TEST:1 Istoricul constructiei comunitare 1.1.Expuneti cronologic proiectele cu privire la unitatea europeana si integrare europeana.

1) ntr-un discurs susinut la Universitatea din Zrich, Winston Churchill ndeamn la nfiinarea unor tate Unite ale !uro"ei#$1% se"tem&rie 1%'( ))* iunie 1%'+ inaintarea "lanului ,arshall, creat "entru revitali-area economic a !uro"ei$ .)1+ martie 1%'/ 0el1ia, 2rana, 3u4em&ur1, 5rile de 6os 7i 8e1atul Unit semnea- 9ratatul Uniunii !uro"ei :ccidentale ;9ratatul de la 0ru4elles)$ ')1( a"rilie 1%'/ !ste creat :r1ani-aia "entru Coo"erare !conomic !uro"ean ;:!!C), cu rol de coordonare a <lanului ,arshall$ *)' a"rilei 1%'% emnarea 9ratatului =tlanticului de >ord ;>=9:) la Washin1ton$ ()* mai 1%'% 3a 3ondra ;8e1atul Unit) este semnat statutul Consiliului !uro"ei si la 1? au1ust 1%'% la tras&our1 ;2rana) are loc "rima sesiune a adunrii consultative a Consiliului !uro"ei$ ,em&rii federali7ti solicit nfiinarea unei autoriti "olitice euro"ene$ +) @deile care au dus la nfiinarea Uniunii !uro"ene au fost "re-entate "entru "rima dat la % mai 1%*? de ministrul france- al =facerilor !4terne, 8o&ert chuman$ =ceast -i este acum cele&rat ca fiind un moment cheie n crearea U!$ /)1/ a"rilie 1%*1 0el1ia, 2rana, Aermania, @talia, 3u4em&ur1 7i 5rile de 6os semnea- 9ratatul de la <aris, "rin care se nfiinea- Comunitatea !uro"ean a Cr&unelui 7i :elului ;C!C:)$ %)1%*) intr n vi1oare 9ratatul C!C:$ 6ean ,onnet este numit "re7edinte al naltei =utoriti, iar <aul-Benri "aaC devine "re7edinte al =dunrii comune$ 1?)1%*' =dunarea >aional a 2ranei res"in1e 9ratatul Comunitii !uro"ene "entru ="rare$ 6ean ,onnet, "re7edinte al naltei =utoriti C!C:, demisionea- du" e7ecul ado"trii !DC$ Du" Conferina de la 3ondra, la <aris se semnea- acorduri "rivind modificarea 9ratatului de la 0ru4elles 7i este creat Uniunea !uro"ei :ccidentale ;U!:)$ 11)( mai 1%*( ,inistrul &el1ian al afacerilor e4terne, <aul-Benri "aaC, le "re-int cole1ilor si din C!C: un ra"ort "rivind "roiectul de tratat al Comunitilor, care "revede crearea C!! 7i !uratom$ 3a 0ru4elles nce" ne1ocierile "entru redactarea te4telor de instituire a C!! 7i !uratom$ 1)))* martie 1%*+ 0el1ia, 2rana, Aermania, @talia, 3u4em&ur1 7i 5rile de 6os semnea-, la 8oma, tratatele de nfiinare a Comunitii !conomice !uro"ene ;C!!) 7i a Comunitii !uro"ene a !ner1iei =tomice ;!uratom)$ nce"End cu aceast -i, acestea vor fi numite 9ratatele de la 8oma#$ 1.)1%*/ @ntr n vi1oare 9ratatele de la 8oma$ Comunitile C!! 7i !U8=9:, 7i nce" activitatea la 0ru4elles$ =dunarea <arlamentar de la 3u4em&ur1 7i Curtea !uro"ean de 6ustiie re"re-int instituii comune "entru toate cele trei Comuniti$ 1.2)Particularitatile planului Schuman; 3a % mai 1%*? in cadrul unei conferinte de "resa la <aris,ministru de e4terne a 2rantei 8$ chuman lansea-a un "lan,ulterior devenit su& denumirea "lanul lui schuman$2iind un su""orter al inte1rarii euro"ene,acesta a "ro"us unirea resurselor de otel si car&une ale 2rantei si Aermaniei su& aus"ciile unei @nalte =utoritati cu "osi&ilitatea "artici"arii si altor state euro"ene$<lanul in cau-a a fost "roiectat de catre 6ean ,onnet,care era convins de fa"tul ca coo"erarea economica dintre state este una decisive si cruciala "entru de-voltare "asnica a statelor euro"ene si ca o "utere alternativa si re-isti&ila in fata e4"ansiunii comunismului sovietic$@ns"iratia "lanului schuman nu a fost una "ur econimica,ci a re"re-entat si tendinta de a resta&ili realtiile dintre 2ranta si Aermania,ce au avut de suferit in urma ra-&oiului,de a-i linisti "e france-i vi-avi de orice amenintare militara din "artea vecinului si de a le1a statele in cau-a cu un cadru Furidic o&li1atoriu de coo"erare c ear e4clude rivialitatea in re1iunile de "roducere a car&unelui cum sunt aar, si 8hur$<ro"unerea lui chuman a dus la instituirea C!C:-un "rim "as im"ortant s"re o inte1rare euro"eana,"as care a mers mai de"arte de inter1uvernamentalism si a sta&ilitG o autoritate su"ranationala$

1.3)Evaluati sistemul de colaborare dintre state in organizatiile internationale de cooperare in raport cu sitemul de colaborare dintre organizatiile internationale de integrare. istemul de cola&orare dintre state in or1ani-atiile internationale de coo"erare se caracteri-ea-a "rin urmatoareleH

I:r1ani-aiile internaionale de coo"erare nu tre&uie s ncalce suveranitatea statelor mem&re$

IDeci-iile 7i recomandrile or1ani-aiilor internaionale de coo"erare nu au, n "rinci"iu, un caracter Furidic o&li1atoriu$ !le devin o&li1atorii numai n msura n care sunt acce"tate de ctre statele

mem&re$ I inteti-End trsturile "rinci"ale lar1 acce"tate ale or1ani-aiei internaionale de coo"erare, aceasta
"oate fi determinat ca o form de asociere cu caracter "ermanent a statelor, "e &a-a unui act consti- tutiv care statua or1ani-area, funcionarea 7i "uterile sale, autonomia sa funcional n sco- "ul nde"linirii unor o&iective comune, convenite "rivitor la "acea, securitatea 7i coo"erarea internaional$

@n functie de activitatatea or1ani-atiile internationale de coo"erare au dre"t sco" "romovarea coo"errii ntre state, care se ocu" de "ro&leme la nivel statal$ =cestor or1ani-aii nu li se transfer "uteri suverane$ "re e4em"lu, :>U este o form de dele1are a unor funcii 7i com"etene ale statului$ Cola&orare dintre or1ani-atiile internationale de inte1rare nu se limitea- numai la "romovarea coo"errii dintre state, ci conce" chiar le1islaia a"lica&il "e teritoriul statelor care o com"un$ n ca-ul acestor or1ani-aii atri&utul de a 1uverna, suveranitatea, a fost dele1at de la statul mem&ru la or1ani-aie$ <rin urma- re, acestea "ot edita le1i o&li1atorii "entru su&iecii de dre"t ai statelor mem&re, fr intervenia 1uvernului naional$ n "lus, aceste or1ani-aii "ot lua deci-ii o&li1atorii cu maForitatea de voturi$Cadrul Furidic de cola&orare in or1ani-atiile de inte1rare este mult mai lar1it si este "reva-ut in tratatele de constituire a acestora$De la intrare in vi1oare a tratalui de 3issa&ona Uniunea !uro"ean a "7it, s"re un nou statut, de"7ind formal ncadrarea n cate1oria or1ani-aiilor internaionale de coo"erare, deoarece noul 9ratat confer construciei comunitare cadrul Furidic unitar "entru e4ercitarea unor com"etene ce in mai de1ra& de esena statului federalH moned unic, &u1et "rovenit 7i din resurse "ro"rii ;e4ist, ns, 7i contri&uii naionale), control inte1rat la frontiere, o serie
de "olitici comune decise 7i 1estionate direct de la 0ru4elles, o "olitic e4tern comun ;cu limitele ei), nfiinarea "archetului euro"ean, a Fandarmeriei euro"ene, a "oliiei euro"ene de frontier, "recum 7i atri&uii, deocamdat incert conturate, n domenii ca a"rarea 7i securitatea$ De altfel, ntrea1a evoluie a construciei comunitare a fost una de la inter1uvernamental s"re inte1rat, chiar dac, de-a lun1ul istoriei, Comunitatea !uro"ean ;ast-i Uniunea !uro"ean) a cunoscut 7i "erioade de recul 7i eurosce"ticism$ =ctele ado"tate n cadrul unei forme de coo"erare consolidat sunt o&li1atorii numai "entru statele mem&re "artici"ante$ =cestea nu sunt considerate ca fiind acJuis care tre&uie acce"tat de statele candidate la aderarea la Uniune$

2.Comitetul ecomonic si social European-organ consultative al UE 2.1.Expuneti natura juridical a omitetului ecomonic si social European @nfiinat n 1%*+, C! este "latforma instituitonala si consultative in cadrul careia re"re-entantii cercurilor social-economice euro"ene isi e4"rima official "unctele de vedere in "rivinta "oliticilor U!,consultint astfel marile institutii ale U! si "artici"ind active "e de"lin la "rocesul decisional al U!$ Comitetul !conomic i ocial este format din re"re-entani ai or1ani-aiilor
"atronale, salariale i ai altor re"re-entani ai societii civile, n s"ecial din domeniile socio-economic, civic, "rofesional i cultural$ co"ul acestui or1an este de a im"lica in "rocesul de reali-are a "ietii interne unice diverse 1ru"uri de interes economic si social si de a le oferi astfel un miFloc institutional "entru a-si e4"rima "unctele de vedere asu"ra oricarei chestiuni de intereres comunitar in fata Comisiei,Consiliului si <arlamentului$ 2.2.!nalizati procedura de numire"organizare si #unctionare a ESE. >umrul de mem&ri ai Comitetului !conomic i ocial nu "oate de"i .*?;denumiti consilieri),re"re-entanti ai diferitor cercuri social-economice al U!$ Consiliul, hotrEnd n unanimitate, la "ro"unerea Comisiei, ado"t o deci-ie care sta&ile te com"onena Comitetului$ ,em&rii Comitetului

sunt numii "entru un mandat de cinci ani$ Consiliul ado"t lista mem&rilor sta&ilit "otrivit "ro"unerilor fiecrui stat mem&ru$ ,andatul mem&rilor Comitetului "oate fi rennoit$Consilierii sunt or1ani-atii in trei 1ru"uri mariHan1aFatori,salari-ati si activitati diverse cu o re"arti-are o fotoliilor fata de statel men&re a U!$ Comitetul i desemnea-, dintre mem&rii si, "reedintele i &iroul "entru un mandat de doi ani i Fumtate$ :r1ani-are interna se "re-inta in felul urmatorHC! ! ale1e din rindurile sale un 0irou com"us de .+ de mem&ri condusi de <resedintele si doi vice"resedinti$Comitetul este com"us din ( sectii;8elatii e4terne,coe-iune economica si sociala etc) a caror 1ru"uri de studio insusi ela&orea-a avi-ele si sint formate din cite 1) consilieri asistati de ' e4"erti$Comitetul este asistat de un secretarial 1eneral,condus de un secreatar 1eneral$ 2.3Estimati rolul ES in procesul de luare a deciziilor in cadrul $E. Cum deFa am afirmat C! este un or1an consultativ al Uniunii !uro"ene a carui com"etenta "rinci"ala este de a adresa celor trei institutii;CU!,C:,@ @=,<!) avi-e "e chestiuni de interes !uro"ean$=cest fa"t denota ca C! considera&il duce a"ortul s"re im&unatarire le1islatie si "olitcii Ue$<romovea-a si re"re-inta socieatatea civila in 1eneral interesele acestora si nemiFlocit in relatiile dintre institutile le1isltative$ @n de"endenta de situatie,consultarea C! ! este o&li1atorie sau facultative,totusi Comitetul "oate emite avi-e si din "ro"rie initiative$=stfel,din cele 1+? de avi-e emise;in medie) "e an,a"ro4imativ 1*K sint din "ro"rie initiative$