Mara

Pentru a prezenta tema familiei aa cum apare ntr-un text narativ studiat, trebuie s facem observaia c familia este una dintre principalele surse de inspiraie a scriitorilor romni. Familia ca pstrtoare a valorilor, a tradiiilor, este una dintre constantele romanelor romneti ( Baltagul de i!ail "adoveanu, Viaa la ar de #uiliu $amfirescu %. &a fel de adevrat ns este c unele romane prezint modelul de'radat al familiei, n care relaiile dintre membri sunt afectate de imixtiunea banului i a relaiilor sociale modificate de interesele financiare ( Enigma Otiliei de (eor'e )linescu, Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de )amil Petrescu %. *oman obiectiv + realist, Mara de ,oan "lavici urmrete, n principal, destinele a trei persona-e + ara, Persida i .ric - , fiind i un roman de familie. /utorul contureaz cteva tipuri de familie0 a arei, rmas vduv i avnd sin'ur 'ri- de copii, a lui 1ubr, familie de tip patriar!al, n care soul reprezint o autoritate necontestat, a lui 2ocioac, n care arta se bucur de o anumit libertate. 3ntre aceste tipuri familiale modelate, ntr-o anumit msur i de societatea n care persona-ele evolueaz, se ncadreaz cuplul Persida + 1ubrnal. #e altfel, critica literar a considerat c, 4dac urmrim linia de acces cea mai evident a crii, aceea a subiectului su, Mara e un roman despre iubire i cstorie.5 ( a'dalena Popescu, Slavi i % ! iunea, ampl, urmrete, prin alternan, destinul Persidei i al lui .ric, copiii vduvei ara, precupeaa i podria de pe malul ureului. 6venimentele sunt plasate ntr-un tr' de provincie ardelean de la sfritul secolului al 7,7-lea, ntr-o perioad n care relaiile sociale se formeaz prin raportare la ceea ce nseamn individul n raport cu normele. 3n aceast societate, valorile familiale sunt preuite i respectate, structurile nc!ise nu permit accesul neiniiailor n anumite sfere ( meteu'urile se transmit din tat n fiu sau prin aliane familiale %, influena n societate se dobndete cu spri-inul celor care sunt consacrai ( ara ia n arend podul de peste ure cu a-utorul lui 1ubrnal %. "erspe tiva narativ obiectiv, specific romanului realist, i permite naratorului accesul la toate compartimentele vieii sociale i afective a eroilor al cror destin e urmrit detaliat. #onstru ia subie tului, respectnd principiile clasice i urmrind un fir narativ linear, evideniaz mai ales destinul Persidei, pentru c, aa cum s-a remarcat ( a'dalena Popescu %, dei romanul se intituleaz Mara, persona-ul principal ca frecven a apariiilor i ca pondere n aciune este Persida. /adar, evoluia Persidei de la stadiul de tnr netiutoare pn la stpna unei familii care e capabil s-i asume responsabiliti ma-ore este urmrit n toate momentele subiectului, alctuind unul dintre planurile narative principale ale romanului. )uplul alctuit din fiica arei i fiul mcelarului 1ubr ia natere dintr-o ntmplare0 ntr-o diminea oarecare, ncercnd s nc!id fereastra mnstirii n care locuiete pentru c ara a !otrt c acolo fiica ei poate s primeasc o educaie aleas cu o c!eltuial minim, Persida l zrete pe 8al, iar iubirea se nate brusc n sufletul ei, fr avertisment, i i copleete sufletul. 3n ciuda voinei de a-l face s dispar, sentimentul se amplific. 3ncercnd s scape de obsesie, Persida pune bariera distanei ntre ea i 8al. 3n absena lui ns, dra'ostea ei devine mai puternic, iar cnd l revede la nunta uneia dintre fiicele ne'ustorului )alici, de la /rad, iubirea ei izbucnete, n ciuda interdiciilor pe care raiunea ei le impune. )omparnd ceea ce simte pentru )odreanu cu ceea ce simte pentru 8al, Persida nele'e c iubirea ei pentru 8al este prea puternic pentru a fi nvins i fata sfrete prin a o accepta ca atare. 3nsufleit de atmosfera cminului de tineri cstorii n care locuiete o vreme, Persida trece pe nesimite ctre o nou etap a sentimentului su ascuns, pe care nu l mrturisete nimnui. )nd 8al revine la /rad, 'sete o iubire cristalizat lent prin ateptare. Persida l iubete i tie c l va iubi ntotdeauna. #rumurile lui prin faa casei n care locuiete ea, la ore precise, creeaz

n sufletele amndurora un reflex al sentimentelor complexe, care cuprind iubirea i suferina, ateptarea, dar i teama de respin'erea celorlali. Persida e dureros de contient de barierele care i despart. "unt bariere etnice, naionale, reli'ioase0 4Persida tia cnd i dincotro vine i cnd i dincotro se ntoarce, tia c el, srac n sufletul lui, numai la ea se 'ndete, numai de dra'ul ei triete i rabd zi i noapte ca s poat trece n patru rnduri pe zi n faa casei n care se afla ea.5 )uplul lor se va definitiva ns n pofida tuturor interdiciilor, c!iar mpotriva propriilor voine. 3ntlnirea din lunca ureului este definitorie pentru relaiile care se vor stabili n cuplu i apoi n csnicie. Persida i cere aprare i protecie mpotriva sentimentului care o copleete tocmai celui care nu ar fi trebuit s tie nimic despre intensitatea acestui sentiment. Fata i dezvluie sufletul, dar 8al reacioneaz vul'ar, nedemn de frumuseea celei care i se dezvluie0 4 + /a nu pot pleca, 'ri dnsa desc!is. - 9tiam eu c nu poi pleca, zise el rznd.5 8al se dovedete slab i, mai ales, ru, pentru c cinismul cu care ntmpin mrturisirea Persidei este o dovad de imaturitate, o ncercare de a arunca asupra ei toat responsabilitatea ale'erii i a susinerii sentimentale a cuplului. Persida e contrariat + 4 :: ;rt om< == zise ea dup ce sosi acas, apoi i acoperi faa cu amndou minile i lacrmile o npdir, plnsul o neca.5 *eacia ei e, iniial, una de respin'ere + se ntoarce acas, respin'e toate cererile de cstorie, se izoleaz pe parcursul unui an - , dar toate aceste aciuni nu distru' sentimentul de dra'oste pe care l triete pentru 8al. 3n acelai timp, 8al i mplinete 4anii de cltorie5, se ntoarce ca s obin nvestitura de maestru, se maturizeaz. 3i propune Persidei s fu' mpreun, dar fata l respin'e, dat fiind faptul c a fost educat ntr-o societate care nu accept rzvrtiii. #up a doua plecare a lui 8al i dup conflictul cu 1ubr, fiul este obli'at, ns, s se ndeprteze din cercul social n care se inte'rau el i Persida. #in acest moment, Persida i va fi alturi pentru totdeauna. 3l urmeaz pe 8al la >iena, cstorii n secret de )odreanu, impresionat el nsui de puterea sentimentului fetei, suport alturi de el lipsurile, accept s se ntoarc la *adna i s triasc din veniturile unei crciumi modeste de pe malul ureului, supus oprobriului pentru c nimeni nu tie c e cstorit. ai mult dect att, 8al se sc!imb radical, ncepe s bea, s o loveasc i s o fac de rs n faa tuturor, c!iar i a slu'ilor. 3ndeplinindu-i datoria de stpn a crciumii de pe malul ureului, Persida are, permanent, n minte, sentimentul responsabilitii fa de familie. )!iar dac ambiana familial decade n scurt timp la nivelul cel mai -os al vul'aritii, Persida i asum aceast nou condiie cu acelai devotament cu care i asumase i respin'erea comunitii care bnuia c le'tura ei cu 8al este nele'itim, deoarece, pentru ea, n familie trebuie s stpneasc0 iubirea, ordinea, contiina datoriei. #up ce pierde prima sarcin din cauza btilor lui 8al, Persida pleac acas la ara, !otrt s nu se mai ntoarc la cminul de pe malul ureului. #up cteva zile numai, !otrrea ei i pierde intensitatea, iar ea se ntoarce la 8al, ceea ce, paradoxal, strnete admiraia mamei, care o nele'e, c!iar dac nu o aprob. aternitatea accentueaz vocaia sacrificiului pe care o are Persida. Primind demn i rbdtor suferina, Persida mprtie tandree n'duitoare fa de familia ei i fa de prieteni. Pe 8al, l iubete tolerant, nele'nd c el nu poate fi sc!imbat, ci numai acceptat aa cum e. *ecptndui respectul pentru sine, Persida dobndete puterea de a rezista, de a rbda tolerndu-l pe cel de alturi0 4Persida se uit zmbind senin la el. )e-i psa ei acum, dac el se va ndrepta ori nu?< #a, mai-nainte, cnd toat 'ndirea, toat simirea, toat puterea ei de 'ri- asupra lui i numai asupra lui se ndrepta, ea ar fi voit s nu mai fie om ca dnsul, i-l scotea din rbdare, l ndr-ea prin nencetatele ei siline. /cum ns nu mai vedea pcatele lui i-i era, aa cum l tia, destul de bun.5 #e altfel, naterea copilului l determin i pe 8al s-i revizuiasc atitudinea fa de propria-i familie. )ei doi se vor reinte'ra n comunitatea n afara creia sunt strini i nu-i au rostul, acceptai i de 1ubr i de ara. *espectnd valorile i parcur'nd etapele purificrii morale, Persida ntemeiaz o familie pe care o introduce n ordinea 'eneral i, astfel, vec!ile convenii interdictive sunt anulate. 6a este ncon-urat de admiraia tuturor, care o consacr ca

model i ca exemplu. #eznodmntul aciunii reliefeaz inteniile moralizatoare ale autorului, care transmite ideea c numai cei care respect valorile familiale sacrificndu-i interesele personale au ansa la fericire. #e aceea, 1ubrnal e ucis de fiul nele'itim i ne'li-at, fiind pedepsit, n acest mod, pentru c i-a ne'li-at datoria. Prin evoluia antitetic, 8al descoper valorile familiei i i asum rolul patern prin sacrificiile Persidei. 6voluia familiei Persidei se subsumeaz normelor comunitii n care ea i 8al se inte'reaz. Persida lupt pentru 8al numai pentru c ea crede cu trie n frumuseea idealului pe care l reprezint familia. )!iar dac acest ideal este raportat de ,oan "lavici la canoanele unui anumit tipar social, familia pe care o ilustreaz Persida i 8al este una cu valoare de model, prin modernitatea acestui cuplu care reuete s depeasc barierele etnice, economice i ale suferinei morale, reuind s-i stabileasc un parcurs existenial propriu.

Hornicul si cantecul varstelor

Hronicul si cantecul varstelor Lucian Blaga este unul dintre cei mai moderni poeti ai perioadei interbelice, filozof si eseist. Este un text nonfictionar in care este evocata tema familiei. Este o lucrare cu caracter autobiografic, memorialista, in care poetul reconstituie principalele evenimente ale vietii, mediul in care si-a trait copilaria, imaginea parintilor si a fratilor si imaginea satului. Naratiunea se realizeaza la persoana I ceea ce confera credibilitate, autenticitate faptelor narate. Exista si o dimensiune emotionala, evocatoare a celor intamplate in realitate. Tema familiei se regaseste in acest text prin prezentarea parintilor si a altor membri ai familiei si prin oferirea unor date autobiografice. specte autobiografice !Inceputurtile mele stau sub semnul unei fabuloase absente a cuvantului! Lucian Blaga ne ofera date importante despre sine- mutenia in care alunecase pana la varsta de " ani si care consta intr-o fabuloasa absenta a cuvantului. Explicatiile care le da poetul acestei absente cuvantului# prelungirea unei stari embrionare dincolo de firesc si o nefireasca luciditate ce s-a asezat intre el si cuvant. !$uvantul meu nu era cuvant, cuvantul meu nu insemna nimic! !Implinisem aproape " ani si inca nu pronuntasem nici un cuvant nici cuvintele de baza ale vieti !mama! si !tata!. Lumina cu care oc%ii raspundeau la intrebari era poate mai vie si mai intelegatoare decat la alti copii. &ama cuprinsa de ingri'orare si neliniste dar traind speranta unei deslegari, m-a dus la un vec%i prieten al familiei-un medic care m-a consultat spunandu-i !copilul este intreg!. &ama facuse ultima incercare sa-l ademeneasca in sfera sunetului indemnandu-l sa vorbeasca. doua zi dupa o noapte de zbucium copilul incepuse sa vorbeasca fara trunc%eri si fara stalciri ale cuvintelor. $asa parinteasca, imaginea familiei -era al (-lea copil in casa parinteasca, -Letitia sora cea mai mare intre frati era casatorita, -sora Letitia avea o slabiciune aproape materna fata de fratele cel mai mic manifestand o atitudine de intelegere si o iubire materna, fata de fratior. !La intoarcere sora mea m-a luat in brate si m-a sarutat cu putere!. )escrierea casei parintesti se realizeaza cu multa minutiozitate cu date exacte despre dispunerea camerelor, a curtii, a gradinilor. *unt reprezentate date despre !mobila din casa dinainte! despre ceasul adus de la +iena ceea ce contribuie la crearea atmosferei de epoca. $asa parinteasca din Lancram sat asezat intre oraselul *ebes- lba si cetatea Balgradului.Era o cladire vec%e,masiva,ramasa familiei de la !*imion Blaga!-preot in sat. ,. Identifica patru elemente care alcatuiesc tabloul casei parintesti. -. .rezinta odaia dinspre ulita prezentand rolul acesteia in viata familiei. Imaginea parintilor Imaginea tatalui $are sunt cele doua laturi ale personalitatii tatalui/ -pasiunea

pentru carte -inclinatile practice ale preotului pentru unelte si masini agricole- pasiunea pentru agricultura si masini agricole care au dus si la scrierea unei carti privind expluatarea terenurilor !comasate!. )esi preot era mare iubitor de carte care il va absorbi ocupandu-i aproape intreaga zi. Era un priceput, indemanatic, %arnic- gospodar fiind preocupat de aducerea masinilor agricole in sat pentru a usura munca oamenilor. Era un foarte bun masinist. 0igura mamei &otivati afectiunea autorului !&ama era o fiinta primara fiind definita 1existenta incadrata in zarea magiei!. +ietuirea ei este un miracol, o sarbatoare a cosmosului, fara multa scoala. vea instincte materne si feminine puternice. Elemente ale portretului +italitate, masivitate era stapanita de sacrul egoism al familiei fara gandul intors asupra ei, era !substanta activa! in 'urul careia luau infatisare palpabila toate randuielile vietii noastre, fusese o femeie frumoasa. $apitolul ,Blaga a vorbit prima data la v2rsta de patru ani. $u ceva timp in urma, Letiia fata mai mic3 murise 4ntru-un accident. $apitolul - 5 *e descrie casa unde se povestete despre ceasul vec%i din salon. 6i se termin3 cu descrierea tat3lui care era pasionat de literatura. $apitolul 7 5 .rimii prieteni erau fete, dar adev3ra8ii prietenii erau +asile, 9oman :i Tudorel. ;mpreun3 cu ei ducea g2:tele ,dar 4ntr-o zi le-a pierdut si le-a recuperat tat3l s3u pl3tind o sum3 de bani.<n c2ine turbat l-a mu:cat pe prietenul s3u, care a mers in <ngaria pentru tratament. $apitolul " 5Tat3l s3u a cerut adunarea p3m2nturilor dar s3tenii nemul8umi8i, a'uni la disperare au luat masuri drastice. $apitolul = 5Blaga era supersti8ios 4n copil3rie, crez2nd 4n basmele mamei si c%iar 4ntr-o zi a avut impresia c3 este urm3rit de cer. $apitolul > 5.3rin8i l-au 4ndemnat sa mearg3 la :coala la cinci ani dar refuz3 a:a c3 4ncepe la v2rsta de :ase ani. ;n aceea iarn3 explodase soba prin aceasta fapt3 dovedindu- se 4nc3 o dat3 c3 mama sa este o femeie puternic3. $apitolul ? 5)e *f2ntul Ilie 4n fiecare an se 'uca o pies3 de teatru pe scena improvizat3 la care participa :i el 4mpreun3 cu prietenii s3i . $apitolul @ 5To8i se g2ndeau cum era s3 fie mor8i deoarece 4n fiecare var3 c2nd un copil se ducea la moar3 murea . ;n aceea var3 moara a luat via8a unui biete feti8e con:tiincioase . $apitolul ( 5 La , septembrie era la *ebe:, 4nscris la o :coal3 unde elevii sunt a:eza8i 4n b3nci pe baza r3spunsurilor la or3. Blaga a a'uns 4n prima banc3, unde ramane un an 4ntreg. &ergea 4n fiecare s2mb3t3 4n sat pentru a-:i vizita familia de:i era interzis. $apitolul ,A 5 )evine din ce 4n ce mai credincios, de:i mama sa era preoteas3, se ducea la biseric3 numai de .a:te :i $r3ciun. $apitolul ,, 5;ntr-o zi c2nd s-a dus la :coala era s3rb3toare se 4mpline-au ,AA ani de la moartea lui *c%iller, 4n aceast3 zi elevii primesc gratuit c3r8i. $apitolul ,- 5;n vacan8a de var3 merge la munte 4mpreun3 cu familia unde 4:i face mul8i prieteni noi. Blaga este fascinat de peisa'ul de la Bistri8a men8ion2nd c3 vrea cu orice c%ip s3 se 4ntoarc3 aici :i alt3 dat3. $apitolul ,7 5 ;n anul ,(A" 4ncepe o secet3 ,primind 4n a'utor porumb din merica reprezent2nd un semn al speran8ei pentru Blaga. $apitolul ," 5Tat3l :i Liviu discut3 despre tema unui ziar B*em3n3torulC. <nul dintre profesori, prezint3 o simpatie deosebit3 pentru Blaga. $apitolul ,= 5 ;n ,(A> el :i fratele s3u Liciniu a fost 4nscri:i la liceul din Bra:ov, locuind cu Liviu. La liceu, profesorul de latina 4l face examinator al elevilor, deoarece era cel mai bun elev. Blaga ne prezint3 :i anumite persoane de care se temea 4n Bra:ov amintindul pe 9upi, m3celarul la care locuiau dar :i derbedeii str3zii.

$apitolul ,> 5 Era un copil bun de aceea el a 4n8eles faptul c3 p3rin8ii nu-i mai puteau 8ine la liceu. La o s3rb3toare prim3verii numit3 BmaialC ni:te elevi mai mari 4l 4mbat3 pe Blaga dorind s3-:i bat3 'oc de el. $apitolul ,? 5 ;ncepe clasa a II-a, iar Longin fiind student li se al3tur3. Blaga nu era 4n rela8ii prea bune cu elevi, 4ns3 pe unii 4i a'uta la teme desen2ndu-le %3r8i contra unei pl3ti. $apitolul ,@ 5;n ,(A@ de .a:ti tat3l lui Blaga se 4mboln3ve:te :i este trimis 4n &un8ii Boemiei,ca s3 fie tratat , dar nu reu:e:te. .e perioada c2nd tat3l e plecat autorul 4i descoper3 biblioteca. In august tat3l lui moare. $apitolul ,( 5 Blaga pleac3 la $ugir pentru a sc3pa de atmosfera trist3 de acas3. &ama sa s-a %otar2t s3 v2nd3 casa pentru a-:i putea pl3tii datoriile. .leac3 la Bra:ov unde studiaz3 pentru examenele pe care el :i Liciniu le iau, 4ns3 Longin le pic3 deoarece a trebuit s3 munceasc3 pentru a le oferi fra8ilor mai mici %rana. $apitolul -A 5El merge 4n vacan8a de var3 4, unde 4l mediteaz3 pe 9emus.. ;n anul ,(,A el public3 poezia BNoapteaC 4n ziarul B9om2nulC. $apitolul -,- Blaga 4l vede pe urel +laicu care 4:i prezenta un model de aeroplan. $apitolul -- 5 utorul merge cu Iosif 4ntr-o excursie 4n Italia. ;n drum spre destina8ie au trecut prin multe ora:e :i au vizitat $onstantinopolul, tena :i &essina. La 4ntoarcere au vizitat :i un frumos ora: numit Budapesta. $apitolul -7 5Este descris profesorul de limb3 greac3 , .aul Budiu. )e:i avea de toate se mul8umea cu micile pl3ceri oferite de copii mai slabi pentru a trece clasa. Era o persoana r3bd3toare de:ii avea de suportat mofturile copiilor. )up3 :ase luni de la 4ntoarcerea sa din Italia profesorul care l-a impresionat pe autorul moare. $apitolul -" 5Blaga merge 4n satul +inerea, unde se 4mprietene:te cu o feti83 pe nume 9oma pe care o place foarte mult, ba c%iar 4i scrie :i poezii. )oi ani mai t2rziu 9oma a murit de tuberculoz3. $apitolul -= 5 .e Blaga 4l pasionau c3r8ile de filozofie, :i este 4nc2ntat de lucr3rile lui Henri Bergson. *imion Ia:i83 a urmat facultatea filozofic3,dar nu trece niciun examen de:i avea o bibliotec3 foarte mare. $apitolul -> 5 utorul se 4mboln3ve:te, 4ns3n3to:indu-se abia dup3 dup3 7 luni . ;n tot acest timp a stat cu mama sa interes2ndu-se dec2t de orele de matematic3 :i fizic3. La o petrecerea a invitat-o la dans pentru prima dat3 pe $ornelia care avea s3-i devin3 so8ie peste c28iva ani. $apitolul -? 5 Lionel devine avocat fiind interesat :i Blaga s3-l a'ute pe fratele s3u. La birou st3tea :i Blaga de aceea era confundat cu fratele s3u. ;n anului ,(," lui Blaga i se public3 o lucrare 4n revista B9om2nulC 4ns3 nu sub semn3tura sa. $apitolul -@ 5;n vara anului ,(," :i-a luat bacalaureatul bucur2ndu-se de vestea c3 0ranz 0erdinand a fost asasinat, ceea 4n cur2nd a dus la un r3zboi. Blaga se 4nscrie la facultatea de Hronicul si cantecul varstelor Lucian Blaga este unul dintre cei mai moderni poeti ai perioadei interbelice, filozof si eseist. Este un text nonfictionar in care este evocata tema familiei. Este o lucrare cu caracter autobiografic, memorialista, in care poetul reconstituie principalele evenimente ale vietii, mediul in care si-a trait copilaria, imaginea parintilor si a fratilor si im -,-t,(-Ac aginea satului. Naratiunea se realizeaza la persoana I ceea ce confera credibilitate, autenticitate faptelor narate. Exista si o dimensiune emotionala, evocatoare a celor intamplate in realitate. Tema familiei se regaseste in acest text prin prezentarea parintilor si a altor membri ai familiei si prin oferirea unor date autobiografice. specte autobiografice

!Inceputurtile mele stau sub semnul unei fabuloase absente a cuvantului! Lucian Blaga ne ofera date importante despre sine- mutenia in care alunecase pana la varsta de " ani si care consta intr-o fabuloasa absenta a cuvantului. Explicatiile care le da poetul acestei absente cuvantului# prelungirea unei stari embrionare dincolo de firesc si o nefireasca luciditate ce s-a asezat intre el si cuvant. !$uvantul meu nu era cuvant, cuvantul meu nu insemna nimic! !Implinisem aproape " ani si inca nu pronuntasem nici un cuvant nici cuvintele de baza ale vieti !mama! si !tata!. Lumina cu care oc%ii raspundeau la intrebari era poate mai vie si mai intelegatoare decat la alti copii. &ama cuprinsa de ingri'orare si neliniste dar traind speranta unei deslegari, m-a dus la un vec%i prieten al familiei-un medic care m-a consultat spunandu-i !copilul este intreg!. &ama facuse ultima incercare sa-l ademeneasca in sfera sunetului indemnandul sa vorbeasca. doua zi dupa o noapte de zbucium copilul incepuse sa vorbeasca fara trunc%eri si fara stalciri ale cuvintelor. $asa parinteasca, imaginea familiei -era al (-lea copil in casa parinteasca, -Letitia sora cea mai mare intre frati era casatorita, -sora Letitia avea o slabiciune aproape materna fata de fratele cel mai mic manifestand o atitudine de intelegere si o iubire materna, fata de fratior. !La intoarcere sora mea m-a luat in brate si m-a sarutat cu putere!. )escrierea casei parintesti se realizeaza cu multa minutiozitate cu date exacte despre dispunerea camerelor, a curtii, a gradinilor. *unt reprezentate date despre !mobila din casa dinainte! despre ceasul adus de la +iena ceea ce contribuie la crearea atmosferei de epoca. $asa parinteasca din Lancram sat asezat intre oraselul *ebes- lba si cetatea Balgradului.Era o cladire vec%e,masiva,ramasa familiei de la !*imion Blaga!-preot in sat. ,. Identifica patru elemente care alcatuiesc tabloul casei parintesti. -. .rezinta odaia dinspre ulita prezentand rolul acesteia in viata familiei. Imaginea parintilor Imaginea tatalui $are sunt cele doua laturi ale personalitatii tatalui/ -pasiunea pentru carte -inclinatile practice ale preotului pentru unelte si masini agricole- pasiunea pentru agricultura si masini agricole care au dus si la scrierea unei carti privind expluatarea terenurilor !comasate!. )esi preot era mare iubitor de carte care il va absorbi ocupandu-i aproape intreaga zi. Era un priceput, indemanatic, %arnic- gospodar fiind preocupat de aducerea masinilor agricole in sat pentru a usura munca oamenilor. Era un foarte bun masinist. 0igura mamei &otivati afectiunea autorului !&ama era o fiinta primara fiind definita 1existenta incadrata in zarea magiei!. +ietuirea ei este un miracol, o sarbatoare a cosmosului, fara multa scoala. vea instincte materne si feminine puternice. Elemente ale portretului +italitate, masivitate era stapanita de sacrul egoism al familiei fara gandul intors asupra ei, era !substanta activa! in 'urul careia luau infatisare palpabila toate randuielile vietii noastre, fusese o femeie frumoasa.