Bacteriologia

Bacteriologia este o ramura a microbilogiei, care se ocupa cu studiul bacteriilor.

Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, care contin un singur cromozom, reprezentat de o molecula de ADN. Mediul de viata al bacteriilor: Sunt raspandite pe toata suprafata Pamantului, in toate mediile.Cele mai multe sunt solitare, insa unele formeaza colonii. Dimensiuni: Bacteriile nu pot fi vizibile cu ochiul liber. Dimensiunile se exprima in micrometri si este curpinsa in general intre 1 si 10 . Aprecierea dimensiunii, formei si topografiei bacteriilor se poate face cu ajutorul microscopului optic, insa structura bacteriana se poate studia numai in microscopia electonica.

 Alcatuire:
- au perete celular rigid (peptidoglican = mureina), uneori este acoperit de o capsula sau mucus; - prezinta membrana celulara (plasmalema) - prezinta mezozomi (invaginare a membranei celulare) cu rol in respiratie si ancorarea ADN-ului - nu au membrana nucleara; - nu au nucleu, acesta fiind inlocuit de nucleoid; fiecare bacterie are un cromozom principal, ele mai coninnd segmente circulare de ADN, numite plasmide. - au doar ribozomi cu rol in sinteza proteinelor; - au citoplasma; - sunt imobile sau se deplaseaza cu ajutorul cililor sau flagelilor;

Studiul morfologiei bacteriene

Examinarea morfologica se realizeaza pe preparate microscopice, fixate si colorate numite frotiuri. Dintre coloratii, cea mai importanta este coloratia Gram care imparte bacteriile in Gram-pozitive (colorate in violet) si Gram negative (colorate in rosu). Ex. Bacterii Gram pozitive: Streptococcus pneumoniae; Staphylococcus aureus Ex. Bacterii Gram-negative: Neisseria gonorrhoeae, Neisseria meningitidis, Escherichia coli, Helicobacter pylori.

Cultivarea bacteriilor pe medii de cultura

Pentru a fi cercetate, bacteriile se cultiva pe medii de cultura. Mediile de cultura asigura substantele nutritive si conditiile fizice si chimice propice de crestere a bacteriilor. Pe mediile de cultura bacteriile formeaza culturi pure, pornind de la o singura bacterie. Mediile de cultura pot fi: - Solide (agar-agarul) - Semilichide (gelatina) - Lichide (bulion de carne)

Cultivarea bacteriilor pe medii de cultura

RESPIRATIA BACTERIILOR
AEROBA ( in prezenta oxigenului ): ex. Staphylococcus aureus (stafilococul auriu). ANAEROBA ( in lipsa oxigenului) -ex. Clostridium botulinum ( bacteria botulinica )

Nutritia bacteriilor
este Heterotrofa: a) Saprofita: cand substantele sunt luate din organisme aflate in descompunere.

b) Parazita: cand substantele organice sunt luate din organisme vii la care produc boli numite bacterioze.

Mycobacterium tuberculosis (provoaca tuberculoza)

Treponema pallidum (provoaca sifilis)

 Clasificarea bacteriilor dupa forma: - coci; - vibrioni;

- bacili;

- spirili.

REPRODUCEREA BACTERIILOR
Asexuata , amitotica, prin diviziune directa si foarte rar sexuata In conditiile nefavorabile, formeaza spori de rezistenta.

b. Sexuata -se face prin conjugare.

Bacterii patogene

Neisseria gonorrhoeae

Staphylococcus aureus

Streptococcus pneumoniae

Escherichia coli

Bacillus antracis

Mycobacterium tuberculosis

Corinebacterium diphtheriae

Helicobacter pylori

Salmonella typhii

Treponema pallidum

Vibrio cholerae

Neisseria meningitidis

Patogenitatea bacteriilor
Este un proces prin care bacteriile produc infectii. Bacteriile patrund in organism prin leziuni traumatice, intepaturi de insecte, muscaturi de animal, cale digestiva, respiratorie si urogenitala. Exotoxinele bacteriene sunt secretate de bacterii in mediul inconjurator, ca produs al metabolismului propriu (ex. toxina holerica/tetanica/botulinica). Endotoxinele bacteriene sunt eliberate in mediu doar dupa moartea celulei; fac parte din structura peretelui celular la bacteriile Gram negative (determina de ex. reactia febrila).

Patogenitatea bacteriilor
In corpul omului exista o flora bacteriana care nu produce daune este o reactie de simbioza din care profita atat omul cat si bacteria. Bacteria profita folosind diferite substante produse de organismul uman, fara a provoca daune. Organismul uman profita prin: - Microflora rezidenta pe piele impiedica colonizarea speciilor patogene. - Microflora normala este o sursa de stimuli antigenici, contribuie la maturarea sistemului imunitar. - In intestin, microflora bacteriana participa la procesul de descompunere a bolului alimentar. - Bacteriile din intestinul subtire si gros sintetizeaza vitaminele B si K.