PRODUSE BANCARE PENTRU FINANTARE

Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. Originea cuvantului credit este latina. Credere tradus prin a crede inseamna mai repede a avea incredere in faptul ca in viitor se vor respecta toti termenii contractului de credit stabiliti in prezent de comun acord. Imprumutatul are incredere in faptul ca suma obtinuta va fi astfel utilizata incat sa-i dea posibilitatea rambursarii si platii unei dobanzi, iar imprumutatorul are incredre in faptul ca va recupera suma avansata la termenul stabilit si va obtine un castig conform intelegerii incheiate. In economiile moderne creditul joaca un rol foarte important. El faciliteaza schimburile, stimuleaza productia, sustine cresterea economica si joaca un rol important in creatia monetara. ezvoltand putin ideea gasim urmatoarele aspecte pozitive induse de credit in economie! creditul faciliteaza schimburile " acesta a reprezentat primul rol jucat de credit, care a stat si la baza aparitiei bancilor. #ecurgerea la credit, materializata intr-o anticipare de venituri, permite obtinerea unui surplus de putere de cumparare cu influenta directa asupra volumului marfurilor tranzactionate. creditul stimuleaza productia " dezvoltarea activitatii productive depinde de masura in care capacitatile de productie pot fi modernizate, inlocuite sau e$tinse. Creditul permite intreprinderilor sa achizitioneze capacitati de productie in stransa legatura cu cantitatea si calitatea productiei de realizat. %e de alta parte el ofera cumparatorilor resurse financiare, stimuland consumul. &stfel creaza cerere pentru productie oferita. Efectele creditului asupra productiei nu se manifesta doar la agentul economic beneficiar, ci se e$tind indirect si la alte intreprinderi.
'

 creditul joaca un rol in creatia monetara " in conditiile in care o banca acorda un credit, ea creaza flu$uri monetare. (unt astfel folosite resurse din depozite pentru acordarea de credite, fara ca deponentii sa fie privati de utilizarea depozitelor. %rin creditare bancile comerciale creaza moneda in economie. Trasaturi caracteristice ale creditului Perioada de creditare E$ista o mare diversitate in ceea ce priveste perioada creditarii. In cazul plasamentelor bancare in operatiuni cu clientela creditarea se realizeaza pe scadente care merg de la cateva zile, la credite de trezorerie sau operatiuni de creditare a creantelor comerciale si ajunge la zeci de ani, la creditele ipotecare sau de dezvoltare. %e ansamblul operatiunilor de creditare e$ista scadente si mai mici, respectiv si mai mari pentru operatiuni pe piata interbancara sau piata ipotecara. Perioada de gratie %erioada de gratie reprezinta o facilitate, acordata de catre banca, pentru anumite situatii )e$. construirea de locuinte, realizarea de investitii* pe o perioada bine determinata si presupune plata in aceasta perioada numai a sumelor reprezentand dobanda datorata bancii pentru creditul acordat. &ceasta perioada se acorda, la solicitarea clientului. rambursare stabilit in contract. Este important de retinut ca aceasta perioada nu prelungeste termenul de aca contractul de imprumut a fost incheiat pe termen de +, ani pentru construirea unei locuinte, perioada de gratie se acorda, de e$emplu, pentru primul an in cadrul acestui termen, rambursarea creditului urmand a incepe imediat din anul urmator.

Metode de rambursare #ambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati! a* #ambursare in rate egale - presupune ca marimea rate sa fie

constanta pe toata perioada de derulare a creditului. %e masura rambursarii dobanda platita va fi din ce in ce mai mica. b* #ambursare prin anuitati constante " face ca suma platita bancii )rata dobanda* sa nu se modifice pe toata perioada de rambursare. &nuitatea se poate stabili cu ajutorul relatiei!
Anuitate = K 1 (1 + d ) d
n

. unde!

/ " creditul. d " rata anuala a dobanzii. n " numarul de ani. c* #ambursare totala la scadenta sau in fine " cand creditul se ramburseaza la final iar dobanda se plateste periodic. Dobanda obanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cu imprumut, de nivelul ratei dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla, la operatiuni pe termen scurt, cand se ia in calcul un numar de zile, sau compusa, in cazul celorlalte operatiuni. 0ancile utilizeaza in operatiunele desfasurate doua tipuri de rate ale dobanzii! fi$e si variabile. O rata declarata fi$a nu isi modifica nivelul pe durata de viata a elementului bilantier la care se aplica. O rata declarata variabila se modifica in aceasta perioada in functie de evolutia unui element de referinta. &cesta este de regula un indice sau o rata a dobanzii definitorie pentru piata sau pentru anumite categorii de operatiuni. E$ista si un mi$aj intre cele doua tipuri de rate, ce imbraca intervale de timp, intr-o maniera regulata. forma ratei revizuibile. &ceasta este fi$a, putandu-se insa modifica numai la anumite

e asemenea, cu privire la rata dobanzii intalnim urmatoarele variante! se aplica o rata proportionala " aceasta nu tine cont de capitalizare. (punem ca avem o rata a dobanzii proportionala atunci cand, dorind sa obtinem o rata lunara sau trimestriala, trebuie sa impartim rata anuala la '+, respectiv la 2. se aplica o rata actuariala " aceasta tine cont de capitalizare pe o anumita perioada. (punem ca avem o rata a dobanzii actuariale atunci cand, de e$emplu, rata lunara este radacina de ordin '+ din rata anuala. e e$emplu, in cazul unei rate a dobanzii anuale de +23 obtinem pentru trimestru urmatoarele rate! rata proportionala! rata actuariala!
22% : 4 = 5,5%
22 4 1001 + = 5,52% 100
1

Comisioane Comisioanele sunt destinate in mod normal remunerarii bancii pentru prestarea unui serviciu, spre deosebire de dobanzi, care trebuie sa remunereze capitalul efectiv imprumutat. 4otusi, sub denumirea de comision intalnim doua categorii! 5 comisioane propriu-zise, ce corespunde remunerarii unui serviciu prestat 5 comisioane asimilate dobanzilor, al caror mod de calcul este identic cu cel al dobanzilor In practica bancara comisioanele intalnite le putem incadra intr-una dintre urmatoarele categorii! 5 comision de dosar " remunereaza serviciul prestat de banca pentru intocmirea si analiza dosarului de credit 5 comisioane de angajament " dincolo de dobanzile percepute, banca incaseaza un asfel de comision pentru faptul ca ea tine la dispozitia clientului o parte dintre resursele sale, pentru momentul in care el va avea

nevoie de ele. fondurilor. 5

Clientului i se garanteaza asfel in avans disponibilitatea

comision de neutilizare " este destinat sa remunereze banca pentru

partea de credit pe care ea a pus-o la dispozitia clientului fara ca acesta sa o utilizeze. El compenseaza partial lipsa unei dobanzi pentru soldul neutilizat al creditului. 5 comision de administrare " perceput de banca pentru gestionarea creditului, el poate fi incasat o singura data la eliberarea sumelor imprumutate sau periodic la soldul contului, situatie in care se poate asimila unei dobanzi. 5 cheltuieli ane$e " in aceasta categorie intra o serie de cheltuieli legate de diverse asigurari, de garantii sau de acte notariale.

Ti uri de credite bancare %utem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii! '. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite! credite pe termen scurt )pana la ' an*. credite pe termen mediu )' " 6 ani*. credite pe termen lung )peste 6 ani*. +. in functie de destinatie! credite comerciale. credite de trezorerie. credite pentru e$port. credite pentru echipamente. credite pentru bunuri imobiliare. alte credite.
6

1. dupa modalitatea de rambursare! credite rambursabile la scadenta )in fine*. credite rambursabile prin rate fi$e. credite rambursabile prin anuitati constante. 2. dupa tipul clientilor beneficiari! credite acordate clientelei financiare. credite acordate societatilor nefinanciare. credite acordate populatiei. 6. dupa forma! avansul in cont curent. imprumut acordat. cesiune de creante )scontare, factoring*. creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie. 7. dupa situatia economica si financiara a debitorului! credite performante. credite in observatie. credite substandard. credite incerte. credite cu risc major. In continuare sunt detaliate creditele bancare in conte$tul general al tipologiei intalnita la banci. Credite globale de e! loatare

Creditele globale de e$ploatare se acord8 pentru aprovizion8ri cu stocuri de materii prime 9i materiale, m8rfuri, piese de schimb, energie, combustibili, cheltuieli necesare realiz8rii 9i finaliz8rii produc:iei de m8rfuri, e$ecut8rii de lucr8ri 9i presta:ii de servicii, care au consum 9i desfacere asigurat8 prin contracte 9i comenzi ferme. eterminarea volumului creditelor globale de e$ploatare se efectueaz8 trimestrial, pe baza analizei flu$ului de lichidit8:i )cash-flo;*. <lu$ul de lichidit8ti reflect8 situa:ia intr8rilor de lichidit8:i )=ncas8ri* 9i a ie9irilor de lichidit8:i ) cheltuieli* =ntr-o perioad8 viitoare dat8. (e efectueaz8 o analiz8 corect8 a prognozei flu$ului de lichidit8:i pentru cunoa9terea activit8:ii clientului, evolu:ia istoric8 a acestuia, ramura =n care evolueaz8, =n scopul verific8rii viabilit8:ii 9i posibilit8:ii de realizare a ipotezelor ce stau la baza prognozei. Cunoa9terea activit8:ii istorice )din perioada trecut8* a clientului se realizeaz8 pe baza studierii datelor din bilan:ul contabil 9i contul de profit si pierdere, a flu$urilor de fonduri =nregistrate =n perioada respectiv8, care reflect8 mi9carea elementelor componente ale bilan:ului =ntre dou8 perioade 9i arat8 cum sunt create 9i utilizate fondurile. (ursele de informare ale ofi:erilor de credite pentru realizarea analizei flu$ului de lichidit8:i sunt urm8toarele! - bilan:ul contabil, situa:iile contabile trimestriale 9i lunare. - raportul anual al societ8:ii analizat 9i avizat de Comisia cenzorilor. -prognozele financiare elaborate de societate pe baza contractelor de aprovizionare 9i desfacere. - studii de fezabilitate. - informa:ii din mass- media. - analize privind sectorul de activitate, =n care func:ioneaz8 societatea. - studiile de reorganizare 9i restructurare ale agentului economic 9i ale ramurii din care face parte.

>

Credite

e obiect

(e acord8 pe baza documenta:iei prezentate de agen:ii economici din care s8 rezulte obiectul credit8rii 9i cauzele economice care au determinat formarea stocurilor 9i a cheltuielilor respective )primirea de la furnizori a unor materii prime 9i materiale =n avans fa:8 de termenele din contracte*. ?n vederea acord8rii creditului, ofi:erii de credite vor analiza 9i verifica realitatea datelor 9i situa:iilor prezentate, inclusiv prin constatarea la fa:a locului a e$isten:ei faptice a stocurilor, a condi:iilor de p8strare 9i gestionare a acestora, dac8 cheltuielile s-au efectuat, situa:ia contractelor de desfacere garan:iile asigur8torii 9i dac8 s-au mai acordat alte credite =n acest scop. "iniile de credite @inia de credit este o modalitate de creditare a agen:ilor economici, care func:ioneaz8 dup8 sistemul revolving, respectiv se pot efectua trageri 9i ramburs8ri pe toat8 durata de valabilitate a liniei, cu condi:ia ca soldul zilnic al angajamentelor s8 nu dep89easc8 volumul liniei de credite aprobat. @iniile de credit se pot acorda fie pentru creditarea de ansamblu a activit8:ii curente de aprovizionare, produc:ie, desfacere, fie a unor subactivit8:i, proiecte, contracte, care prin natura lor se desf89oar8 9i se eviden:iaz8 distinct. %ot beneficia de linii de credite agen:ii economici care =ndeplinesc condi:iile! - =nregistreaz8 performan:e financiare corespunz8toare )categoria & sau 0* 9i au serviciu bun al datoriei. (e pot acorda linii 9i agen:ilor din categoriile de performan:8 C sau permanen:8.
B

numai pentru e$port, cAnd ponderea

acesteia =n cifra de afaceri este semnificativ8 9i are caracter de

- sunt clien:i permanen:i ai b8ncii 9i efectueaz8 opera:iunile de =ncas8ri 9i pl8:i =n lei 9i valut8 prin banc8. - dispun de un capital social v8rsat de cel pu:in ', mil. lei 9i prin natura activit8:ii desfa9urate, pl8:ile 9i =ncas8rile au caracter de permanen:8. - au o situa:ie financiar8 corespunz8toare 9i o evolu:ie favorabil8 a indicatorilor de bonitate. @iniile de credit se pot acorda pe termen de cel mult '+ luni, termenele uzuale de acordare a acestora fiind de C, sau 'B, de zile. Dolumul liniei de credite, =n cazul credit8rii de ansamblu a activit8:ii curente, se determin8 =n func:ie de cifra de afaceri 9i durata medie de =ncasare a clien:ilor,. &cordarea 9i rambursarea liniilor de credite se efectueaz8 =n func:ie de performan:a financiar8 9i serviciul datoriei clien:ilor care au beneficiat de astfel de =mprumuturi. Credite de consum Creditul de consum reprezinta creditul acordat persoanelor fizice pentru procurarea de bunuri si servicii din reteaua comerciala. In eneral este un credit pe termen scurt si mediu. Initial a aparut din posibilitatea oferita de comerciant de a cumpara bunuri, alimentare de cele mai multe ori, si de a le plati la salariu. Creditul de consum prezinta avanta!e pentru ambele parti. Cumparatorul are posibilitatea sa obtina marfurile de care are nevoie fara sa dispuna de suma necesara ac"izitionarii lor, iar comerciantul sau producatorul reusesc sa#si promoveze la consum produsele. $e ansamblul economiei creditul comercial duce la cresterea nivelului de trai dar poate avea si actiune destabilizatoare in sensul incitarii la productii supradimensionate. Credite i otecare# Credite imobiliare Creditul ipotecar este acordat pe termen mediu si lung de catre banci universale, banci de credit ipotecar si societati de credit ipotecar pentru a finanta investitii imobiliare cu destinatie locativa sau cu o alta destinatie sau pentru rambursarea unui credit ipotecar pentru investitii

imobiliare

contractat anterior.

Investitiile imobiliare au ca

obiect

dobandirea dreptului de proprietate asupra unui imobil. Creditul ipotecar este garantat cu ipoteca pe bunul a carui achizitie este finantata. Ipoteca prezinta urmatoarele trasaturi! 5 dureaza pana la rambursarea integrala a sumelor datorate in baza contractului 5 poate fi constituita si asupra unor bunuri viitoare 5 nu permite instrainarea imobilului ipotecat decat cu acordul scris al creditorului ipotecar In #omania acordarea unui credit ipotecar este conditionata de respectarea urmatoarelor conditii! 5 valoarea creditului ipotecar nu poate depasi >63 din valoarea bunului imobil ce urmeaza a fi finantat. debitorului. 5 la evaluarea bonitatii solicitantului, se va avea in vedere ca rata de platit )capitalul si dobanda* sa nu depaseasca 163 din veniturile nete ale solicitantului si ale familiei sale, calculate ca diferenta intre veniturile totale si angajamentele asumate )de e$emplu, contracte de credit, contracte de leasing, contracte de cumparare in rate a bunurilor de folosinta indelungata*. 5 bunul ipotecat trebuie asigurat. &sigurarea va fi reinoita pe toata perioada
e$istentei ipotecii. 5 debitorul trebuie sa incheie o asigurare de viata. Creditul imobiliar a aparut din dorinta bancilor de a crea o alternativa de creditare mai fle$ibila, nereglementata sau restrictionata in mod special

iferenta se constituie in avans al

printr-o lege.

iferentele dintre cele doua tipuri de credite constau, in

principal, in trei factori! 5 garantiile solicitate - creditul imobiliar se poate garanta si cu alte proprietati decat cele finantate. 5 marimea cotei finantate - creditul imobiliar poate fi acordat fara a solicita

imprumutatului un avans minim obligatoriu din pretul de achizitie al imobilului.

',

5 asigurarile solicitate - in cazul creditului imobiliar, bancile au devenit mai

permisive, nesolicitand intotdeauna asigurari de viata. Credite de scont Creditul de scont este un credit ce se adreseaza clientilor persoane juridice, fiind destinat finantarii activitatilor comerciale. (olicitantii sunt posesori ai unor titluri de creanta comerciala )cambii si bilete la ordin* care nu doresc sa astepte scadenta si cedeaza creanta bancii in schimbul unor lichiditati imediate. Eivelul lichiditatilor este dat de valoarea nominala a titlului diminuata cu un agio alcatuit din scont si comision de gestiune. (contul, care poate fi asimilat unei dobanzi, depinde de nivelul ta$ei scontului, de valoarea nominala a efectului comercial scontat si de perioada in zile de la scontare pana la scadenta!
Scont = Vn ts d %&0 100

unde!

Dn " valoarea nominala a efectului comercial. ts " ta$a scontului. d " durata in zile de la scontare pana la scadenta. (cadenta operatiunii este data de scadenta efectului comercial

scontat si nu depaseste un an. %entru reducerea riscului, multe banci cer ca titlul sa fie avalizat in prealabil de banca trasului. Credite entru desco erire de cont

Creditul pentru descoperire de cont se adreseaza societatilor comerciale pentru acoperirea unor nevoi legate de activitatea curenta. El asigura o continuitate in finantarea activitatii, in conditiile inregistrarii unor sincope in flu$urile de trezorerie. Creditarea se realizeaza, pe destinatiile agreate, prin acceptarea de catre banca a realizarii unor plati sau retrageri de catre client, in conditiile lipsei unui sold creditor pe contul sau curent. Eivelul ma$im al creditului, dat de plafonul de indatorare stabilit, tine cont de necesit8:ile solicitantului, cuantumul
''

crean:elor =n curs de =ncasare, natura documentelor depuse spre =ncasare si conditiile negociate. %oate fi revizuit periodic sau la cererea clientului. %erioada de creditare este variata si este data de un numar de luni. Factoringul <actoringul este operatiunea desfasurata pe baza contractula, prin care factorul preia de la clientul sau numit aderent creante, prin plata e fapt, e$ista un comision de finantare, care sa facturilor sale rezultate in urma unor operatiuni de comert, in schimbul unui comision. remunereze punerea sumei in avans la dispozitia clientului si un comision de gestiune ce remunereaza banca pentru efortul depus in recuperarea creantelor. (pre deosebire de scontare, in cazul factoringului nu intalnim cambii. In functie de momentul finantarii clientului, e$ista doua tipuri de factoring! F factoring clasic )engl. old line factoring*, cand factorul plateste facturile in momentul preluarii acestora. F factoring la scadenta )eng. maturitG factoring *, cand factorul plateste creantele adererntului in momentul e$igibilitatii acestora. In acest al doilea caz factorul nu mai incaseaza comisionul de finantare, ci este remunerat doar pentru decontarea operatiunii. e o mare importanta in finantarea e$porturilor sunt serviciile de evaluare a riscurilor de insolvabilitate si a riscului valutar. &sigurarea impotriva riscului de insolvabilitate se realizeaza, implicit, prin subrogarea factorului in pozitia aderentului, astfel incat importatorul se va elibera valabil prin efectuarea platii catre factor. %entru riscul valutar se adauga, de regula, o marja la costul operatiunii. Costul acestor servicii este de ,,6-13 din valoarea facturii pentru administrarea registrului contabil si sprijin in gestiune, iar plata in avans a

'+

facturilor va presupune o dobanda care va fi cu ',6-13 deasupra celei bancare. Htilizarea factorului prezinta o serie de avantaje! da posibilitatea utilizarii cambiei sau a acreditivului pentru efectuarea platii. inlatura neintelegerile ce pot interveni din cauza utilizarii unei limbi straine si pe cele generate de necunoasterea legilor si a uzantelor tarii importatorului. <actoringul clasic asigura aderentului disponibilitatile financiare in avans fata de scadenta creditelor acordate importatorilor, dandu-i posibilitatea de a da curs unor noi comenzi, si il pune la adapost de riscul insolvabilitatii debitorilor sai. In plus, ofera posibilitatea acordarii unor facilitati de plata, deci este pentru e$portator un mijloc de promovare a e$porturilor.

For$etarea <orfetarea este o operatiune de transmitere catre o banca sau o institutie financiara specializata a creantelor provenite din operatiunile de comert e$terior efectuate pe credit. 0anca plateste imediat aceste creante, urmand ca ea sa recupereze contravaloarea acestora, la scadenta, de la debitorul importator. Operatiunea este asemanatoare scontarii, insa e$ista cateva elemente tehnice care implica deosebiri. In primul rand forfetarea, spre deosebire de scontare nu da bancii drept de recurs asupra vanzatorului creantei in cazul unor incidente de plata datorate debitorului. In al doilea rand, termenul operatiunii face diferenta. <orfetarea se aplica nu numai creantelor pe termen scurt, de pana la un an, ci si celor provenite din e$porturile pe credit cu scadenta medie, de la ' an la > ani. #emarcam insa faptul ca in #omania operatiunile sunt derulate mai degraba pe limita inferioara a intervalului.

'1

4itlurile folosite in forfetare pot fi cambiile, biletele la ordin, acreditivele. e e$emplu, in oferta #aiffeisen 0anI #omania privind titlurile acceptate la forfetare gasim - bilete la ordin! F garantate de catre stat. F garantate sau avalizate de catre o banca comerciala )al carei risc trebuie sa fie acceptat de catre #aiffeisen 0anI*. F emise de municipalitati. F emise de companiiJentitati acceptate de catre banca. &vantajele forfetarii! - crearea de lichiditati - respectiv imbunatatirea cashflo;-ului prin incasarea imediata a valorii -rezultate din vanzarea efectelor de comert. - eliminarea riscului de neplata la scadenta efectelor de comert - acest risc fiind preluat de banca - promovarea produselor la vanzare in baza unei finantari asigurate Costul forfetarii are la baza o rata fi$a de dobanda, la care se adauga un comisionul stabilit diferentiat in functie de bonitatea debitorului, de masura in care cambia este sau nu avalizata, de riscul estimat al operatiunii, de modalitatea forfetarii de plata. (contul astfel determinat diminueaza valoarea nominala platita e$portatorului. 4inand cont de riscul preluat de banca, in cazul forfetarii inregistram costuri mai ridicate comparativ cu operatiunea de scontare.

'2