Rolul jucat de DTS pe plan internaional

Apariia Drepturilor Speciale de Tragere este legat de crizele nregistrate de Sistemul Monetar Internaional de la Bretton Woods ncepnd cu anul 195 ! "rin crearea DST s#a urmrit gsirea unui instrument monetar sta$il destinat satis%acerii ne&oilor de lic'iditai internaionale ale statelor mem$re ale (MI! Drepturile Speciale de Tragere constitue un instrument monetar international care ser&este in principal ca unitate monetara de cont si de rezer&a! Sunt create de (ondul Monetar International din anul 19)* si %olosite pentru a acorda credite suplimentare tarilor mem$re! Drepturile Speciale de Tragere sunt emise pe $aza increderii reciproce dintre mem$rii (ondului Monetar International si utilizate indeose$i pentru ec'ili$rarea lic'iditatilor internationale! Marimea unui Drept Special de Tragere se sta$ilea pe $aza unui curs &alutar+adica un numar de &alute selectate ,dolarul american+ lira sterlina+ marca germana+ %rancul %rancez+ -enul .aponez /pentru a re%lecta cursul &alutar al Dreptului Special de Tragere sau al unei monede nationale! Drepturile Speciale de Tragere reprezinta principalul instrument de rezer&a al Sistemului Monetar International+luand locul aurului! Iniial DST a %ost de%init printr#un continut n aur egal cu cel al dolarului American+ i anume *! inclus 10 monede ale arilor mem$re ale (MI care a&eau o pondere mai mare de 14 din comerul mondial! Din ianuarie 19 1+ numarul &alutelor din co s#a redus de la 10 la 5+ i anume5 dolarul american+ marca germana + %rancul %rance+ lira stelin i -enul .aponez! 0)1g aur %in+ de unde rezult 1DST 1 1 2SD! Din iulie 19)3 + &aloarea unui DTS se determina pe $aza unui co de &alute! Ini ial+ n structura co ului s#au

De la 1 ianuarie 1999+ ca urmare a introducerii monedei euro+ n structura DST se cuprind urmatoarele &alute5 dolarul american+ moneda euro + lira stelin i -enul .aponez! 6aloarea unui DST se determina n dolari americani pe $aza urmatoarelor elemente5 a) ponderea fiacrei monede n cadrul coului valutar , sta$ilit pe $aza &olumului e7porturilor de $unuri i ser&icii al arilor respecti&e! De regul+ re&izuirea ponderilor se realizeaz la 5 ani! 8&oluia ponderilor monedelor n coul DST poate %ii urmrit pe $aza datelor din ta$elul de mai .os5 Tabelu nr.1: Evoluia ponderii monedelor n coul DST Moneda Dolarul 'merican Euro+Marca ,erman -rancul france. /enul japone. 3ira 4terlin (SD E(R+ DEM -R01/ 561 1 !1"1 !# )& " 1 1* 1* 1* 1 !$"1 )& " 1 1& 1# 1& % 1 1"1 )% " &1 11 12 11 # 1 * " &1 11 1! 11 $"&%%% &%%1"&%%# )# & " " 1# 11 &%%$"&%1% )) *) " " 11 11

Sur4a: 777.imf.or, b) Suma fi8a din fiecare moned a coului + sta$ilit pe $aza ponderii monedei n co! 8&oluia sumelor %i7e a%erente monedelor din co este prezentat n ta$elul urmator5 Moneda (SD E(R+ DEM -R01/ 561 1 !1"1 !# %,#)%% " %,)$%% %.2)%% *) %,%21% 1 !$"1 %,#&2% " %,)#&% 1,%&%% **,)%% %,%!!* % 1 1"1 %,#2&% " %,)#*% %,!%%% *1,!%% %,%!1& # 1 $"&%%% %,#!&% " %,))$% %,!1*% &2,&%% %,1%# &%%1"&%%# %,#22% %,)&$% " " &1 %,% !) &%%$"&%1% %,$*&% %,)1%% " " 1!,)%% %.% %*

Sur4a: 777.imf.or, De la 1 ianuarie 1999 (ondul Monetar Internaional a nlocuit suma %i7a n marci germane i %ranci %rancezi din structura coului DST cu o cantitate ec'i&alent de euro+ pe $aza cursurilor de sc'im$ dintre euro marca german i %rancul %rancez! "rin urmare suma %i7 n euro care a nlocuit marca german a %ost *+19:9 iar suma %i7 in euro care a nlocuit %rancul %rancez a %ost de *+99 *! c) Stabilirea valorii .ilnice a DST prin nsumarea ec'i&alentului n dolari americani ale sumelor %i7e a%erente monedelor din co pe $aza cursului de sc'im$ zilnic n raport cu dolarul de pe piaa londonez! ;ursurile de sc'im$ ale altor &alute e7primate n DST sau n raport cu DST se pot sta$ilii pe $aza cotrii &alutelor respecti&e n raport cu dolarul! In urma primului amendament al statului (ondului Monetar International s#a creat alaturi de contul general un cont special de tragere prin care se aloca Dreptul Special de Tragere tarilor participante! Drepturile Speciale de Tragere sunt emise si anulate de catre (ondului Monetar International care are autoritatea+ con%orm statutului sa creeze lic'iditati prin alocarea de Drepturi Speciale de Tragere mem$rilor (ondului +proportional cu cotele acestora in cadrul (ondului Monetar International! In cadrul statutului este pre&azut ca orice decizie de alocare de Drepturi Speciale de Tragere tre$uie sa ai$a la $aza ne&oia glo$al ape termen lung+ de suplimentare a rezer&elor de mi.loace de plata internationala! Suma de Drepturi Speciale de Tragere alocata %iecarui mem$ru se determina intr#un raport procentual %ata de cota de participare a tarii mem$re la (ond! Alocarea se %ace gratuit +%ara o$ligatia e%ectuarii unei contraprestatii din partea $ene%iciarului! Anularile de Drepturi Speciale de Tragere se calculeaza ca procent asupra alocarilor cumulati&e nete de Drepturi Speciale de Tragere ale %iecarui mem$ru!

In ceea ce pri&este cosul Drepturi Speciale de Tragere +ponderea %iecarei &alute in cos este modi%icata la %iecare 5 ani! ;on%orm statutului + Dreptul Special de Tragere indeplineste un cumul de functii5 functia de etalon monetar international # prin DST se pot e7prima paritile i cursurile &alutare functia de mijloc de rezerva - DST reprezint un acti& de rezer& ce %igureaz n structura rezer&elor internaionale ale rilor+ alturi de rezer&ele de &alut i aur functia de instrument de credit # DST ser&ete n calitate de mi.loc de procurare de &alut con&erti$il de la o ar mem$r (MI functia de mijloc de plata # n anumite operaiuni derulate ntre (MI i arile mem$re ,plata de do$anzi i comisioane datorate de (MI/ Indeplinirea unora din aceste %unctii este conditionata de &olumul alocarilor de Drepturi Speciale de Tragere +decizia de emisiune $azandu#se pe ne&oile de crestere a lic'iditatii internationale pe termen lung! < tara care primeste Drepturi Speciale de Tragere le poate utiliza pentru5 marimea+ corespunzator cotei alocate+ a rezer&ei ei monetare o%iciale= procurarea directa sau indirecta ,prin intermediul (MI si la indicatia acestuia/ a unei monede con&erti$ile emisa de o alta tara mem$ra la %ond= plata de do$anzi si comisioane= emiterea de &alori mo$iliare pe termen lung si garantarea unor o$ligati %inaciare etc! (ondul Monetar International presupune ca toate operatiile cu Drepturile Speciale de Tragere sunt e%ectuate doar pentru a %ace %ata unor ne&oi ale $alantei de plati sau pentru cazul unei e&olutii ne%a&ora$ile a structurii rezer&elor monetare internationale!

;el mai %rec&ent Drepturile Speciale de Tragere sunt %olosite in urmatoarele operatiuni5 <$tinerea de &alute prin tranzictii $azate pe acord direct intre mem$ri+ c'iar si atunci cand nu este necesara %inantarea $alantei de plati! <rice &aluta se poate o$tine contra Drepturilor Speciale de Tragere+ sc'im$ul e%ectuandu#se la cursul zilnic al acestuia! Inc'eierea de acorduri >s?ap> prin care un mem$ru poate trans%era altuia Drepturi Speciale de Tragere in sc'im$ul altui acti& de rezer&a+ cu e7ceptia aurului+ cu o$ligatia de a restitui &aluta la o data &iitoare si la un curs sta$ilit de comun acord! 8%ectuarea de operatiuni >%or?ard> prin care o tara mem$ra a (ondului Monetar International poate &inde sau cumpara Drepturi Speciale de Tragere cu o$ligatia platii la o data &iitoare in sc'im$ul oricaror acti&e monetare+ cu e7ceptia aurului+ la un curs la termen pre&izionat in momentul inc'eierii tranzitiei! ;a acti& de rezer&a+ Dreptul Special de Tragere este purtator de do$anda+cu scopul ca moneda (ondului Monetar International sa de&ina atracti&a pentru detinatori! Ast%el+ toti detinatorii de Drepturi Speciale de Tragere primesc do$anda pentru detinerile lor+iar %iecare participant plateste un comision (ondului pentru pentru suma alocarilor de Drepturi Speciale de Tragere! @ata de do$anda a Drepturilor Speciale de Tragere este o medie ponderata a ratelor do$anzilor pentru instrumentele pe termen scurt de pe pietele monetare ale celor cinci state ale caror monede alcatuiesc Drepturile Speciale de Tragere!"onderile ratelor do$anzilor pentru %iecare moneda in rata do$anzii e7primata in Drepturi Speciale de Tragere sunt similare ponderilor %iecarei monede respecti&e in cosul acestora! 87tinderea in &iitor a operatiunilor cu Drepturi Speciale de Tragere porneste de la necesitatea cresterii rolului lor in cadrul sistemului monetar international si a inlocuirii treptate a monedelor nationale din %unctiile lor internationale! < asemenea perspecti&a este posi$ila daca a&em in &edere avantajele care le o%era calitatea sa de instrument monetar si anume5

 grad de sta$ilitate mult mai ridicat decat cel al monedelor nationale= emisiunea lui nu conduce la aparitia de%icitelor de $alanta de plati si nici la propagarea %enomenelor monetare negati&e de pe pietele nationale pe plan international= dozare constienta a emisiunilor de Drepturi Speciale de Tragere in %unctie de ne&oile e%ecti&e de lic'iditate si un control strict din partea (ondului Monetar International = sunt alocate n mod gratuit i nu are ca e%ect imo$ilizarea de acti&e monetare comparati& cu alte tipuri de rezer&e ,aur+ monede nationale/+Drepturile Speciale de Tragere atri$uindu#se gratuit! "aralel cu aceste a&anta.e e7ista+ in prezent+ anumite limite in sporirea rolului lor in cadrul sistemului+ determinate de %aptul ca Drepturile Speciale de Tragere nu indepline4c toate functiile monetarea, acestea %iind un mi.loc de plat direct+ ci indirect+ prin con&ertirea sa n &alut si nu circula decat intre autoritatile monetare! Aa acestea se adauga criteriul actual de repartizare a alocarilor de Drepturile Speciale de Tragere in %unctie de cotele de participare si ca poate %i supus unor presiuni in%lationiste sau de%lationiste daca deciziile de emisiune ale (ondului Monetar International se $azeaaza pe unele e&aluari eronate!