ertate si lumina. ,a prin multe suferinte tre*uie sa intram n 5mparatia lui umnezeu #Fapte %-&, ++'. &a tre*ui, 5ntocmai ca si cel prins dedesu/t# sa ne lipsim de multe ceasuri de odi9na# somn si ti9na# de distract ii# 5n timp ce ceilalti dorm sau se ocupa de 2leacuri. 'u lasam din mini 9rletul si ca0maua8 adica ru1aciunea# postul# pri4e19erea# 1ri;a de a pa0i toate cte 4 am poruncit 1oua #4atei %%&---, +<'. ,!iar daca inimii i 1a fi (reu sa se 5mpace cu aceasta rnduiala a lucrurilor# tre/uie s ,(

o silim sa se supuna cu toata puterea 4ointei# de 4rem sa ies im la lumina. Oare ct 4a 2i csti1ul celui de dedesu/t< Sau este oare de asteptat 4reo rasplata< Rasplata este 5nsas i truda. =n dra1ostea de li/ertate pe care o simte# 5n nade;dea si credinta care 5i pun uneltele 5n mna. Prin munca cresc dra1ostea# nade;dea si credinta8 cu ct este mai 9arnic# cu atta se cruta mai putin si mai mare rasplata 4a lua. El ramne un ocnas printre ocnas i# 5n oc9ii sai nu se deose/es te cu nimic de to4arasii sai8 este un pacatos printre pacatosi 5n maruntaiele pamntului. Dar 5n 4reme ce ceilalti 0acnd 5n de0nada;duire dorm sau ;oaca ;ocuri de carti ca sa si omoare 4remea# el se 5ndeamna la lucrul sau8 a 1asit o comoara# dar o tine ascunsa 6Batei @III# !!7: el poarta 5mparatia cerurilor 5n sine8 dra1ostea# nade;dea s i credinta ca 4reodata 4a a;un1e la aerul curat de a2ara. Deocamdata# el 4ede ade4arata li/ertate ca prin o(linda, n (!icitura #. ,orinteni %---, .+', dar prin nade;de este de;a slo/od8 prin nade;de ne am mntuit 6Romani AIII# ,!7. Dar nade;dea care se 4ede nu mai e nade;de adau1a Apostolul# ca sa 5ntele1em pe deplin ceea ce se petrece. Cnd ocnasul a;un1e 4reodata cu ade4arat la slo/o0enie s i o 4ede 2ata catre 2ata# atunci nu mai este un ocnas printre ocnas ii pamntului. Atunci se a2la de;a 5n lumea li/ertatii8 li/ertatea 5n care a 2ost creat Adam s i care ni s a dat prin Eristos. *3

Precum cel 5nc9is# si noi suntem li/eri 5n nade;de# dar deplina mntuire se a2la 5n cealalta lume nepamnteana8 de a/ia atunci putem spune pentru totdeauna8 sunt mntuit. Caci porunca ce 0ice 2iti dar 4oi desa4rsiti precum si Tatal 4ostru Cel din ceruri desa4rsit este 6Batei A# !D7 este cu neputinta de a 2i 5ndeplinita de catre oameni aici pe pamnt. Si atunci pentru ce ni s a mai dat< S2intii raspund8 Pentru a ne 5ncepe lucrarea 5nca de pe acum# dar cu 4es nicia 5naintea oc9ilor. Telul li/ertatii omenesti nu salasluies te 5n sine 5nsus i sau 5n aproapele# ci 5n Dumne0eu# spune episcopul Teo2an. Caci ast2el rasuna stri1atul li/ertatii8 pocaiti 4a. S i c9emarea este8 Aeniti la Bine toti cei osteniti si 5mpo1arati #4atei %-, +2'. Sa fim osteniti de ce= e 0/aterea pentru /unurile trecatoare< Si 5mpo4arat i de ce< De 1ri;i s i preocupari lumesti< 'icidecum# raspund s2intii. Caci Domnul spune mai departe8 Luati ;u1ul Beu asupra 4oastra s i 5n4atati 4a de la Bine# Care niciodata nu B am 1ndit la /unurile cele trecatoare si niciodata n am 2ost 5mpo4arat de 1ri;ile lumesti ct timp am petrecut pe pamnt. Si oare ce primesc cei ce se ostenesc pentru mntuirea lor si sunt 5mpo4arati de 5mpotri4irea lumii# att 5nlauntrul ct si 5n a2ara lor# precum si aceia ce iau asupra lor ;u1ul lui Eristos s i traiesc asa cum a trait El# s i de aceea se 5n4ata nu de la 5n1eri sau de la oameni *1

sau din carti# ci de la Bine# de la El 5nsusi# din propria Sa 4iata# lumina s i lucrare 5n noi# ca sunt /lnd si smerit cu inima s i nu 4a nalt cu (nduri despre marirea 4ea sau despre ce spun sau fac 5u 9 ce fel de plata 4or primi toti acestia< Ei 4or 1asi odi9na su2letelor lor8 4or 2i eli/erati de ispite# neca0uri# umilinte# /atai# temeri# 5n1ri;orari s i toate cele ce tul/ura inima omului. Aceasta 5n4atatura a S2ntului Ioan Scararul a mers mai departe din crestin 5n cres tin. Caci trairile toarna iaras i s i iarasi 5n inimile 5nnoite ade4arul ca :u(ul 4eu e *un si po1ara 4ea este usoara pentru acela care Ba iu/es te. ar numai cel ce 1a ra*da pna n sfrsit, acela se 1a mntui #4atei %-%, ++', nu s i aceia ce cad si se lene4esc. Acelora nu li s a 2a1aduit nimica. De aceea nu tre/uie sa ne lasam prada o/oselii. Tre/uie sa 2im tari# neclintiti# sporind totdeauna 5n lucrul Domnului# stiind ca osteneala noastra nu este 0adarnica 5n Domnul 61 Corinteni @A# ,D7. O data ce am 5nceput# nu tre/uie sa 5ncetam a 2ace lucruri 4rednice de pocainta 6-apte Apostoli @@AI# ,37. Odi9na este totuna cu darea 5napoi.

*,

@II.
Ascultarea este o alta unealta de 2oarte mare 2olos 5n ra0/oiul 5mpotri4a 4oirii de sine. Cu ascultarea 5ti tai madularele trupului ca sa slu;esti cu att mai /ine cu cele ale du9ului# spune S2ntul Ioan Scararul. Si 5nca# ascultarea este mormntul propriei 4oiri# din care se 5nalta smerenia. Adu ti aminte ca de /una 4oie te ai 5n9amat la ;u1# si 2ie ca cruciulita ce o porti la 1t sa ti aminteasca 5ntr una8 prin slu;ire mer1i catre ade4arata slo/o0enie. Dar are oare slu;itorul 4ointa proprie< 'u# ci el tre/uie sa se supuna. Poate ca te 5ntre/i8 dar de cine sa ascult< S2intii raspund8 sa dai ascultare 5n4atatorilor tai 6E4rei @III# 1)7. S i care sunt 5n4atatorii mei< =ntre/i mai departe. Unde i 4oi 1asi pe aces tia# acum cnd este 2oarte ane4oie a 1asi un 5n4atator 5m/unatatit< Si iarasi 5ti raspund S2intii Parinti8 $iserica a 5n1ri;it s i de aceasta. Drept care ne a dat de pe 4remea Apostolilor un 5n4atator care e mai presus de toti ceilalti# si care ne poate 1asi pretutindeni# oriunde ne am a2la si 5n ce ne am 1asi8 5n oras sau la sat# 5nsurati sau ne5nsurati# /o1at i sau saraci. Arei sa i a2li numele< Este s2ntul post. Dumne0eu n are tre/uinta de postul nostru. Lui nu I tre/uieste nici macar ru1aciunea noastra. Celuia desa4rsit nu I pot lipsi de niciunele pe care noi **

creaturile Sale am putea sa I le dam# de aceea nici Dnsul nu cere ce4a de la noi# ci ne 5n1aduie a I aduce ;ert2e pentru mntuirea noastra# spune S2ntul Ioan Fura de Aur. Cea mai mare ;ert2a pe care I o putem aduce Domnului suntem noi 5nsine. Aceasta n o putem 2ace 2ara sa lepadam 4oirea noastra. Ascultarea ne 5n4ata cum sa 2acem acest lucru. La ascultare a;un1em prin sr1uinta# s i cea mai /una sr1uinta pe care ne a pre dat o $iserica sunt posturile prescrise de Ea. Pe ln1a post mai a4em si alti 5n4atatori carora sa le dam ascultare. Ei ne 5ntmpina la 2iecare pas 5n 4iata de toate 0ilele# numai de le am lua 4oile 5n seama. 'e4asta 5t i cere sa porti impermea/ilul pe tine8 2a i pe 4oie# pentru a ti sr1ui ascultarea. Cole1a de ser4ici te roa1a s o conduci o /ucata de drum8 condu o 2acnd ascultare. -ara cu4inte cere pruncul 5n1ri;ire si to4arasie8 2a i pe plac dupa putinta# ca sa 2aci ascultare. Poti 1asi# 5ntocmai 2ratelui de manastire# prile;ul de ascultare 5n propria ti casa. S i de asemeni la slu;/a# sau 5mpreuna cu aproapele. Ascultarea rupe multe 0a1a0uri. Aei capata slo/o0enie s i prin aceea ca inima se 5n4ata cu supunerea. Arati ascultare si 9otarele de srma 19impata se pleaca8 5ti 0dro/esti semetia# patima pricirii la 4or/e# pornirea de a 2i 5ntelept 5n oc9ii tai si 5ndaratnicia# toate care te 5nc9id 5ntr o carapace 5mpietrita# de unde nu poti 5ntlni pe Domnul iu/irii si al li/ertatii. *!

Asa ca deprinde te sa te /ucuri de 5ndata ce ti se o2era prile;ul ascultarii. Este cu totul 0adarnic sa cauti dinadins de acestea# caci atunci 4ei cadea 5n ser4ilism pre2acut# care duce 2ara 1res la multumirea de sine. $i0uie te cu putere ca ti se 4or i4i prile;urile de ascultare cele de 2olos si 5ntocmai potri4ite dupa 2elul tau. Dar de o/ser4i ca ai lasat sa ti scape printre de1ete un prile;# mustra te pe tine 5nsuti8 ai 2ost ca acel cora/ier care a lasat sa i scape ne2olosita o adiere de 4nt. Adierii 5nses i 5i este totuna daca a 2ost sau nu 2olosita. Dar pentru cora/ier era un mi;loc de a a;un1e la tinta mai repede. As a ar tre/ui sa pri4esti le1atura ta cu ascultarea si cu toate mi;loacele ce ne sunt trimise de S2nta Treime.

@III.
Lucrarea 4a0uta ne duce acum la ra0/oiul ce se duce 5n adnc# asemanator curatirii cepei 2oaie cu 2oaie# pna cnd dam de mie0ul ce se 5ndreapta spre lumina. Acolo# 5n camara cea mai dinauntru# acolo 4ei a2la camara cereasca# caci ele sunt totuna# dupa S2ntul Isaac Sirul. Acum cnd te 5ntaresti ca sa co/ori 5n adncul launtric 4ei 2i 5ntmpinat de ade4arata ta 2ata si de acele 2ete 5ntunecate ale 9arapilor 1ndirii# cum 5i numes te S2ntul Isic9ie din Ierusalim# sau acea lucrare pe care S2ntul Bacarie E1ipteanul o asemuies te cu un sarpe *+

5ncolacit ce s a 2urisat 5nauntru s i ti a 4atamat cel mai pret ios madular su2letesc. De ai ucis acest sarpe# te poti /ucura de curatia ta 5naintea lui Dumne0eu# spune el. Dar de n ai 2acut o# ca0i cu umilinta ca un scr/it si pacatos si roa1a te la Dumne0eu pentru toate cele ascunse din launtrul tau. Dar cum 4om pune 5nceput /un noi cei ce n am co/ort niciodata 5n adncul inimii< 'e a2lam 5n a2ara# dar sa ciocanim cu post si ru1aciune# asa cum ne 5ndeamna Domnul cnd 0ice8 /ateti s i 4i se 4a desc9ide 6Batei AII# )7. Caci a /ate 5nseamna a 2aptui. Daca stam neclintiti 5n cu4intele Domnului# 5n saracie# 5n smerenie# 5n toate cele ce poruncesc e4an19eliile si 0i si noapte ciocanim la portile du9o4nicesti ale Domnului# atunci 4om putea a2la ceea ce cautam. 'umai acela care 4rea sa scape de 5ntuneric si ro/ie poate intra 5n li/ertate prin aceasta usa. Acolo 5l asteapta 2irea slo/o0eniei du9o4nicesti si putint a de a L 4edea pe cerescul =mparat Eristos# ne spune S2ntul Bacarie.

@IA.

Aceluia ce se arunca 5n lupta launtrica 5i tre/uiesc 5n 2iecare clipa patru lucruri8 smerenie# cea mai mare tre04ie# 4ointa de 5mpotri4ire si ru1aciune. El tre/uie sa /iruie cu a;utorul lui Dumne0eu pe ##9arapii 1ndului># sa i 5ntmpine la us a inimii si sa i lo4easca acolo ca pe pruncii tai de piatra 6Psalmul 1*"# (7. *"

Smerenia este de neaparata tre*uinta, caci trufas ul nu este nicicnd primit. Trez1ia este tre*uinta pentru a recunoaste (ra*nic 4ra;masii si a ti pastra inima despo4arata. &ointa de mpotri1ire tre*uie sa lucreze n acea clipa cnd potri4nicul a 2ost descoperit. Dar 2ara Bine nu puteti 2ace nimic 6Ioan @A# +7# de aceea toata lupta se tine pe temelia ru1aciunii. O mica ima1ine poate sa ti 2ie calau0itoare8 cu tre04ia ta descoperi pe 4ra;mas ul ce se apropie de usa inimii# de pilda ispita de a 1ndi rau despre semenul tau. De 5ndata se tre0este 4ointa de 5mpotri4ire si respin1i ispita# dar de;a 5n clipa urmatoare es ti atacat pe la spate su/ 2orma aprecierii de sine8 mai# daH strasnic am mai 2ost? $iruinta ta paruta se presc9im/a 5ntr o amarnica 5n2rn1ere# deoarece a lipsit smerenia. Daca 5ti predai lupta Domnului tau# piere si prile;ul aprecierii de sine si eli/erat. Aei 4edea 5n curnd ca nu se a2la arma mai tare ca numele Domnului. Pilda ti a aratat cum tre/uie purtat ra0/oiul 2ara ra1a0. =n 4ltoarea luptei se strecoara 5nauntru pornirile rautatilor ce tre/uiesc sta4ilite de5ndata. Acestea sunt sa(etile cele arzatoare ale 1icleanului, despre care 4or/este Apostolul 6E2eseni AI# 1"7# s i care 4in 5n 0/or 2ara ncetare. Tot ast2el tre/uie sa stri1am s i noi ne5ncetat catre Domnul. Lupta noastra nu este 5mpotri4a trupului si a sn1elui# ci 5mpotri4a 5ncepatoriilor# 5mpotri4a stapniilor# 5mpotri4a *)

stapnitorilor ntunericului acestui 1eac, mpotri1a du!urilor rautati, care sunt n 1azdu!uri # 5feseni &-, .+'. Pornirea spre pacat este nceputul, arata sfintii. Urmea0a apoi potri4irea sau 5nto4aras irea# 5n care ne urmam mai departe reaua pornire. Al treilea pas este 5ncu1iintarea, iar al patrulea este pacatul sa1rs it. ,ele patru stadii se pot desfasura ntr-o clipita, dar pot fi si treptate, astfel ca sa ai timp a le distin(e. Pornirea suna la usa ca un 1nzator am*ulant. aca l-ai *a(at n casa ncepe sa-i mpuie capul cu marfa de 1nzare, si (reu mai scapi de dnsul# c9iar de i 4adesti mar2a proasta. Dupa care urmea0a 5ncu4iintarea si la s2rs it cumparatura# cel mai adesea nedorita8 te ai lasat ama1it de trimisul celui rau. Despre relele porniri spune Da4id8 5n dimineti 4oi :udeca pe toti pacatos ii pamntului #Psalmul .<<, .<', caci cel ce 1raieste nedreptati nu 4a locui 5n casa mea 64. (7. Iar Boise spune despre 5ncu4iintare8 Sa nu 2aceti le1amnt cu ei 6Ies irea @@III# *,7. Parintii ne spun ca primul 4ers din psalmul 5nti8 -ericit /ar/atul# care n a um*lat n sfatul necredincios ilor? se potri1es te aceleias i. 5ste de mare tre*uinta a (rai cu 1ra:mas ii sai n poarta # Psalmul .+7, @'. Dar cum e mare 5m/ul0eala la usa# si cum stim ca 5nsus i satana se preface n n(er de lumina #+ ,orinteni @I# 1!7# S2intii Parinti ne s2atuiesc sa ne tinem inima curata de toate pornirile# tul/urarile si 2ante0iile de *D

orice 2el. 'u sta 5n putinta omului sa deose/easca pornirile rele de cele /une8 doar Domnul poate 2ace aceasta. Asa ca ne lasam cu 5ncredere 5n minile Domnului s tiind ca# de n ar pa0i Domnul cetatea# 5n 0adar ar pri4e19ea cel ce o pa0este 6Psalmul 1,"# 17. De tine atrna sa te pa0esti sa nu intre 5n inima ta (ndul nele(iuit # euteronom %&, .8' si sa (ri:esti ca inima ta sa nu se prefaca ntr-un tr( unde 1rute si ne1rute se amesteca ntr- un talmes -*almes, pna cnd nu le mai poti da de capat. Aici este locul unde se *ucura !otii si tl!arii, dar unde nicidecum nu apare n(erul pacii cel tre*uincios. Pacea, si c!iar pacea Domnului# se 5ndepartea0a de un asemenea loc. De aceea ne a spus El prin Apostolul Sau8 curatiti-1a inimile #-aco1 -&, 2' si nsus i ne-a ndemnat6 luati aminte, pri1e(!iati #4arcu %---, 00'. Caci de 4a 4eni El si ne 4a 1asi inima necuratita si pe noi dormind# 4a 0ice8 nu 4a cunosc pe 4oi 6Batei @@A# 1,7. Dar acea clipa e totdeauna aici# daca nu acum 5n clipa urmatoare# si daca nu 5n clipa urmatoare acum. Caci# precum 5mparatia cerurilor# asa se 1ases te si ceasul ;udecatii 5n orice clipa 5n inima noastra. Drept care8 daca pa0itorul nu 4e19ea0a# nu 4e19ea0a nici Domnul# dar de nu 4e19ea0a Domnul 5n 0adar 4e19ea0a pa0itorul. De aceea sa 2im cu tre04ie la usa inimii noastre si ne5ncetat sa cerem a;utorul Domnului. *(

Cautatura sa nu ti se 5ndrepte spre 4ra;mas. 'u te lua nicicnd la cearta cu el# caci nu i cu putinta a l /irui: 4iclesu1urile sale 4ec9i de mii de ani te 4or rapune pe data. 'u# ci stnd 5n mi;locul o1orului inimii tale pri4este ne5ncetat 5n sus# acolo unde es ti aparat din toate partile deodata8 =nsus i Domnul trimite pe 5n1erii Sai sa te pa0easca la stn1a# la dreapta s i dinapoi totodata. Aceasta tre/uie s o talmaces ti ast2el8 de 4ei cadea 5n 4reo ispita sa nu cercete0i si sa descosi 5ncolo s i ncoace cum de s a petrecut# caci 5n acest 2el 5ti 5ntuneci inima si pier0i multa 4reme# iar aceasta este de;a spre cs ti1ul 4ra;mas ului. =n loc de a 2ace asa alear1a ne5ntr0iat la Domnul si 0i8 Dumne0eule# miluieste-ma pe mine pacatosul. S i cu ct ti tra(i mai de(ra*a (ndul de la ispita, cu att mai repede 1ine a;utorul. 'u te 5ncrede niciodata 5n tine 5nsuti. 'u lua niciodata 9otarri 5ntelepte 1ndindu te8 de /una seama ca ma 4oi descurca. 'u te 5ncrede 5n propria putere si 5n taria de a re0ista 4reunei ispite# 2ie ea mare sau mica. Dimpotri4a# sa 1ndesti8 ne1res it 4oi cadea de cum mi se 4a i4i prile;ul. =ncrederea 5n sine e un to4aras prime;dios8 cu ct te tii mai de ne4olnic# cu att te a2li mai la adapost. Socotes te te sla/# cu totul neputincios de a re0ista celei mai mici soapte a 4ra;masului. Si atunci 4ei 4edea cu uimire ca el n are nici o putere asupra ta. Caci L ai 2acut pe Cel Prea5nalt scapare tie# s i 4ei 5ntari ca nu 4or 4eni catre tine rele 6Psalmul (3# !3

137. Sin1ura prime;die de care este pascut cres tinul este pacatul. De te 4ei amar5 dupa ce ai ca0ut 5n ispita# si ti mai 2aci si 2a1aduinte 9otarnd ca ##de acum 5nainte n o sa se mai 5ntmple niciodata># este semn limpede ca te a2li pe un drum 1resit8 ti s a ranit 5ncrederea 5n tine.Acela ce nu se /i0uie pe sine 5nsusi e uimit cum de n a ca0ut mai rau si da sla4a lui Dumne0eu ca i a trimis a;utorul la 4reme# 2ara de care ar 2i 0acut mai departe acolo 5n adnc. De5ndata se ridica de ;os s i 5si 5ncepe ru1aciunea cu un 5ntreit Sla4a Tie Doamne. Copilul ras2atat care a ca0ut 0ace mai departe si se 4aita cautnd consolare s i mn1ieri. 'u te mai cocolosi atta# orict te ar durea. Scoala sus de5ndata si continua lupta. Acela ce se lupta se raneste. 'umai 5n1erii nu cad niciodata. Dar roa1a te lui Dumne0eu ca sa te ierte si sa sa nu mai lase sa 2ii 2ara de tre04ie. 'u 2ace nici precum Adam# dnd 4ina pe 2emeie sau pe dia4ol sau oarece 5mpre;urare. Cau0a caderii tale se a2la 5n tine 5nsuti8 5n clipa 5n care Stapnul casei era plecat din inima ta# ai lasat 2urii s i tl9arii sa intre si sa petreaca acolo 5n 4oie. Roa1a te la Dumne0eu sa nu se mai 5ntmple. Cum petreceti aicea< A 2ost 5ntre/at odata un 2rate dintr o manastire. Si el a raspuns8 Cadem si ne sculam# cadem si ne sculam# cadem si iarasi ne ridicam. !1

Caci nu trec multe clipe din 4iata ta 2ara ca sa 2i ca0ut macar odata. As a ca roa1a te lui Dumne0eu sa ne miluiasca pe noi toti. Cere mila# 5ndurarile s i 9arul# 5ntocmai precum le cere pe acestea osnditul la moarte# s i adu ti aminte ca doar prin 9ar suntem mntuiti 6E2eseni II# +7. 'u poti a4ea nici o 5ndreptatire pentru slo/o0enie s i 9ar: pu ne te 5n starea unui ro/ ce se arunca la picioarele stapnului sau cerndu i 5ndurare. =n acest 2el tre/uie sa ti 2ie ru1aciunea# daca 4rei sa l urme0i pe S2ntul Isaac Sirul si ##sa te despo4are0i de pacat> pentru a a2la acolo 5nauntru ##acele suisuri ce te a;uta sa urci mai departe>.

@A.
Din acestea se 4ede ca ru1aciunea este arma cea mai de capati si de tre/uinta. =n4ata sa te ro1i# si 4ei /irui toate puterile raului ce ti dau na4ala. Ru1aciunea e o aripa# credinta e cealalta# iar amndoua ne poarta la cer. Dar nimeni nu poate 0/ura doar cu o aripa8 ru1aciunea 2ara credinta e la 2el de 0adarnica precum credinta 2ara ru1aciune. Dar credinta t i e tare putina# asa ca poti sa stri1i cu 2olos8 Doamne# da mi credinta? O ast2el de cerere ramne arareori 2ara raspuns. Frauntele de mustar se 2ace copac mare# a spus Domnul. !,

Acela ce 4rea aer curat si soare desc9ide 2ereastra. Ar 2i o ne/unie sa stai 5n spatele draperiilor trase si sa spui8 nu e lumina# nu e aer de respirat? Lasa sa 4ietuiasca 5n tine aceasta ima1ine cu pri4ire la e2ectul ru1aciunii. Puterea sau 9arul lui Dumne0eu este pretutindenea s i 5n tot locul la 5ndemna tuturora# dar nu poti lua din ele 2ara sa doresti si sa lucre0i pentru aceasta. Ru1aciunea este lucrare8 a te ru1a 5nseamna a 2i lucrator cu ade4arat. Pentru 2iecare lucrare se cere straduinta8 o lim/a straina se 5n4ata 4or/indu o# ru1aciunea se 5n4ata ru1ndu te. 'ici sa nu te 1ndesti ca ai putea a2la ceea ce cauti 2ara de ru1aciune. Ru1aciunea este temelia si 5nceputul doririi de Dumne0eu. Prima scnteie este aprinsa de ru1aciune8 ru1aciunea 5ti trimite primele um/re ale celor cautate si 5ti tine trea0a dorirea de a mer1e mai departe. Ru1aciunea este temelia lumii# a spus S2ntul Ioan Scararul# iar un alt s2nt a asemuit 5ntrea1a lume cu un 4as 5n care 2iintea0a $iserica lui Eristos# dar $iserica se tine 5mpreuna prin ru1aciune. Ru1aciunea este petrecerea si unirea omului cu Dumne0eu. Este podul pe care mer1e de la sinele cel trupesc cu toate ispitirile lui catre sinele cel du9o4nicesc cu li/ertatea sa. Ea este 0idul de aparare 5mpotri4a supararilor# este securea necredintei# 5ndepartea0a nesimtirea si 5m/ln0este mnia. Ru1aciunea este 9rana su2letului si luminarea simt urilor# ea ne da de pe acuma /ucuria ce !*

4a sa 4ina: aceluia ce se roa1a 5n ade4ar ru1aciunea 5i este ;udecata# ;udet# si tronul .udecatorului 5n 2ata 5n2ricosatei ;udecati# este 5n inima c9iar acum# 5n clipa aceasta. Ru1aciunea si tre04ia sunt una s i aceeas i# caci cu ru1aciunea pa0esti usa inimii. Oc9iul cel trea0 0ares te de5ndata cea mai mica mis care din 2ata sa# tot ast2el si inima adncita 5n ru1aciune. Alta ima1ine de 2olos poate 2i paian;enul8 acela sta 5n mi;locul pn0ei sale si de5ndata ce simte cea mai mica musculita o si omoara. Tot ast2el 4e19ea0a si ru1aciunea 5n mi;locul inimii8 de 5ndata ce o 01uduire anunta apropierea unui 4ra;mas # ru1aciunea 5l si ucide pe data. A parasi ru1aciunea este totuna cu a ti parasi postul de 4e19e. Poarta sta desc9isa pentru 9oardele na4alitoare si comorile adunate sunt ;e2uite. Prada torului nu i tre/uies te prea multa 4reme pentru a 5n2ap tui ;a2ul8 mnia# de pilda# poate narui totul 5ntr o clipa.

@AI.

=ntele1em iarasi de la S2intii Parinti ca prin ru1aciune nu se 5ntele1 numai ru1aciunile 4remelnice# cele de dimineata si seara s i ru1aciunile meselor# ci pentru ei ru1aciunea este totuna cu ru1aciunea ne5ntrerupta# cu 4iata 5n ru1aciune. Porunca Ru1ati 4a nencetat #.Tesaloniceni &, ./' tre*uie luata ntocmai. !!

Ast2el 5nteleasa ru1aciunea este stiinta stiintelor si arta artelor. Artistul lucrea0a 5n lut si cu 4opsele# 5n cu4inte sau sunete: el da 2orma si 2rumuset e dupa priceperea sa. Baterialul celui ce se roa1a este 5nsusi omul 4iu: el 5l creea0a prin ru1aciune# 5i da 2orma si 2rumusete8 5nti lui 5nsusi s i apoi la multi altii. Omul de stiinta studia0a lucrurile create si 2enomenele: cel ce se roa1a 5s i 5ndreapta ru1aciunea catre Creatorul celor create. 'u caldura 5i atra1e dra1ostea# ci i04orul caldurii: nu 2unctiunile 4ietii# ci 5nceputul ei: nu propriul sine# ci 5nceputul constiintei de sine8 Creatorul sinelui. Artistul si sa4antul tre/uie sa depuna multa truda pna a a;un1e la maiestrie8 ei nu a;un1 niciodata la ni4elul propus. Daca ei ar astepta re4elatia dumne0eiasca de 2iecare data cnd se apuca de lucru# nu ar mai 5n4ata niciodata /a0ele mes tes u1ului lor. Aiolonistul tre/uie sa exerse0e din 1reu si timp 5ndelun1at pentru a patrunde tainele 1in1asului instrument8 cu ct mai 1in1asa tre/uie sa 2ie inima omeneasca< Apropiati 4a de Dumne0eu si Se 4a apropia si El de 4oi 6Iaco4 IA# D7. De noi depinde a 5ncepe. Cnd 2acem un pas catre Domnul# El 2ace 0ece 5nspre noi8 este Acelasi Care l a 4a0ut pe 2iul risipitor 5nca departe fiind el si i s-a facut mila si aler(nd, a cazut pe (rumazul lui s i l-a sarutat #$uca %&, +<'. Dar odata si odata tre/uie 2acut acest prim pas s o4aitor daca 4rem cu tot dinadinsul sa ne apropiem de umnezeu. >u te rusina de nceputul tau !+

ne5ndemnatic: nu asculta s oaptele 4iclene ale 4ra;masului ce te intimidea0a s i 5ti strecoara 5ndoiala# 4rnd ca tu sa ti 5nc9ipui ca toate nu sunt dect 2ante0ii 2ara rost# iar comportarea ta prosteasca. A2la ca nimic nu i mai de temut pentru 4ra;mas ca tocmai ru1aciunea. Copilului 5i 4ine po2ta de a citi prin citire: cu ct 5ncepi a 5ntele1e o lim/a# cu att mai mult o 4or/es ti si t i de4ine mai dra1a. Po2ta 4ine mncnd. =ndemnarea se capata prin stradanii. Stradaniile de4in tot mai placute cu ct cres te 5ndemnarea. Sa nu cre0i ca este altminteri cu ru1aciunea. 'u as tepta 4reo descoperire dumne0eiasca de sus 5nainte ca sa te asterni pe trea/a. Omul este creat spre ru1aciune# tot asa precum este creat sa 1ndeasca s i sa 1raiasca. Dar 5nti si 5nti spre ru1aciune8 caci Domnul Dumne0eu l a pus pe om 5n (radina cea din 5den ca s-o lucreze si s-o pazeasca 6-acerea II# 1+7. Si unde a2li tu 1radina Edenului daca nu 5n inima ta< Ar tre/ui sa pln1i precum Adam asupra Edenului pierdut prin ne5n2rnarea ta: te ai 5m/racat 5n 2run0a de smoc9in si 5n 5m/racaminte de piele 6-acerea III# ,17# adica 5n tarna cea trecatoare cu su2erintele ei. =ntre tine s i calea cea strmta ce duce la pomul 4ietii s au /a1at 2lacarile mo9orte ale po2telor lumes ti# s i numai celui ce 4a /irui aceste po2te 5i 4oi da sa mannce din pomul 4ietii# care este 5n raiul lui Dumne0eu 6Apocalipsa II# )7. Dar nespus de 1reu este a csti1a o ast2el de /iruinta? Adam a calcat doar o porunca a Domnului: tu !"

le calci pe toate 0ilnic si 5n 2iecare ceas# spune S2ntul Andrei Criteanul. Aceasta iposta0a de 5mpietrit si nara4it calcator de porunci sa ti porneasca ru1aciunea cea catre ceruri. Adesea calcatorul de porunca cel nara4it nici nu s i mai simte pacatul8 el s a 5mpietrit. As a s i cu noi. 'u te 5nspaimnta de 5mpietrirea propriei inimi8 ru1aciunea o 4a 5nmuia cu 4remea.

@AII.
Acela ce se 9otaras te a 2ace 1imnastica de dimineata 5n 2iecare 0i# nu o 2ace cel mai adesea pentru ca ar a4ea un trup 4oinic# ci tocmai pentru a capata ceea ce nu are. 'umai dupa ce ai capatat ce4a 5ncepi sa te 5n1ri;es ti de pastrare: pna atunci te lupti a cs ti1a acel lucru. De aceea8 5ncepe ti ne4ointa 2ara a astepta ce4a de la sine ti. Daca ai 2ericirea de a dormi sin1ur 5n camera# poti sa urme0i 5ntocmai si netul/urat s2aturile cartii de ru1aciune8 ##Dupa ce te ai tre0it dimineat a# si 5nainte sa 5ncepi 4reo acti4itate# aduna ti 1ndurile# 5nc9ipuies te ti ca stai 5naintea atoate4a0atorului Dumne0eu si 0i# 5n timp ce te 5nsemne0i cu semnul crucii8 =n numele Tatalui, al Fiului si al Sfntului u!, Amin. As teapta dupa aceea cte1a clipe pna cnd cu(etul ti s-a linistit s i 1ndurile au parasit cele lumes ti. Rostes te atunci# !)

2ara 1ra/a si cu inima trea0a# urmatoarea ru1aciune8 umnezeule, miluies te-ma pe mine pacatosul)" Dupa care urmea0a celelalte ru1aciuni# 5nti ru1aciunea catre S2ntul Du9# apoi catre S2nta Treime# dupa aceea Tatal nostru# si mai departe ru1aciunile de dimineata. Citeste mai de1ra/a cte4a dintre ele 5n linis te# dect pe toate 5n 1ra/a. Acestea sunt din experient a 5ndelun1ata a $isericii: prin ele intri 5n comuniune cu o multime de credinciosi care se roa1a: nu mai esti sin1ur# ci es ti o particica din $iserica C adica din trupul Ei. Prin ru1aciuni capeti ascultarea care este att de tre/uitoare trupului ct si inimii si 1ndurilor# pentru 0idirea credint ei tale. Ru1aciunea cea ade4arata s i deplina este aceea 5n care cu4intele ru1aciunii sunt patrunse de 1nd s i simtire: de aceea tre/uies te tre04ia. 'u lasa 1ndurile sa o ia ra0na8 prinde le s i iara# re5ncepe totdeauna din locul 5n care ai parasit ru1aciunea. =n acelasi 2el poti citi din Psalmi# mai ales daca 5ti lipseste cartea de ru1aciune. Ast2el te deprin0i cu ra/darea si pri4e19erea. Acela ce sta 5n 2ata 2erestrei desc9ise aude 01omotele de a2ara# altminteri nu e cu putinta. Dar el poate da sau nu atentie 4ocilor# dupa cum dores te. Tot ast2el si cel care se roa1a este supus 2ara 5ncetare unui torent nesta4ilit de 1nduri# sentimente s i impresii. A le 0a1a0ui cur1erea lor 0/uciumata este la 2el de 0adarnic ca aceea de a 5ncerca sa 0a1a0uies ti aerul dintr o 5ncapere desc9isa. Dar le poti lua 5n seama sau nu. !D

Aceasta# spun s2intii# nu se 5n4ata dect prin ne4ointa. Atunci cnd te ro1i pastrea0a tacerea. 'u te ro1i pentru 5ndeplinirea dorintelor lumesti# ci te ro1i8 2aca se 4oia Ta. Este ne5n1aduit a 4rea sa L 2aci pe Dumne0eu un 2el de caraus. Tu 5nsuti sa taci: acum 4or/es te ru1aciunea. S2ntul Aasile cel Bare ne spune ca sunt patru 2eluri de ru1aciuni8 De sla4ire# de multumire# de marturisire a pacatelor si de cerere de mntuire. 'u cere s i nu te 5n1ri;i de oarece tre/uinte# ci cauta mai 5nti 5mparatia lui umnezeu si dreptatea $ui si toate acestea se 1or adau(a 1oua #4atei &-, 00'. Acela care nu s i 5ndreptea0a 4oia s i deci ru1aciunea dupa 4oia lui Dumne0eu 4a 5ntmpina piedici 5n lucrarile sale s i 4a cadea 5ntr una 5n capcanele 4ra;masului. Drept care este nemultumit sau mnios# 5ntristat# 0a/a4nic# nera/dator sau 5n1ri;orat# si 5n starea aceasta nu se poate sta la ru1aciune. O ru1aciune necurata este si aceea care se 2ace cta 4reme ai ce4a de repros at 4reunui om. Cel ce se roa1a poate reprosa doar unuia sin1ur# s i acela este el 5nsus i. -ara mustrarea de sine ru1aciunea ta este la 2el de 0adarnica pe ct era de 0adarnica atunci cnd mustrai pe altul 5n inima ta. Poate ca te 5ntre/i8 cum se poate 5n4ata aceasta< Raspunsul este simplu8 se 5n4ata prin ru1aciune. 'u te 5nspaimnta de uscaciunea din tine. Ploaia datatoare de 4iata 4ine de sus iar nu de ;os din pamntul tau pietros care rodes te doar spini si palamida 6-acere !(

III# 1D7. 'u as tepta nici oarece ##stari># exta0 sau 4i0iuni sau alte sen0atii placute8 ru1aciunea nu este o sa4urare. Cunoaste ti nenorocirea# 5ntristea0a te si pln1i 6Iaco4 IA# (7# amintes te ti ca es ti pieritor s i stri1a la Domnul dupa milosti4ire: restul este 5n seama Lui.

@AIII.
Ru1aciunea nu 5ncetea0a odata cu terminarea ru1aciunilor de dimineata. De acuma tre/uie sa ne mentinem ru1aciunea toata 0iua si 5n toate 5mpre;u rarile. Episcopul Teo2an le da 5ncepatorilor s2atul de a ale1e un 4ers din Psalmi ca o ru1aciune scurta# de exemplu8 Doamne 1ra/es te spre a;utorul meu# sau -nima curata zideste ntru mine umnezeule, sau $audat este omnul, sau altce1a; n Psaltire se (asesc o multime de astfel de stri(ate de ru(aciune mai lun(i sau mai scurte. Apoi se 1a pastra n minte aceasta ru(aciune n cursul zilei s i se 1a repeta de ct mai multe ori cu putinta, n (nd sau soptind, sau cu (las tare cnd es ti sin(ur si nu te aude nimeni. n tram1ai s i n lift, la lucru s i 5n timpul meselor# cu staruinta# de 5ndata ce se i4es te oca0ia aduci ru1aciunea din nou s i 5ti 5ndrepti atentia catre continutul ru1aciunii. Si 5n aceasta dispo0itie termini 0iua citind ru1aciunile de seara din cartea de ru1aciuni 5nainte de a mer1e la culcare. Acest exercitiu este potri4it si pentru aceia care nu se /ucura de sin1uratatea tre/uitoare pentru +3

ru1aciunile 0ilnice de seara s i de dimineata# caci ru1aciunile scurte pot 2i 2acute oriunde si oricnd. Sin1uratatea launtrica o 5nlocuieste pe cea din a2ara. Deasa repetare este importanta. Prin /ataile de aripi repetate des se 5nalta pasarea deasupra norilor: 5notatorul tre/uie sa dea des din /rat e si din picioare de nenumarate ori pna a;un1e la mal. Dar de se opres te pasarea din 0/or# tre/uie sa se multumeasca a sta printre ceturile de pe pamnt. Iar dedesu/tul 5notatorului pndeste adncul cel mai 5ntunecat. Roa1a te neo/osit 5n acest 2el ceas de ceas# 0i de 0i. Dar roa1a te cu smerenie# 2ara patima si 2ara meditatii# nici nu ti pune 5ntre/ari8 nu te 5n1ri;i de 0iua de mine 6Batei AI# *!7. Aei primi raspuns la 4remea potri4ita. A4raam a plecat 2ara sa iscodeasca8 oare cum arata tara pe care 4rei sa mi o arati mie< Ce ma as teapta acolo< El s a sculat pur si simplu si a plecat# cum 5i zisese omnul #Facere %--, 8'. Fa si tu asemeni. S le2uieste piatra dupa piatra pentru constructia ta# cu ra/dare# 5n tacere# 0i de 0i si nu 5ntre/a nici pe cei din ;ur: amintes te ti ca 'oe era sin1urul din toata lumea care mer1ea pe calea Domnului 6 -acere AI# !7# adica 5n ru1aciune. =nc9ipuieste ti strmtorarea# /e0na# du9oa rea 5n care a tre/uit sa traiasca pna cnd a putut sa iasa la aer curat s i sa ridice un altar Domnului. Aerul si altarul le 4ei 1asi 5n tine# arata S2ntul Ioan Fura de Aur. Dar numai dupa ce ai trecut de /una 4oie prin usa strmta precum 'oe. =n 2elul acesta 2aci 5n toate cele +1

precum ti-a poruncit omnul sa faci #Facere &-, ++' si ti construiesti facnd ru(aciuni n toata 1remea si pri1e(!ind #5feseni &-, .2' acel pod care sa te scoata din sinea trupeasca cu poftele ei mpartite, catre 5ntre1ul Du9ului. Prin intrarea ta C 5n inima ta C a Celui Unic dispare multitudinea# spune Aasile cel Bare. Gilele tale se 5ntre1esc s i sunt tinute laolalta de catre Acela care tine lumile 5n mna Sa.

@I@.
Este 2oarte important sa nu dam 2ru li/er trupului 5n timpul ru1aciunii. Ru1aciunea 5n timpul careia nu se sileste trupul si 2ara inima 5n2rnta este ca un 2at nedesa4rs it# spune S2ntul Isaac Sirul# caci o ast2el de ru1aciune este 2ara su2let. =n ea salasluies te samnta 5ncrederii 5n sine s i semetia inimii care se socotes te pe sine 5nsasi nu numai printre c9emati# ci c9iar printre cei putini alesi 6 Batei @@II# 1!7. Asa ca 2ereste te cu 1ri;a de o ast2el de ru1aciune: ea este radacina multor rataciri. Caci inima e lipita de cele lumes ti si totus i 5ti 5nc9ipui ca ai apucat cerul 5n launtrul tau cel trupesc. $ucuria ta se 5ntinea0a si se arata 5n a/sor/ire de sine# 5n po2ta de 4or/arie s i 5n pornirea de a i 5n4ata si a i con4erti pe altii 2ara sa 2i primit c9emarea de 5n4atator de la $iserica. Talmaces ti Scriptura dupa mintea ta cea trupeasca s i nu primes ti sa 2ii contra0is# te arunci 5n ar0atoare polemici scrise de +,

dra1ul propriilor pareri 5n timp ce uiti a ti stapni trupul s i a ti smeri inima. Ade4arata /ucurie este tacuta si dura/ila# de aceea ne 5ndeamna Apostolul8 /ucurati 4a pururea #.Tesaloniceni &, .7'. 5a porneste din inima ce pln1e din pricina 5ndepartarii de Lumina a lumii si a ei 5nsas i: ade4arata 2ericire se 1aseste 5n 5ntristare. Caci s a spus 2ericiti cei ce pln1 6Batei @@A# ,17 si 2ericiti cei ce pln(eti acum cu sinele 1ostru trupesc, ca 1eti rde cu cel du!o1nicesc #$uca &-, +.'. Ade4arata /ucurie este /ucuria mn1ierii# /ucuria care i04oraste din sentimentul propriei sla/iciuni si a milosti4irii Domnului# si nu are ne4oie de rsul cu 1ura pna la urec9i ca sa se arate 5n a2ara. Fndeste te si la aceasta8 cel ce este lipit de cele pamntes ti se /ucura dar se si tul/ura# se teme si se 5n1ri;orea0a pentru cele lumes ti8 sinea sa este supusa la multe pre2aceri. Dar /ucuria Domnului tau 6 Batei @@A# ,17 este dura/ila caci Dumne0eu este nesc9im/ator. =n2rnea0a ti s i lim/a tot asa cum 5ti strunes ti trupul cu post si asprime. Aor/aria este un mare dusman al ru1aciunii. Bulte 4or/e 1oale stau 5n calea cu4intelor ru1aciunii8 de aceea 4om da socoteala pentru orice cu1nt desert pe care-l rostim #4atei %--, 07'. >u intri cu noroi n camera pe care 1rei s-o tii curata6 asa ca pastreaza-ti inima slo*oda de toate *rfele si pala1rele despre ntmplarile zilei ce a trecut. +*

Foc este s i lim*a, si (ndeste-te cum putin foc aprinde tot codrul #-aco1 ---, @-7'. ar daca nu dai aer flacarilor, atunci ele se stin(; nu da aer patimilor tale si se 1or na*usi de ndata. e te aprinzi de mnie6 taci si nu lasa sa se 1ada n afara, doar omnul o sa-ti auda marturisirea; asa stin(i focul din pripa. aca te smintesti din (res elile celuilalt6 urmeaza pilda lui Sem s i Ia2et s i arunca mantaua tacerii peste ele# ca sa ti se 5na/us e po2ta de a osndi 5nainte de a 2i i0/ucnit 5n 2lacari. Tacerea este 4asul ru1aciunii tre0e. Dar nu numai lim/a tre/uieste strunita de catre cele ce se sileste 5n mestesu1ul tre04iei. El tre/uie sa ia seama la sine nsusi #Aalateni &-, .' n toate cele si trez1ia tre*uie sa co*oare n adnc. Acolo (ases te nenumarat i nselatori6 amintirile, (ndurile s i nc!ipuirile 0/urda li/er si tre/uiesc strunite. 'u te atin1e de amintirile care 5ti tul/ura ru1aciunea# nu mai scormoni 5n tarna pacatelor tale: nu 2ii ca un cine care se 5ntoarce unde a 1arsat #Pilde %%&-, ..'. >u ti lasa aducerea aminte sa stea asupra lucrurilor care t i pot redestepta poftele sau pot slo*ozi nc!ipuirea6 unul din salasurile cele mai dra(i ale dia1olului este tocmai 5nc9ipuirea prin care ne tra1e 5n partasie cu el# 5n 5ncu4iintare si 5n2aptuire. El strecoara din nou 5n lumea 1ndurilor tale 5ndoiala si /oala cu1etarii# 5ncercarea de rationamente lo1ice s i do4e0i# 5ntre/ari des arte si raspunsuri 1asite de sine. =ntmpina toate acestea cu +!

cu4ntul psalmului8 =ndepartea0a te de la mine# 1ra:masule.

@@.
Acel post care nici nu co4rses te s i nici nu este mai pre;os de puterile tale te 4a a;uta 5n tre04ie. Cel cu pntecele 5ndestulat n ar tre/ui sa cu1ete la cele dumne0eies ti# spun ascetii. Celui 19i2tuit 5i ramn ascunse si cele mai marunte taine ale Treimii. =nsusi Eristos ne a dat pilda prin postul Sau 5ndelun1at: 5nainte de a l /irui pe dia4ol El a postit patru0eci de 0ile8 suntem noi mai cucernici dect El< Si iata 5n1erii 1enind la 5l i slu:eau #4atei -&, ..'. 5i asteapta sa-ti slu:easca s i tie. Postul tine multa 1or*ire n fru, spune Sfntul -oan Scararul. 5ste o usa catre milostenie si pazes te ascultarea, alun(a (ndurile rele s i nmoaie mpietrirea inimii. Postul este o usa catre rai6 cnd pntecele este asuprit, atunci se smeres te inima; postitorul se roa(a cu cu(etul treaz, dar cu(etul celui nenfrnat este plin de nc!ipuiri necurate si (nduri. Postul este o iposta0a a iu/irii si daruirii8 4rei sa ;ert2esti /unatatile pamntesti pentru a le primi pe cele ceres ti. Bult prea multe 1nduri proprii sunt a/sor/ite de 1ri;ile pentru 9rana si ispitele 1usturilor8 4rei sa te eli/ere0i de ele. Ast2el# postul este o treapta pe drumul slo/o0irii s i un spri;in de nelipsit 5n lupta cu po2tele e1oiste. ++

Postul le1at de ru1aciune este una din cele mai mari comori ale omenirii# pastrata cu 1ri;a de catre acei care au luat 4reodata parte la ea. =n timpul postului cres te recunos tint a 2ata de Acela Care i a dat omului putinta de a posti. Postul desc9ide poarta catre tarmuri pe care doar le /anuiai cetos8 5ntmplarile din 4iata ce te 5ncon;oara capata o noua lumina# clipele trecatoare capata si ele 5ntelesuri mai /o1ate. Ae19ea din ceata se pre2ace 5n 4e19e a tre04iei: cautarea nelinis tita se presc9im/a 5n primirea linis tita# recunoscatoare si smerita. Pro/leme c9inuitoare ce pareau de nere0ol4at 5si de04aluie mie0ul precum de04aluie petalele 2lorilor pistilul8 cu ru1aciunea# cu postul si pri4e19erea laolalta 4ei /ate la us a ce 4rei sa ti se desc9ida. Aici 1asim si pricina pentru care postul este 2olosit ca unitate de masura de catre S2intii Parinti8 acel care posteste este 2oarte iu/itor# si multe i se 4or ierta aceluia ce iu/es te mult #$uca &--, 8/'. Acela ce postes te mult primeste de asemenea mult. S2intii Parinti ne 5ndeamna la un post ##cumpatat>8 nu tre/uie ca trupul sa sla/easca prea mult caci atunci sla/es te si su2letul. Iarasi# nu tre/uie sa 5ncepi a posti dintr o data8 toate ne4ointele se 2ac cu ra/dare s i cu perse4erenta# si 2iecare tre/uie sa tina seama de 2irea si de slu;/a lui. 'u se cu4ine a deose/i mncarurile 5n curate si necurate8 toata 9rana este de la Dumne0eu# dar s2atul este de a e4ita acelea care duc la 5n1rasare si +"

po2te8 condimente tari# carne# 4in si celelalte care sunt spre des2atarea cerului 1urii. Deci# pe scurt# se poate mnca ceea ce este ie2tin si se 1ases te la 5ndemna# ne spun parintii. Dar prin ##cumpatat> ei 5ntele1 o masa pe 0i# si aceea usoara# sa nu 2ie pe saturate.

@@I.
Este lucru stiut ca acela care exersea0a pese masura la pian 2ace crampe la mini# s i cel ce scrie prea mult 2ace de asemenea crampe de scris. Descumpanit si tul/urat proaspatul mu0icant sau scriitor tre/uie sa si 5ntrerupa lucrul sau: ramne 2ara ocupatie si prada multor in2luente. Aceasta pilda sa ne 2ie de luare aminte. Postul# ascultarea# 5n2rnarea# pri4e19erea si ru1aciunea luate 5mpreuna 2ac parte dintr o ne4ointa# si sunt doar o ne4ointa. Iar o ne4ointa# oricare ar 2i ea# tre/uie 2acuta totdeauna cumpatat# socotind cu 5ntelepciune propriile puteri 6Luca @IA# ,D *,7 si 2ara de exa1erare 5n nici o pri4inta. -iti dar cu mintea 5ntrea1a si pri4e19eati cu ru1aciuni# 5ndeamna S2ntul Apostol Petru si printr 5nsul Domnul 61Petru IA# )7. $etia nu 4ine numai din 4in si celelalte /auturi /eti4e: la 2el de prime;dioasa este /etia ce 4ine din prea marea 5ncredere 5n sine s i da 5n r4na nemasurata. Aceasta 5s i arunca 4ictima 5ntr o stradanie necu1etata# care se arata 5n exa1erari si 0/ucium pe o1orul ne4ointei: plantele ast2el crescute sunt nesanatoase8 +)

roadele lor sunt prea marea 5ncordare# ne5n1aduinta si 5ndreptatirea de sine. 'u asa# ci aici tre/uie sa nu 4a a/ateti nici la dreapta# nici la stn1a 6Deuteronom A# *,7 s i niciodata sa nu ai nici cea mai mica 5ncredere 5n propriile puteri. De nu 4om 1asi 5n noi roadele /o1ate ale iu/irii# pacii# /ucuriei# /lndetii# smereniei# simplitatii# dreptatii# credintei si ra/darii# atunci 0adarnica este truda noastra# ne spune S2ntul Bacarie E1ipteanul. Truda se 2ace pentru seceris# iar secerisul este al Domnului. De aceea8 4e19ea0a te pe tine 5nsuti si 2ii 5ntelept. Daca o/ser4i ca ai de4enit arta1os si ne5n1aduitor# mai usurea0a putin ne4ointa. Daca es ti 5mpins sa 2ii oc9ii pe ceilalti si sa i 5n4eti sau sa i mustri# te a2li pe un drum 1res it8 acela care se osndeste pe sine# n are ce sa le reprose0e celorlalti. Daca ti se pare ca esti ##deran;at> de oameni sau 5mpre;urari# 5nseamna ca nu ti ai 5nteles lucrarea cum se cu4ine8 tot ceea ce pare la prima 4edere deran;ant este 5n realitate dat ca un prile; de do/ndire a 5n1aduirii# ra/darii si ascultarii. Cel smerit nu poate 2i deran;at# el poate numai deran;a pe altii. De aceea8 tine te deoparte# ascunde te. Intra 5n camara ta 5nc9i0nd us a 6Batei AI# "7# c9iar daca te 1asesti 2ara 4oia ta 5n to4arasii 01omotoase. Dar de 4a de4eni aceasta cu timpul prea ane4oios de 2acut# iesi a2ara oriunde es ti sin1ur# cere din tot su2letul tau a;utor de la Domnul si El te 4a au0i. +D

-ii totdeauna 5n sinea ta ca o roata# ne s2atuieste staretul Am/ro0ie8 roata se rosto1oleste cu att mai usor cu ct atin1e pamntul mai putin. 'u mai cu1eta# nu mai 4or/i# nu te mai 5mpotmoli 5n cele lumes ti mai mult dect este ne4oie. Dar amintes te ti totodata ca roata ce se a2la cu totul 5n aer nu se poate rosto1oli.

@@II.
Suntem alcatuiti din trup si su2let# si acestea doua nu pot 2i despartite 5n 2iinta noastra. De aceea tre/uie sa luam s i cele trupes ti 5n a;utor8 Eristos a cunoscut sla/iciunea noastra s i a 2olosit pentru /inele nostru cu4inte si 1esturi# scuipat s i tina ca mi;locitori# si de dra1ul nostru a lasat El sa iasa o putere prin poala 9ainei Lui 6Batei I@# ,3: @IA# *"7# din ster1are sau s orturi purtate de trupul Apostolului Pa1el #Fapte %-%, 1,7# /a c9iar s i din um/ra Apostolului Petru 6-apte A# 1+7. De aceea tot ce este pamntesc 2oloseste ca amintire si spri;in 5n cura;oasa ta calatorie pe calea cea strmta. -a ca al/eata 0ape0ii si al/astrul cerului# oc9ii mustei si arsura 2ocului si toate celelalte creaturi care 5ti 5ntmpina simturile sa ti aduca aminte de Creatorul8 dar mai ales 2oloseste te de acelea pe care ti le da $iserica 5n a;utor pentru a 2ace madularele 4oastre roa/e dreptatii 6Romani AI# 1(7. Bai 5nti de toate S2nta =mpartasanie a Domnului. Dar si celelalte taine sau +(

sacramente!# si S2nta Scriptura. Dar $iserica 5ti da si s2intele icoane ale Baicii Domnului# 5n1erilor si s2intilor# si ru1aciunea 5naintea lor# si lumnarile de ceara si tamia# s i a19iasma s i stralucirea aurului si cntarea. Primeste toate acestea cu multumire si 2oloseste te de toate pentru 0idire# 5ncura;are# 5ntarire si 2olos pentru a calatori mai departe. Barturises te desc9is dra1ostea ta catre Domnul Cel /lnd# saruta crucea s i icoanele# 5mpodo/este le cu 2lori: doar cele rele tre/uiesc 5na/usite cu tacerea# cele /une sa respire li/er. Daca cele daruite 5n dra1oste sunt primite cu dra1oste# asa se mareste locasul iu/irii# si 5ntr acolo na0uieste lucrarea ta. Cu ct este 2lu4iul mai mare# cu atta si delta. Ia ti s i trupul ca a;utor 5n lupta8 2a l usor si de0le1at de cele pamntes ti. -a l partas la ne4ointa ta8 4rei sa capeti smerenie# 2a de asemeni ca trupul sa se smereasca s i sa se plece la pamnt8 ca0i 5n 1enunc9i cu 2runtea la pamnt ct poti de des o poti 2ace 5ntr o 5ncapere# dar ridica te de5ndata# caci dupa cadere urmea0a 5naltarea 5n Eristos. -a adesea semnul crucii8 este o ru1aciune 2ara cu4inte. =ntr o clipa# 2ara de cu4inte 1reoaie# arata 4oia ta de a L urma pe Eristos si de a ti rasti1ni trupul# de a primi de /una4oie tot ce ti trimite S2nta Treime. Dar semnul crucii este s i arma 5mpotri4a du9urilor rele8 2oloseste aceasta arma adesea si cu luare aminte.
! Terminolo1ia romano catolica si protestanta 6n. t.7

"3

'iciodata nu se construieste o casa 2ara a ridica sc9ele. 'umai cel tare nu are ne4oie de spri;in din a2ara. Dar esti tu puternic< 'u esti cel mai sla/ano1 dintre sla/ano1i< Oare nu esti un copilandru<

@@III.
Aremea se sc9im/a de la 5nnorat spre senin si iaras i 5n ploios8 asemenea este s i natura omeneasca. Tre/uie totdeauna sa 2ii pre1atit ca norii sa 5ntunece soarele uneori8 c9iar si s2intii au a4ut clipe# 0ile si c9iar saptamni 5ntunecate. Ei spun atunci ca ##Dumne0eu i a parasit> pentru ca sa 4ada cu ade4arat ct de nemernici sunt ei sin1uri cnd nu au a;utorul Lui. Aceste momente 5ntunecate# 5n care totul pare 2ara de rost# 0adarnic s i de nimic# 5n care esti prada ispitelor si 5ndoielii# sunt de neocolit. Dar c9iar si acestea ne pot 2i de 2olos. Gilele mo9orte se /iruiesc cel mai /ine urmnd o pe S2nta Baria E1ipteanca. Ea a trait patru0eci s i opt de ani 5n pustiul Iordanului# s i cnd ispitele au ca0ut asupra ei si amintirile 4ietii sale petrecuta 5n pacate 5n Alexandria o tra1eau sa lepede traiul cel de /una 4oie din pustie# atunci cadea la pamnt c9emndu L pe Dumne0eu 5n a;utor si nu se ridica pna nu i se smerea inima. Primii ani au 2ost cei mai 1rei# adesea tre/uia sa 0aca multe 0ile la rnd# dar dupa saptespre0ece ani 4eni timpul odi9nei. "1

-ii linis tit 5n 0ile ca acestea. 'u te lasa tras 5n 4iata de societate sau de distractii. 'u t i pln1e de mila s i nu cauta alta mn1iere dect stri1atul cel catre Domnul8 Dumne0eule# spre a;utorul meu ia aminte? oamne, sa-mi a:uti mie (ra*este-te) #Psalmul 7B, .'. =nc!is am fost si n-am putut iesi # Psalmul 2/' si celelalte asemenea. Alt a:utor de nade:de nu poti capata de nicaieri6 nu-ti risipi cele adunate de dra(ul unei usurari trecatoare. Tra1e ti plapuma peste cap8 acum se 5ncearca ra/darea s i staruinta ta. De treci pro/a sa i multumesti lui Dumne0eu care ti a dat puterea. De nu# ridica te din nou cu putere# roa1a te de miluire si cu1eta8 aceasta mi s a cu4enit dupa dreptate? Caci caderea 5nsasi ti a 2ost pedeapsa8 te ai /i0uit prea mult pe tine 5nsuti# s i ai 4a0ut unde ai a;uns. Ai primit o 5n4atatura8 nu uita sa multumesti.

@@IA.
Te ai suit 5n copac precum Ga9eu ca sa L 4e0i pe Domnul 6Luca @I@7. Si n ai 2acut o numai 5n 1nd sau 5n 4reun 2el mistic dupa 5nc9ipuire. Esti om s i ai trup8 de aceea te ai 2olosit ca s i Ga9eu de puterea madularelor si de lucruri pamntesti pentru a te 5nalta de la pamnt. Si aceasta ai 2acut o cu 5ntele1ere si socoteala cumpanita# cunoscnd 1reutatea si neputinta trupului# dar 2ara teama# s2iala sau pri4iri pie0is e# s i ai i0/utit sa te ridici 5ntr atta ca sa poti pri4i peste ",

capetele multimii# adica peste po2tele lumes ti# ca sa 4e0i putin din ceea ce cautai. Aceasta o o/ser4i prin 2aptul ca ai 5nceput sa ai din ce 5n ce mai puternic sentimentul propriei 5ntunecimi# nu mai esti atras ca 5nainte spre petreceri si 4iata de societate# s i ai 4a0ut ca sa spunem as a# o mica parte din ade4aratul om din launtrul tau. Poate 1ndesti ca inima ta se aseamana unei /arcute din coa;a de nuca ce a ratacit de colo colo 2ara tinta s i crmaci: a/ia acum ti ai a2lat din 2ericire tinta si rostul. Dar 5n continuare tu esti aceeasi /arcuta din coa;a de nuca 5n marea cea lar1a8 daca ai mers /ine# 4ei 4edea cu pri4irea limpede ct de mica si slaba este barcuta. Este de a;uns sa ne aratam /una4ointa# si Domnul ne iese totdeauna 5n 5ntmpinare# spune ar9iepiscopul Teo2ilact al $ul1ariei. Iisus 5i 4or/es te lui Ga9eu8 co*oara-te de(ra*a, adica smeres te-te, caci astazi n casa ta tre*uie sa ramn #$uca %-%, @'. Prin casa se poate ntele(e aici inima. ,u ade1arat te-ai suit n copac# spune Domnul# si ti ai /iruit o parte din po2tele lumes ti pentru ca doreai sa Ba 4e0i# adica8 4roiai sa Ba simti cnd 4in pe drum catre inima ta# dar 1ra/es te te sa te smeres ti# ca sa nu rami acolo sus s i sa te cre0i mai /un dect altii# pentru ca Eu 4reau sa ramn 5n inima smerita. Si el a co/ort de1ra/a si L a primit# /ucurndu se 64. "7. Ga9eu# mai marele 4ames ilor# L a primit pe Eristos# si primul lucru pe care l a 2acut a 2ost sa 4nda tot ce a4ea. Caci ;umatate din a4erea sa a "*

dat o pe loc saracilor# iar restul s a dus cu si1uranta 5n scurt timp dnd 5napoi 5mpatrit acelora pe care i nedreptatise. Caci si acesta este un 2iu al lui A4raam 64. (78 el a au0it 4ocea Domnului si a iesit din pamntul sau si din casa tatalui sau 6-acerea @II# 17# unde domneau e1oismul si su2erintele. Ga9eu a s tiut ca inima care =l primeste pe Eristos tre/uie sa se 1oleasca de toate celelalte8 tre/uie sa ;ert2easca toate acelea ce sunt le1ate de do/ndirea nedreapta a /o1atiilor8 adica po2ta trupului# si po2ta oc9ilor si tru2ia 4ietii pentru tot ce este din lume 6 1Ioan II# 1"7. El a 5nteles ca cel ce este /o1at aici# este sarac acolo8 caci a 2i /o1at materialiceste este a 2i sarac su2leteste# 5n4ata S2ntul Ioan Fura de Aur8 caci de n ar 2i asa de sarac /o1atul n ar mai 2i niciodata att de /o1at. Pe ct este cu neputinta a uni /oala cu sanatatea# tot atta se poate uni /o1atia cu iu/irea# ne arata S2ntul Isaac Sirul# caci cel ce iu/este pe semenul sau daruieste 2ara so4aiala tot ceea ce poseda. Aceasta este 2iinta dra1ostei. Dar 2ara dra1oste nu se poate nicidecum intra 5n 5mparatia cerurilor. Si pe aceasta a 5nteles o Ga9eu. Dar cu ct stapnes ti mai putine# cu att ti se 2ace 4iata mai us oara. Tot ceea ce prisosea s a aruncat# si inima se aduna 5n ;urul mie0ului ei. Ea cauta 5n mie0ul sau unde se 1ases te intrarea 5n 5mparatia cerurilor. "!

Si ru1aciunea de4ine mai simpla. Caci si ea se aduna 5n ;urul mie0ului ei s i intra 5n el. Acolo 5n adnc 4ede numai ceea ce este de tre/uinta8 ru1aciunea de miluire. Caci ce poate un pacatos# si c9iar cel dinti dintre ei 61Timotei I# 1+7 sa mai ceara altce4a# dect ca sa l miluiasca Domnul< Are el ce4a de dat< Are el 4reo putere a lui# o 4ointa# o a1oniseala< Poate el 2ace ce4a de la sine< Stie el ce4a< Cunoaste el# 5si aminteste de ce4a pe care el cel cu totul sarac sa l poata numi al lui< El nu stapneste nimic8 caci pacatul este nimicnicie8 ceea ce nu este. Pacatul este 1olire# 5ntuneric# lepadare. Acolo salas luieste pacatosul# 5n acest nimic. Apoi se pri4este pe sine# si cu ct are mai putin# cu att mai /o1at este8 caci 1olul din sine nu se umple cu /unuri trecatoare ci cu deplinatatea 4ietii celei 4es nice# cu lumina si cu stralucirea ei8 dra1ostea si milosti4irea: este Domnul Care 1a0duieste 5n casa sa. Dar cum de a putut acest pacatos sa se 5n4redniceasca de a L primi pe Domnul< Cum de s a putut macar 1ndi ca Domnul 4rea sa l 4ada 5n /e0na sa< Orict 5ncearca sa se curete# orict lupta si munces te# orict pa0es te cu4intele E4an19eliei si pri4e19ea0a si postes te si se ne4oies te 5n toate c9ipurile ca sa placa Domnului# se 4ede totus i ca0nd 5n rautate s i nemilosti4ire# lipsa de dra1oste s i lene4ire# nera/dare s i nemultumire si toate patimile cu putinta. Cum de se "+

mai poate astepta ca Domnul sa intre 5ntr o ast2el de 5ncapere< De aceea se roa1a8 Doamne miluieste ma. Biluieste ma pe mine pacatosul. Caci de /una seama am 5ncercat sa 2ac ceea ce eram dator sa 2ac pentru a Te slu;i8 am arat o1orul inimii mele pe care mi l ai dat 5n 1ri;e# si am pascut turmele care se a2la acolo 6Luca @AII# ) 137# dar nu sunt dect ro/ul Tau umil s i 2ara Tine nu pot 2ace nimica. Deci miluies te ma pe mine si ma umple cu 9arul Tau. El 5s i sporeste credinta prin lucrare 6Luca @AII# +7# si prin ru1aciune capata putere de munca. Asa salasluiesc laolalta munca s i ru1aciunea# pna cnd se contopesc si de4in una. Lucrarea 5i este ru1aciune si ru1aciunea lucrare. Aceasta este ceea ce s2intii numesc lucrarea cea du9o4niceasca# ru1aciunea inimii sau ru1aciunea lui Iisus.

@@A.
S2ntul a44a Isaia# si9astrul e1iptean# spune despre ru1aciunea lui Iisus ca este o1linda mintii si 2elinarul constiintei. Altcine4a a asemuit o cu acea 4oce linis tita ce se aude ne5ncetat 5ntr o casa8 toti 9otii care se 2urisea0a pna la ea dau /ir cu 2u1itii cnd aud pe cine4a pa0ind acolo 5nauntru. Casa este inima# 2urii sunt rautatile. Aocea pa0itorului este ru1aciunea. Dar de acuma nu mai sunt eu 5nsumi pa0itorul# ci Eristos este. ""

Lucrarea cea du9o4niceasca =l 5ntrupea0a pe Eristos 5n su2letul nostru. Pe aceasta s o tii cu 9otarre# ca 2ara 5ncetare sa L ai pe Domnul 5n cu1et8 =l ascun0i 5n su2let# 5n inima# 5n constiinta. De dormit dormeam# dar inima mi 4e19ea 6Cntarea cntarilor A# ,78 eu 5nsumi dorm# ma tra1 de o parte# dar inima ramne 5n ru1aciune mai departe# adica 5n 4iata 4esnica# 5n 5mparatia cerurilor# 5n Eristos. Bladitele radacinilor se retra1 catre ori1inea lor. Bi;locul de a a;un1e la aceasta este ru1aciunea8 oamne -isuse 3ristoase, Fiul lui umnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul. Se repeta cu 1oce tare, s optit sau numai 5n 1nd# rar# cu luare aminte# si dintr o inima ct mai 1olita cu putinta. Folita de toate cele necu4iincioase. Printre cele necu4iincioase se numara nu numai interesele cele lumes ti# ci s i toate 2elurile de asteptari sau pareri despre 4reun raspuns# sau contem platiile sinelui# iscodirile# toate acele multimi de 4isuri# 5ntre/ari curioase s i ima1ini ale 5nc9ipuirii. Simplitatea este la 2el de o/li1atorie ca s i smerenia# 5n2rnarea trupeasca si su2leteasca si# pe scurt# ca tot ceea ce tine de ra0/oiul ne4a0ut. =ncepatorul tre/uie mai ales sa se pa0easca de tot ce aduce ct de putin a misticism. Ru1aciunea lui Iisus este o lucrare# o munca practica si un mi;loc prin care te 0idesti pentru a primi si pastra acea putere care se c9eama 9arul dumne0eiesc si care se a2la totdeauna# 2ie ct de ascunsa# 5n cel /ote0at# ast2el 5nct poate da roade. Ru1aciunea ne rodeste aceasta ")

putere din su2letul nostru: o alta menire nu are. Este un ciocan care s2arma o carapace8 ciocanul este tare si lo4iturile dor. Leapada orice 1nd de 5ncntare# 2ermecare si 4oci 5n1eresti8 un sin1ur drum duce la 5mparatia lui Dumne0eu# si acela este drumul crucii. Caci# c9in cumplit este a spn0ura atrnat pe cruce8 sa nu te astepti la altce4a. Ti ai rasti1nit trupul tintuindu l pe un 2el de 4iata 5n aspra 5n2rnare: 4iata 1ndurilor s i a 5nc9ipuirilor tre/uies te as isderea 5n2rnta. Tintuieste le cu cu4intele ru1aciunii s i cu S2nta Scriptura# cu citire de psalmi si din lucrarile S2intilor Parinti# atunci cnd le ai pe toate acestea la 5ndemna. 'u 5ti lasa 5nc9ipuirea sa 0/urde 5ncotro 5i place: ceea ce numim ##1ndul 5naripat> este cel mai adesea o ratacire desarta 5n lumea nalucirilor. De 5ndata ce 1ndul nu 5ti este ocupat cu lucrul tau 5ntoarce l 2ara 0a/a4a la ru1aciune. Fri;es te ca att 1ndurile ct si 5nc9ipuirea sa ti se supuna ca un cine /ine dresat. 'u i dai 4oie sa aler1e peste tot# sa sc9eaune# sa rascoleasca prin 1aletile cu laturi si sa se scalde 5n s antul de scur1ere8 tot ast2el tre/uie sa ti poti c9ema 1ndul s i 5nc9ipuirea 5napoi# si tre/uie s o 2aci 5n 2iece minut ce se scur1e. De nu 4ei 2ace as a# 4ei 2i ca un cal scapat pe care 5l duce cnd un calaret cnd altul# pna cnd cade 5n spume s i s2rsit la pamnt# ne spune S2ntul Antonie. Daca ciocanes ti prea tare 5ntr o coa;e# se poate s2arma s i mie0ul. As a ca 2ii cu du9ul /lndetii. 'u te "D

repe0i de5ndata la ru1aciunea lui Iisus. Pastrea0a pentru 5nceput# si c9iar dupa aceea# si celelalte ru1aciuni. 'u 2ii prea nara4as. S i nu ti 5nc9ipui sa te poti tine macar de un sin1ur Doamne miluieste ma asa cum ar tre/ui. Ru1aciunea ti e 5n tot timpul 5ntrerupta s i s2armata8 nu esti dect un om. Doar 5n1erii din ceruri pururea 4ad 2ata Tatalui Beu 6Batei @AIII# 1378 tu 5nsa ai un trup pamntesc care s i le cere pe ale lui. 'u stri1a din rarunc9i s i nu te mira daca la 5nceput 4ei uita cu totul exercitiul ru1aciunii cte4a ceasuri la rnd# /a c9iar poate o 0i 5ntrea1a sau si mai multe. Ia o cu simplitate s i 2iresc8 nu esti dect un na4i1ator nedeprins care se osteneste cu multe uitnd tocmai 4slele. As a ca8 nu te astepta la nimic de tine 5nsuti. Dar nici nu cere ce4a de la ceilalti. Concentrarea este una# raspndirea mintii este alta. Ru1aciunea este 2olositoare atunci cnd 5ti 2ace 1ndul 4iu si limpede. Ru1atorul 4ede cele din ;urul lui# o/ser4a si ;udeca totul# dar o 2ace prin prisma ru1a ciunii care scalda aceste impresii 5n lumina ei clara. Du9ul este lucrator pe tarmul curateniei din la untrul nostru. Cta 4reme ne lar1im acest tarm al nea trnarii inimii# 4a cres te s i omul cel du9o4nicesc. Ru1aciunea tre/uie sa aduca pacea launtrica# o destindere plina de liniste 5n mi;locul tristetii# iu/ire# multumire# smerenie. Daca de4ii 5ncordat si tul/urat# sarind 5ntr un picior de /ucurie sau 0acnd de 5ntristare# simti amaraciune sau o dorinta de 5n2aptuire nesta4ilita# "(

daca esti a04rlit 5n trairi extatice sau 5n 4ltoarea simt urilor 5nrudita cu placerea ascultarii mu0icii# daca simti pe scurt des2atare sau placere# asa 5nct ##es ti multumit de tine si de lumea 5ntrea1a># atunci es ti pe drumul 1resit8 ai 0idit prea mult pe tine 5nsuti. Suna retra1erea de5ndata si 5ntoarce te la mustrarea de sine care 5ntotdeauna tre/uie sa 2ie punctul de plecare a 2iecarei ru1aciuni ade4arate. =n1erul luminii poarta 5ntotdeauna pacea cu el# pacea pe care demonii 5ntunericului 4or sa o destrame cu orice pret. Din aceasta# ne spun S2int ii Parinti# putem deose/i 2ortele /inelui de cele ale raului.

@@AI.
Folit de orice cunoas tere# lipsit de orice 1nd sau 2apta /una# 2ara de amintiri 5n urma# 2ara dorint e 5n 4iitor# netre/nic ca o 0dreanta 4ec9e# nesimtit ca un /olo4an din drum# putre1ait ca un /urete de padure mncat de 4iermi# muri/und ca un pes te aruncat pe mal s i scr/it pna la lacrimi de starea ta nenorocita8 asa se cade a sta la ru1aciune 5n 2ata Atotputernicului# .udecatorului# Creatorului s i Tatalui# Bntuitorului si Stapnului# Du9ul Ade4arului s i Datatorului de 4iata: si precum 2iul risipitor sa stri1i din adncul neputintei tale8 Tata am 1resit la cer si 5naintea Ta: nu mai sunt 4rednic sa ma numesc 2iul Tau 6 Luca @A# ,17. Doamne )3

Iisuse Eristoase -iul lui Dumne0eu# miluieste ma pe mine pacatosul. =ti cunosti neputinta si te lasi 0acnd ca un les 5naintea Atotputernicului# s i din propria ti nimicnicie rasare dra1ostea de semenii tai# as a cum sunt ei lasati si luminati de la Domnul. Ei poarta c9ipul Lui 5n 2iinta lor launtrica8 ti e de a;uns aceasta ca sa ;ert2esti totul pentru ei. Acum s a petrecut taina cea ne5nteleasa# ca pe ct de adnc te ai cu2undat 5n inima ta# cu att mai sus ai ies it din tine 5nsuti. La 4edere 4iata ta este aceeas i8 speli 4asele si cresti copiii# mer1i la lucru# primes ti salariu si platesti impo0it. -aci toate cele ce se 2ac de catre oamenii din lume# 5ntruct nu es ti deocamdata 5n situatia de a o parasi trupeste. Dat te ai lepadat de tine. Ai dat ce4a ca sa primes ti altce4a. I si de Te am pe Tine# ce am mai dorit eu pe pamnt< 'imic altce4a# raspunde S2ntul Ioan Scararul# dect ne5ntrerupta ru1aciune# cererea de a nu ma de0lipi de Tine. Unii sunt lipiti de /o1atii# altii de sla4a# alt ii de tot soiul de /unuri stricacioase: sin1ura mea dorire este de a ma lipi de Dumne0eu. Ru1aciunea# cu tot ceea ce cuprinde ea ca mustrare de sine# a de4enit ade4arata ta 4iata# pe care o mentii numai de dra1ul ru1aciunii. A mer1e 5n calea Domnului 6-acere AI# (7 este de acuma sin1urul lucru cu ade4arat de 4aloare pentru tine# si cuprinde toate cele pamntesti si ceres ti. )1

Pentru cel ce L poarta pe Eristos 5n sinea sa nu exista nici moarte sau /oli sau ce4a lumesc de care sa se teama8 el a intrat de;a 5n 4iata 4es nica s i acolo este cu totul pa0it. Si noaptea si ziua trec si samnt a cereasca rasare 5n inima ta s i creste# cum nu s tii tu. Pamntul rodes te de la sine, pamntul inimii tale, mai nti pai, apoi spic, dupa aceea (ru deplin n spic #4arcu -&, +/-+2'. S2intii 4or/esc de ceea ce se c9eama lumina ne5nserata. 'u este lumina oc9ilor# ci a inimii# lumina ce nu si pierde niciodata stralucirea s i limpe0imea. Ea lasa necontenit 5ntunericul 5n urma sa si se 5ndreapta statornic spre amia0a 0ilei8 5nsusirea ei de capetenie este de a se curati necontenit. Aceasta este Lumina 4es niciei# care nu se poate stin1e s i care stra/ate 5n4elisul materiei si al timpului. Dar parintii nu spun niciodata ca aceasta lumina le a 2ost data lor 5ns ile# ci numai acelora ce s i au curatit inima 5n iu/irea catre Domnul pe calea 5n1usta aleasa de /una 4oie. Calea cea 5n1usta este nes2rs ita8 5nsus irea ei este 4es nicia. -iecare clipa este clipa 5nceputului8 clipa de 2ata cuprinde s i pe cele ce au sa 2ie8 0iua ;udecatii: 5n cele de acum sunt cuprinse si cele ce au 2ost8 creat ia# caci Eristos este 4esnic si pretutindenea de 2ata8 s i 5n iad s i 5n rai. La sosirea Celui Unuia 'ascut piere multitudinea# c9iar 5n timp si 5n spatiu. Totul se petrece deodata# c9iar acum si pretutindeni# 5n adncul inimii ),

tale. Acolo te 5ntmpina ceea ce cautai8 adncimea# 5naltimea si latimea Crucii8 Bntuitorul s i mntuirea. De aceea8 de 4rei sa ti mntuiesti su2letul si sa capeti 4iata 4es nica# scoala te din lnce0eala si 0i8 Doamne# 2a sa pun 5nceput /un 5n numele Tatalui# al -iului s i al S2ntului Du9# Amin.

ADAOS
6Cte4a texte din S2intii Parinti7

Sfntul -saac Sirul

Cnd 4rei sa 5ncepi a 2ace cele dumne0eiesti# 2a ti testamentul ca unul care traind 5n lumea aceasta este pre1atit de moarte s i care nu mai nada;duieste nimic 5n 4iata aceasta# precum cel ce se s2rseste. Tu su2lete# care doresti sa te cu2un0i 5n ru1aciune s i 5nsete0i dupa unirea cu Eristos cea 2ara de s2rsit# 4ino# 9otaraste te s i urmea0a po4atuirile S2intilor Parinti 5n 2elul acesta8 Asea0a te# sau mai /ine stai drept 5n po0itia de ru1aciune 5ntr un colt 5ntunecat si tacut. =nainte de a 5ncepe 2a cte4a metanii pna la pamnt si nu lasa madularele sa se moleseasca. Cauta cu 1ndul locul inimii su/ snul stn1 si aduna ti atentia acolo. )*

Trimite ti mintea din cap catre inima si 0i8 ##Doamne Iisuse Eristoase miluieste ma> rar# cu /u0ele sau doar 5n 1nd# cum 5ti 4ine mai usor# 2ara 1ra/a si cu e4la4ie. =ncearca sa ti pastre0i luarea aminte pe ct este cu putinta s i nu lasa 1ndurile# 2ie /une 2ie rele# sa a;un1a la cap. -ii cu ra/dare linis tita# 9otart sa stai 5ndelun1 si despartit de toate. Tine te 5n cumpana dreptei masuri si 2a metanii dupa puteri. Pastrea0a tacerea. Dupa amia0a cites te 5n liniste din E4an19elii si din Parintii $iserices ti care scriu despre 2apte launtrice s i ru1aciune. Dormi cinci sau sase ore pe 0i. Roa1a te din cnd 5n cnd cu ru1aciunea din a2ara pentru ru1aciunea launtrica. 'u te atin1e de lucrari care 5ti a/at luarea aminte. Compara ti adesea propriile experient e cu po4atuirile parintilor.

Sfntul Simeon >oul Teolo(

Trei lucruri tre/uiesc 5nainte de toate8 ne5n1ri;irea pentru nimic# nici c9iar pentru cele /inecu4ntate# nu numai pentru cele ne/inecu4ntate si lumes ti: o constiinta curata 5n toate cele# care sa nu te )!

4adeasca 5n ce4a: si o desa4rsita nepatimire# ca mintea sa nu ti 2ie trasa 5n ;os de ce4a lumesc. Du te apoi sin1ur 5ntr un loc sin1uratic si tacut# 5nc9ide usile# eli/erea0a ti 1ndurile de toate cele trecatoare s i lumesti# apleaca ti capul 5n piept si rami cu2undat 5nlauntrul tau 65n cap# nu 5n inima7# 5ndreapta ti acolo oc9ii mintii si ai simtirii si tine ti cum4a respirat ia. Tine ti 1ndul 5nauntru si 5ncearca 5n toate 2elurile sa 1ases ti locul inimii# ast2el ca mintea ta sa ramna 5n totul acolo de 5ndata ce ai 1asit inima. La 5nceput 4ei da acolo de /e0na s i osteneala: dar daca 4ei continua cu aceasta lucrare a luarii aminte 0i si noapte 2ara 5ncetare# 4ei capata mai tr0iu un 2el de /ucurie ne5ntrerupta. Bintea se mladia0a 5n aceasta# descopera locul inimii si 5ncepe sa 4ada acolo lucruri pe care nu le a mai 4a0ut sau cunoscut mai 5nainte. Din acea clipa orice ispita# de oriunde ar 4eni s i s ar arata ea mai 5nainte de a intra 5nauntru s i a de4eni repre0entare# 4a 2i i01onita de 5ntele1ere si nimicita 5n numele lui Iisus Eristos# adica Doamne Iisuse Eristoase miluies te ma: din clipa asta mintea 5ncepe sa se mnie0e c9iar si pe dia4oli# sa i pri1oneasca si sa i /ata. Celelalte ce urmea0a de o/icei acestui exercitiu le 4ei cunoas te tu 5nsuti cu a;utorul lui Dumne0eu# din experienta tinndu ti luarea aminte si staruind 5n Iisus# adica 5n ru1aciunea Sa8 Doamne Iisuse Eristoase# miluies te ma. )+

Sfntul >ic!ifor ,alu(arul

Este cunoscut ca aerul pe care l inspiram se duce prin plamni catre inima. As ea0a te deci# aduna ti 1ndul si 5ndreptati l pe caile respiratiei 5nlauntrul tau# sileste l ca sa intre 5mpreuna cu aerul inspirat 5n 5nsasi inima ta si ret ine l acolo# nu i da 2ru li/er ci da i aceste s2inte cu4inte8 Doamne Iisuse Eristoase# -iul lui Dumne0eu# miluieste ma? S i 2a l sa repete cu4intele 0i s i noapte. =ncearca sa te deprinde 5n aceasta a2lare 5nlauntrul tau 5mpreuna cu ru1aciunea numita si 4e0i ca 1ndul sa nu iasa iute de acolo# caci la 5nceput se 4a 5ntrista mult 5n 5nc9isoarea aceasta strmta. Dar dupa ce se 4a deprinde# 1ndul 4a 1asi 5n acel loc /ucurie s i 4eselie 5n loc de 5ntristare s i el 5nsusi 4a dori sa ramna acolo. Precum /ar/atul care se 5ntoarce acasa din tari straine si nu mai poate de /ucurie ca si 4ede ne4asta si copiii# tot asa se umple 5ntele1erea de nespusa /ucurie si 4eselie cnd se uneste cu inima. De 4ei i0/uti sa intri 5n inima pe acest drum ce ti l am aratat# multumes te I lui Dumne0eu si rami totdeauna 5n acest exercitiu8 el te 5n4ata lucruri pe care nici macar nu le /anuiai. =n acelasi timp 5n care noi am intrat 5n inima prin acest 2el mult dorit si 2ericit# 4e19em cu tre04ie# iar catre tine se 5ndreapta toata ceata /ine2acatorilor8 )"

dra1ostea# /ucuria# pacea# ra/darea# /lndetea si celelalte.

Sfntul Ari(ore Sinaitul

Ade4arata ru1aciune launtrica neispititoare este aceea 5n care caldura ce 4ine din ru1aciunea lui Iisus aprinde 5n tarina inimii 2ocul care arde patimile ca pe niste ciulini. Ea umple su2letul de /ucurie si de pace s i nu 4ine nici din dreapta# nici din stn1a# nici macar de sus# ci na4ales te din inima ca dintr un i04or de munte al Du9ului datator de 4iata. Pe aceasta numai tre/uie s o iu/esti si sa te siles ti a o pastra 5n inima ta# prin aceea ca ti pa0esti mintea de 4isuri si dorinte. Cu aceasta ru1aciune nu te mai temi de nimic: caci Acela Care a spus8 pri4e19iati# Eu sunt cu 4oi# nu 4a temeti C este =nsusi cu noi.

))

CATALOF
de Parinti si scriitori *isericesti care s-au numit n
aceasta carte@

=n ordine dupa perioada 5n care au trait8 Sfntul Antonie cel 4are sau Pustnicul, ntemeietorul mona9ismului crestin# mort 5n *+3. A11a -saia, si!astru n pustia e(ipteana n a doua ;umatate a 4eacului al IA lea. Sfntul 5frem Sirul #0<7-0/0', traducator al $i/liei si autor de imnuri numit ##-lautul credintei si Ear2a S2ntului Du9>. Eirotonit diacon de catre S2ntul Aasile cel Bare: a si9astrit 5n muntele Edessei. Sfntul &asile #(r. Casileios' cel 4are #cca. 00<*)(7# ar9iepiscopul Ce0areei Capadociei: parinte /i sericesc: 5mpreuna cu S2ntul Ioan Fura de Aur si cu S2ntul Fri1orie Teolo1ul este unul din stlpii $isericii noastre. Sfntul 4acarie 5(ipteanul, numit cel 4are, 0<.*(1# si9astru si preot 5n pustia sc9itica li/iana din E1ipt. Sfntul -oan Aura de Aur #08/-8</', ar!iepiscopul Constantinopolului: cunoscut parinte /isericesc si orator.
+ Dupa ori1inalul suede0 6n. t.7

)D

Sfntul -sic!ie al -erusalimului, !irotonit preot n !1,# ele4ul S2ntului Fri1orie Teolo1ul: a si9astrit 5n pustiul Palestinei. Sfntul -saac Sirul, a trait n secolul al &--lea n aspra pustnicie: a 2ost pentru scurta 4reme episcop de 'ini4e# dar a parasit curnd orasul s i s a salas luit din nou 5n pustie la manastirea Ra//an Sc9a/or# unde si a pierdut 4ederea si a murit. A lasat 5n urma multe scrieri 5n lim/a siriaca. A11a orotei, secolele &--&--. Dnul din cei mai cititi parinti: a murit ca e1umen: date /io1ra2ice 2oarte sarace. Sfntul -oan Scararul, autorul 1estitei scrieri Elimax ton paradeison #Scara cerului'. A si!astrit 8< de ani la poalele muntelui Sinai# apoi a 2ost e1umen al manastirii S2nta Ecaterina si iaras i pustnic.

)(

CUAJ'TUL TRADUCATORULUI
-rit;o2 Tito Colliander 61(3! 1(D(7 este un scriitor de ori1ine suede0a# cetatean 2inlande0# nascut la EelsinKi# dar care si a petrecut copilaria 5n Rusia# a4nd la Peters/ur1 o doica rusoaica# si care a de4enit apoi# la 4rsta de 1* ani# martor al re4olutiei /olse4ice. Cu mari sacri2icii si cu o dureroasa rana su2leteasca# 2amilia sa reuseste sa se 5ntoarca 5n -inlanda# und e 5ncepe o ##4iata noua> dar lipsita de orice sens# dupa parerea copilului Tito. Dupa o adolescenta 2rustrata# a a4ut piciorul imo/ili0at 5n 19ips cti4a ani# dupa nenumaratele 5ncercari ale 2amiliei de a porni 4reo a2acere ct de ct renta/ila# dupa pierderea parintilor# tnarul 2inlande0# purtat de o dorinta de 4iata speci2ica celor ce traiesc la inter2erenta marilor 5ntinderi de 0apada cu ci4ili0atia europeana# calatoreste mult s i duce o 4iata /oema. Scrie enorm# de4ine corespondent de presa# cunoaste multi oameni# reuseste sa o/tina premiul de stat al scriitorilor 2inlande0i pentru romanul ##Taina>. =n plina maturitate descopera printr o 2ericita 5ntmplare 4iata ortodoxa# pe care s i o aminteste 4a1# din copilaria petrecuta la Peters/ur1. =ntr una din nenumaratele sale calatorii a;un1e la manastirea Peciarsca# a2lata pe atunci# 5n tnar a repu/lica D3

independenta# Estonia. Din anul 1(*) se con4erteste cu 2amilia sa la ortodoxie. $ul4ersarea su2leteasca petrecuta 5n acele 0ile de deose/ita 2ericire# trecerea de la un ateism atenuat de o puternica sensi/ilitate artistica la credinta pe care si ar 2i dorit o 5n mai multe rnduri# este redata 5ntr unul din multele sale romane auto/io1ra2ice# numit ##Aproape> 6'Lra 5n ori1inal7. Trairi su2letesti de tipul ##drumul Damascului> au mai 2ost poate exprimate 5n literatura# dar coplesitoarea simplitate s i sinceritate cu care un contemporan 5si ##pune pe ta4a> su2letul sau# 5ntr o oarecare spo4edanie 5n 2ata lumii 5ntre1i# este demna de toata atentia# 5ntr o omenire moderna s2siata de ateism# si neopa1nism pietist. Din acest moment scriitorul de4ine si un mare aparator al ortodoxiei# traduce 5n 2inlande0a si 5n suede0a comori ale ortodoxiei# prima sa lucrare de acest 2el 2iind Acatistul Baicii Domnului. =n paralel cu continuarea acti4itatii sale de scriitor# o/tinnd alte doua premii de stat# pentru romanele de inspiratie reli1ioasa MorstN1et 6Cruciada7 si -or/arma Di1 6Doamne miluieste7# T. Colliander de4ine 5n anii cinci0eci# unicul pro2esor de reli1ie ortodoxa 5n lim/a suede0a. Dupa studii de do1matica si litur1ica# este in4itat la uni4ersitatea din Uppsala pentru a 2ace o pre0entare a ortodoxiei pentru pu/licul suede0# insistnd asupra Patericului si parintilor pustiei. D1

Aceasta amprenta reli1ioasa speciala l a marcat destul de mult# si# simtindu se att de departe de starea su2leteasca a ascetului# dar s i dorind o cu putere# 5si scrie un ##pro1ram> 5n 2elul speci2ic al omului din nord# 5n care 5si propune exercitiul asce0ei. Asa a luat nastere mica lucrare AsKeternas AL1 6Calea ascetilor7 care# 5nsu2letita de pana scriitorului de4ine opera de arta. Scrierile sale au 5nceput# din anii cinci0eci# sa 2ie traduse 5n nor4e1iana# 1ermana si olande0a. Aiata sa reli1ioasa s a d es2asurat 5n ;urul manastirii 'oua Aalamo# din -inlanda# unde calatorea destul de des 5mpr euna cu 2amilia# manastire pe care a a;utat o ct a putut 5n 4remea cnd era amenintata de a de4eni pustie iar apoi un simplu o/iecti4 turistic# s i o amintire. Din lun1ile con4or/iri cu parintele sau du9o4nicesc# .oann# au luat nas tere di2erite lucrari de ortodoxie# inundate de un talent deose/it# si de o credinta 4ie# a unui traitor 5n lupta continua cu cele lumes ti# 5ntr o 4reme cnd# 5n nordul Europei se des2asura asa numita ##re4olutie sexuala> concomitent cu marea multumire a popoarelor nordice# de a atin1e un 5nalt ni4el de de04oltare materiala# s i /unastare sociala# cu alte cu4inte# un trai lumesc 2ericit. ##Calea ascetilor> a cunoscut din 1(") mai multe editii 2iind tradusa 5n mai multe lim/i. Scrisa precum am mai aratat 5n mediul scandina4 al anilor O"3 ea se adresea0a 5n primul rnd acelor cititori de sor1inte luterana 5nsa puternic seculari0ati. =ncercarea lui D,

T. Colliander de a insera Patericul si -ilocalia 5n acest mediu este cu totul lauda/ila. Desi1ur ca distanta dintre cele doua lumi pare enorma iar aplicarea asce0ei 5n a2ara pustiei nitrice si 5n mi;locul ##pustiei> citadine a secolului nostru poate isca unele nedumeriri 5n pri4inta atitudinilor recomandate. Ast2el# este stiut ca 5n societatea suede0a de asta0i contactele umane la ni4elul cel mai elementar rude# 4ecini# prieteni au de4enit din ce 5n ce mai precare# a;un1ndu se c9iar pna acolo cnd au 2ost 1asite persoane d ecedate de o luna 5n apartamentul lor din /loc 5n plin oras# 2ara stiinta 4ecinilor sau rudelor? Ori 5n acest ca0 4i0itele si contactele umane nu ar tre/ui rarite# ele ne2iind att de daunatoare. Consideram ca o opinie personala 2aptul ca mai ales pentru cititorul romn este mai 0iditoare 5ntarirea 4ietii comunitare /isericesti cu contacte uman e du9o4nices ti sporite. De asemenea la capitolul ascultare si taierea 4oii prop rii ni s a parut cum4a 2ortata extensia data de autor ascultarea aproape neconditionata a celor din ;ur. =n traditia Patericului aceasta ascultare 2ara re0er4e se cu4enea ##/atrnului> 5m/unatatit# du9o4nicului# si c9iar si atunci nu era 4or/a de o ascultare ##oar/a># ci de ascultare luminata de discernamnt sau dreapta ;udecata. Aceste mici o/ser4atii nu micsorea0a desi1ur 4aloarea lucrarii# si anume# de a le1a 2irul traditiei ascetice de 4iata cotidiana citadina# doua lucruri att de 5ndepartate 5n timp si 5n du9. Cu att mai mult# 4aloarea lucrarii seaimpune acum# cnd setea le1itima de asce0a si mistica crestinilor seculari0ati de D*

asta0i este 5ntmpinata prompt de un lar1 e4antai de

pseudo asce0e si mistici de tip ne% a1e.

P

Aiata lui Tito Colliander se aseamana unui su4oi tumultuos de ispite de care a a4ut din /elsu1 parte 5nca din copilarie. Experienta sa /o1ata de 4iata# as a cum a 2ost descrisa 5n lucrarile auto/io1ra2ice s i a spus 5n cele din urma cu4ntul# deoarece# dupa cum se cunoaste din 5n4atatura ascetica# toate experientele sunt 4alori2icate si potentate pe deplin doar 5n Eristos# 5n $iserica. Ceea ce este de remarcat 5n continuare# este 2aptul ca lucrarea ##Calea Ascetilor> 5n tot du9ul s i etosul ei# se opune total etosului societatii suede0e contemporane. Asa 0isul ##model suede0> att de laudat si in4idiat de atta lume# consta 5n 2apt 5n aplicarea social democratiei# un socialism 5m/elsu1at si cu ##2ata umana>. $unastarea este reparti0ata 5ntr un mod ct se poate de ec9ita/il# saracia si cers etoria sunt eradicate. Statul cu or1anismele sale centrale 61u4ern# p arlament7 si locale se implica din plin 5n or1ani0area 4ietii social economice. $irocratia si plani2icarea spri;inita de un sistem a4ansat de computeri0are# ;oaca un rol dominant. In2ractiunile 6crime# 2urturi# dro1uri# 4ioluri# etc.7 sunt tinute su/ un control e2icient# ceea ce da impresia si1urantei cetateanului. Toate aceste elemente ar putea 2i poate considerate po0iti4e. =nsa a4anta;ele sociale# economice si te9nolo1ice D!

au 2ost o/tinute cu pretul unei 5napoieri du9o4nicesti deplora/ile. S a a;uns pna acolo 5nct suede0ii sa 2ie ##mndri> de seculari0area lor. Acest ateism mascat su/ numele de a1nosticism# umanism sau materialism# a dus 5n anii 1()3 D3 la reactii de tip ne% a1e# suede0ii 2iind acum mndri de pa1natatea lor? Secularismul si pa1nismul se opun din rasputeri ##caii ascetilor> asa cum au predat o Bntuitorul# S2intii Apostoli si S2intii Parinti# a;un1nd pna la ascetii 0ilelor noastre. Societatea contemporana suede0a s a departat 5ntre timp de modelul social democrat# 2iind supusa 1lo/ali0arii de tip american# si aproape constrnsa sa intre 5n UE." Acest model ##euro atlantic> este cel al societatii de consum# c9iar daca este 4or/a despre un consum rationali0at si moderat de ideolo1ia ecolo1ista de prote;are a mediului. Ecolo1ia si# mai ales# psi9olo1ia contemporana# 5l 5ndeamna pe om din rasputeri spre un stil de 4iata 9edonist# stil pentru care ascetica si mistica repre0inta dus manii de moarte. Tocmai acest lucru 2ace ca lucrarea lui T. Colliander sa capete o 4aloare sporita# a4nd 5n 4edere mediu l 5n care s i pentru care a 2ost alcatuita. =n 4iata sa tumultoasa de care 4or/eam# Tito Colliander a a4ut de luptat cu ere0ia 6era /ote0at luteran7# necredinta, ca rod al mediului s i educatiei, *olile si
1 Ple/iscitul a dat un re0ultat pe muc9e de cutit pentru intrarea Suediei 5n UE# lucru ce nu a dus la nici o 5m/unatat ire 4i0i/ila# asa cum promitea propa1anda pro UE de0lantuita 5n prea;ma ale1erilor?

D+

accidentele# saracia din unele perioade# di2icultatile le1ate de identitatea nationala si lin14istica 6etnic suede0 nascut 5n -inlanda si trait 5n Rusia7# /oema s i alcoolismul din perioada 2rance0a# pro/leme 2amiliale si pro2esionale. $iruinta lui 2inala asupra tuturor acestor ispite poate 2i luata ca o do4ada 0iditoare pentru oricine se aseamana 5ntruct4a lui# ca ##cele ce sunt cu neputinta la oameni sunt cu putinta la Dumne0eu> 6Luca @AIII# ,)7. S2aturile du9o4nicesti 2iind cele ale S2intilor Parinti# au o actualitate perena 5n timp si spatiu.

Eedonismul a cuprins dupa re4olutie si societatea noastra romneasca. De aceea# socotim cartea ##Calea Ascetilor> Pr. Dan 0iditoare $adulescu ca 2iind si de 2olos imediat celor ce $ucuresti# *3 noiem/rie ,331 4or sa si ia $a praznuirea Sfntului Apostol Andrei, cel nti c!emat Romniei Crucea si sa i urme0eFcrotitorul lui Eristos pe calea cea strmta si cu scr/ e ce duce 5nsa ne1resit 5n 5mparatia cerurilor?

D"

D)

CARTI APARUTE LA EDITURA SCARA Q Slo/odan Bileusnici# Ruinele Ortodoxiei# Iu1osla4ia .BB. - +<<< Q PPP# ROB-EST ,333 C =ntlnirea romnilor de pretu tindeni #catalo( cu conferintele s i studiile manifestarii' Q Pa rintele 'icolae Fre/enea# Amintiri din 5ntuneric Q Dumitru $ordeianu# Ba rturisiri din mar1inea dispera rii Q Pa rintele Li4iu $rn0as# Ra0e din catacom/a Q Radu FRr# Poe0iiSPesme# editie /ilin14a

Q Constantin Papanace# Bica antolo1ie aromneasca

=' PREFATIRE LA EDITURA SCARA

Q I4an Ostrumo4# Istoria Sinodului de la -erara C Florent a Q S2ntul Iustin Popo4ici# $iserica Ortodoxa s i ecumenismul Q Teodorit# Episcop al Mirului# Gece cu4inte despre dumnezeiasca Pronie Q S2ntul 'icolae Aelimiro4ici# Omilii Q S2ntul Ioan Damasc9in# Lo1ica 6Dialectica7 Q -lorica Elena Laurent iu# Po4es tile Cocostrcului Al/: Cratara cu c!eit e Q PPP# Dosarul de canoni0are a lui Aaleriu Fa2encu C Sfntul nc!isorilor

DD

(3 D(