Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai Facultatea de Geografie i Geologie Geografia turismului

Macrojudetul : Ialomita, Pra ova, !rasov si "i#iu

Asist$ %r$ &udora %aniel

'otariu "imona Parasc iva G& ()

Iasi, (*+)

Ca,itolul +

+$+$ Cartograma natalitatii

In macrojudetul "i#iu-!rasov-Pra ova-Ialomita valorile natalitatii se situeaza intre .,(+/ si (0,1/$ 2a nivel national acest indicator demografic are valoarea medie situata in jurul valorii de +*,3/$4aloarea medie a natalitatii in este de +*,5/$

4alorile maxime la nivel de macrojudet sunt regasite in: Armasesti, !udila, &andarei, &icusu, 4ur,ar, C ir,ar cu valori cu,rinse intre (0,1/ si +0,1/$ 2a ,olul o,us sunt intalnite urmatoarele localitati:&ataru, !alta-%oamnei, Mandra, G eorg e %oja, "eica Mica cu valori cu,rinse intre .,(/ si 3,*6$ Cauzele acestei natalitati reduse ,oate sunt emigrarea tinerilor du,a inc iderea marii majoritati din industrie, in locatii unde ,ot duce un trai mai #un, li,sa centrelor medicale in unele comune ceea ce face ca accesi#ilitatea serviciilor medicale fie mai redusa, o alta cauza este nivelul de trai scazut$ 2a nivel de macrojudet se remarca anumite zone in care natalitatea are valori ridicatejudetele "i#iu si !rasov a,roa,e in totalitate exce,tand cateva localitati din ,artea vestica a !rasovului, anumite localitati din ,artea centrala a "i#iului, ,artea de nord-est a judetului Pra ova si extremitatile estica si vestica a Ialomitei$

+$($ Cartograma mortalitatii

2a nivelul macrojudetului mortalitatea are o valoare medie de +),)/, mai redusa fata de media ,e tara de +3/$ Am,litudinea este de (3, destul de mica in com,aratie cu alte zone ale tarii$ 4aloarea maxima este de )+/, corelata cu o valoare minima de 3,)/$ 2a nivel de judete situatia este contrastanta localitatile care inregistrau natalitate ridicat, de regula au o mortalitate scazuta, natalitatea fiin invers ,ro,ortionala cu mortalitatea de regula$ Astfel in judetul Ialomita unde natalitatea era destul de scazuta, mortalitatea are valori ridicate, exce,tand zona estica$ In judetul Pra ova exista un contrast evident intre valorile

mortalitatii in ,artea nordica si cea sudica,in sensul ca la nord mortalitatea este mai scazuta$ 7udetul !rasov ,rezinta o mortalitate ridicata in ,artea sa sudica, iar "i#iu in ,artea de nord$ Printre localitatile cu mortalitate ridicata din cadrul macrojudetului enumeram: 7ugureni, 2udos, 4alea Macrisului, "alciile, Pauca, &ataru, 'eviga, Adancata la ,olul o,us fiind localitatile urmatoare: 2aslea, "ura Mica, Plo,eni, G im#av, &icusu, Cristian cu valori cu,rinse intre 3,)/ si 5,)/$ Cauzele mortalitatii mari sunt migrarea tinerilor din aceasta regiune ca si in cazul natalitatii, si astfel creste ,ro,ortia ,o,ulatiei adulte si varstnice care sunt mai ,redis,usi la #oli si datorita varstei mai inaintate cresc rata mortalitatii, de asemenea nivelul de trai este limitatorul ac iziionarii alimentelor sanatoase si a medicamentelor$

+$)$ Cartograma #ilantului natural

!ilantul natural in macrojudet are valoare medie de -+,1/, a,roximativ de ( ori mai mic fata de #ilantul natural la nivel national de -./$ Am,litudinea are valoarea de .1 foarte ridicata,ce denota o diferentiere mare intre localitatile din cadrul macrojudetului$ 4aloare minima este de a,roximativ -(3/, iar cea maxima de (+/$ 2a nivel de judet "i#iu si !rasov ,rezinta o situatie mai #una, localitatile cu #ilant ,ozitiv alternand cu cele cu deficit natural in ,ro,ortii a,roximativ egale$ 7udetele Pra ova si Ialomita sunt ,re,onderent su# influenta deficitul natural exce,tie facand doar ,artea nordica a judetului Pra ova si ,artea de est a judetului Ialomita$ Printre motivele ,entru care situatia la nivel de macrojudet este sum#ra se enumera: cresterea ratei divorturilor, cresterea varstei de casatorie atat in randul #ar#atilor, cat si a femeilor, emanci,area ,o,ulatiei, nivelul de trai, situatia economica etc$

+$. Inter,retare sintetic8 asu,ra dinamicii naturale a ,o,ula9iei

Fertilitatea medie in tara are valoarea de a,roximativ +,1:co,ii:femeie, ceea ce denota ca ,o,ulatia nu reuseste sa se ;inlocuiasca<$ = valoarea o,tima a acestui indice este (:co,ii:femeie$ "e o#serva valori ale ratei fertilitatii mai mari in judetle !rasov si "i#iu in Comana, A,ata, !unesti, !udila, &icusu, =rmenis, Maierus din !rasov si Mi aileni, Iaco#eni, 7ina, 2aslea, C ir,ar, !radeni, Altina , 4ur,ar, !rateiu, >og iag din "i#iu, si din Ialomita Armasesti, localitatea cu cea mai mare valoare a ratei fertilitatii si anume (,50 ,recedata de "inesti (, 5)$ Com,arand cartograma fertilitatii cu cea a natalitatii, se ,oate o#serva o asemanare a lor$ Fertilitatea re,rezinta numarul de co,ii ra,ortati la o femeie si ,rezinta mai exact ca,acitatea de

re,roducere a ,o,ulatiei decat natalitatea deoarece nu mai intervine si indicatorul de moarte infantila care ,oate sa influenteze rata natalitatii$

Ca,itolul (
($+ Piramida ,e gru,e de v?rste i sexe

2a nivel de macroregiune se o#serva aceasi scadere a natalitatii insa de aceasta data scaderea este mult mai ,regnanta$ "e o#serva o scadere de ,este )@ atat in numarul de nasteri la fete cat si la #aieti$ Po,ulatia din intervalul )3-.* migreaza in mod accelerat si se o#serva o ingustare mare a ,iramidei du,a care in urmatoarea faza ,ana in jurul varstei de 3* ani o redresare a ;liniilor<$ Po,ulatia masculina se afla intr-un ec ili#ru a,roa,e ,erfect cu ,o,ulatia feminina ,ana la gru,ele de varsta 1*-,este 6*$ Intre +*-)* ani exista un ec ili#ru intre

,o,ulatia feminina si ,o,ulatia masculina$ Acest lucru fie se ex,lica ,rin fa,tul ca migrarea si imigrarea au valori relativ egale in regiune$ A#ia intre )*-)3 se ,oate vor#i de o atragere a ,o,ulatiei de im,rejurimi$ Macroregiunea in ansam#lu nu atrage ,o,ulatie din zonele riverane, ,rezinta o natalitate in scadere si un #ilant natural negativ$ Aatalitatea scade drastic in s,ecial in ultimul deceniu, fa,t ex,licat ,rin emanci,area ,o,ulatiei feminine, cresterea costurilor de intretinere a unui co,il ,rin cresterea continua a ,returilor, inflatie, li,sa unor ,olitice nataliste etc$ %u,a varsta de 5* de ani, ,o,ulatia scade in mod accelerat, fa,t datorat cauzelor naturale, s,eranta de viata in 'omania fiind de a,roximativ 5*-5+ de ani$ Po,ulatia masculina are o ,ondere usor in scadere fata de cea feminine, deoarece sunt ex,usi viicilor cu o frecventa mai mare, lucreaza in conditii mai dificile etc$

($( &i,uri de ,iramide ,e gru,e de varste

2a nivelul comunei !razi, Pra ova se o#serva ca natalitatii ramas constanta in ultimele ( decenii$ "e ,oate o#serva deasemenea ca numarul ,o,ulatiei masculine este mai ridicat fata de cea feminina in intervalul de varsta *-+. ani$ In urmatorul interval situatia se inverseaza femeile fiind usor majoritare$ Po,ulatia migreaza du,a varsta de ). de ani, doar ca de aceasta data migratia nu este ,regnanata si este de scurta durata-a,roximativ un deceniu, du,a care ,o,ulatia revine cel mai ,ro#a#il in localitate$ Po,ulatia masculina este mai scazuta decat cea feminina du,a varsta de 13 ani, fa,t datorat in s,ecial locurilor de munca care ,rezinta conditii mai dificile, frecventa mai mare a viciilor etc$ A#ia intre )*-)3 se ,oate vor#i de o atragere a ,o,ulatiei de im,rejurimi$ Aatalitatea ramane relative constanta ultimul deceniu, fa,t ex,licat ,rin emanci,area ,o,ulatiei feminine, cresterea costurilor de intretinere a unui co,il ,rin cresterea continua a ,returilor, inflatie, li,sa unor ,olitice nataliste etc

%u,a varsta de 5* de ani, ,o,ulatia scade in mod accelerat, fa,t datorat cauzelor naturale, s,eranta de viata in 'omania fiind de a,roximativ 5*-5+ de ani$ Pana in jurul varstei de )3 de ani, cel mai ,ro#a#il comuna ofera conditii ,entru ca ,o,ulatia locala sa nu migreze in cote alarmante$ %u,a aceasta varsta, ,e fondul nevoilor care se diversifica, intemeierea unei familii si alte cauze, veniturile nu reusesc sa aco,ere necesitatile si in cele mai multe cazuri ,o,ulatia locala alege sa ,lece in strainatate sau in cel mai #un caz s,re ca,itala si orasele mari ale tarii$

2a nivelul comunei "inesti, din judetul Ialomita se o#serva ca natalitatea are valori foarte ridicate, avand totusi tendinta de usoara scadere in ultimul deceniu$ Aatalitatea in ultimul deceniu a scazut usor, ,o,ulatia feminina si masculina cu varsta cu,rinsa intre *-. avand o ,ondere de su# +*@, la fel cu gru,ele de varsta +*-+.ani, +3-+0ani si 3-0 ani, care au valori de circa +*@ atat in cazul ,o,ulatiei feminine cat si in cazul ,o,ulatiei

masculine$ Cea mai ,ro#a#ila cauza a natalitatii constante din ultima decada, este mentinerea nivelul de trai$ Po,ulatia feminina este a,roa,e egala cu cea masculina in intervalul de varsta *(0$ Ca o anomalie este fa,tul ca ,o,ulatia masculina cu varsta cu,rinsa intre +3-(. de ani este mai numeroasa decat cea feminina din aceiasi categorie cu a,roximativ(@$ &endinta ,o,ulatiei du,a varsta de )3 de ani este de scadere alarmanta, ,iramida ingustandu-se foarte mult, cel mai ,ro#a#il cauza este migrarea masiva a ,o,ulatiei s,re zonele riverane si s,re exterior, in alte tari$ 2a fel, cauzele sunt de natura economica, veniturile fiind ,rinci,alul etalon$ %e o#icei migrarea masiva ince,e du,a intemeierea unei familii, in jurul varstei de )* de ani$ "e o#serva ca emigrarea este ireversi#ila, in sensul ca gru,ele de varsta su,erioare nu mai sufera modificari, mai ales in cadrul ,o,ulatiei feminine care in intervalul de varsta )3-30 ani are ,onderi egale de su# 3@$ Po,ulatia masculina este usor mai numeroasa fata de cea feminina in categoria de varsta mentionata$ %u,a varsta de 1* de ani se ,astreza un ec ili#ru intre co ortele masculine si cele feminine, insa cu o usoara diferenta in favoarea ,o,ulatiei feminine$

Comuna 2udos din judetul "i#iu este un ti,ic de comuna im#atranita, ,onderea varstnicilor fiind de ,este .*@, ceea ce face ca situatia ,e termen lung sa devina foarte grava, localitatea fiind ,e cale sa devina neinsemnata la nivel de locuitori$ %u,a cum se o#serva ,ana in jurul varstei de (3 de ani nicio gru,a de varsta nu reuseste sa de,aseasca 3@ din total, ceea ce inseamna ca natalitatea in ultimele ) decade a fost foarte scazuta$ Gru,ele de varsta (3-(0 si )*-). reusesc sa treaca de 3@ in cazul ,o,ulatiei masculine, mai numeroasa fata de cea feminina$ %u,a acesta varstaB)3 de aniC,o,ulatia migreaza, fiind intro usoara scadere cu (-) ,rocente in cazul ,o,ulatiei masculine si cu +-(@ in cazul ,o,ulatiei feminine$ %u,a varsta de 3* de ani ,iramida se alungeste #rusc ,ana la un maxim in cazul ,o,ulatiei masculine de a,roximativ ++,3@ in gru,a de varsta 5*-5., si un maxim de +3@ in cazul ,o,ulatiei femine in gru,a de varsta 5*-5. de ani$ %u,a ce atinge maximul, ,e fondul im#atranirii si a frecventei tot mai mare a deceselor ,o,ulatia scade #rusc, ,astrand tendinta generala ca ,o,ulatia feminina sa fie majoritara$ %u,a varsta de 1* de ani ,o,ulatia feminina este cu mult mai numeroasa fata de cea masculina$

($)$ Inter,retarea sintetic8 a structurii ,e gru,e de v?rste i sexe

Ca analiza a ca,itolului ( m-am axat ,e ,o,ulatia varstnica, mai ,recis ,e indicele de im#atranire a ,o,ulatiei in macrojudet$ 2ocalitati cu valori in care ,o,ulatia este im#atranita sunt 2udos, A,oldu de 7os din "i#iu, 7ugureni, &ataru, "alciile, Cosminele, !oldesti-Gradistea din Pra ova, Adancata, %ragoesti, !alaciu, Ciocarlia din Ialomita cu valori cu,rinse intre +,(. si *,5*$ 4alori mici ale indicelui im#atranirii intalnim in Plo,eni din judetul Pra ova, !rateiu, Iaco#eni, Avrig, >og ileag, Mosna, Co,sa Mica din "i#iu, Codlea, G im#av, !udila din !rasov cu valori de ,ana la *,+($

%u,a analiza acestor indicatori ,utem conclude ca situatia la nivel de macrojudet este ingrijoratoare$ Po,ulatia scade intr-un mod destul de alarmant, deoarece cu toate ca deficitul natural are valoarea medie de a,roximativ -(, corelat cu migratia din regiune, mai ales din judetul Ialomita face ca deficitul glo#al sa fie foarte ridicat$ Pe termen lung o sa fie o ,ro#lema mare nu doar migratia, ci si #ilantul natural$ Pro#lema care se iveste ,e termen scurt este fa,tul ca numarul ,o,ulatiei varstnice este in crestere$ Un stat care are mai mult de +1@ ,o,ulatie varstnica este un stat ;#atran<$ "ituatia este critica in judetul Ialomita si Pra ova$ 7udetul !rasov nu este nici el de,arte la nivel glo#al$ %intre com,onentele macrojudetului, "i#iul are o situatie destul de #una, fiind cu mult ,este media tarii, datorita unor cauze ,recum: nivelul economic ridicat care ,ermite ,o,ulatiei sa nu migreze in cote ridicate, natalitatea medie ridicata etc$

Ca,itolul )
)$+$ %iagrama ternar8 a dis,unerii ,o,ulatiei ocu,ate ,e cele trei sectoare ale economiei i cartograma asociat8 acesteia

%iagrama ternara a ocu,atiilor locuitorilor macrojudetului arata clar o majoritate a clasei de mijloc in ,ro,ortii destul de mari, o clasa secundara sla# re,rezentata si una tertiara care de asemenea nu este foarte re,rezentativa$ Asadar macrojudetul este unul in cere ocu,atia locuitorilor este una diversificata ,rin ,risma fa,tului ca se incrie in clasa majoritar de mijloc si ,rimara$

7udetele !rasov, Pra ova si "i#iu se incadreaza la clasa ec ili#ru$ Aceasta incadrare se datoreaza in s,ecial im,ortantei turistice ,e care o are zona, astfel ca cea mai mare ,arte a ,o,ulatiei este angajata in servicii, in s,ecial cele oteliere si de agrement$ 7udetul Ialomita iese oarecum din ti,ar, fiind ,re,onderent situat in sectorul ,rimar, exce,tie facand resedinta de oras im,reuna cu unele comune ,eriur#ane si orasele im,ortante$ 2a nivel de macrojudet se o#serva fenomenul de tertializare si industrializare, ,rinci,ala cauza nefiind totusi dezvoltarea economica, ci mai degra#a turismul$ Asadar se ,oate face o interde,endenta intre localitatile cu ,otential turistic valorificat si sectorul tertiar$ 'eiese ca judetele de cam,ie in care ,otentialul turistic, in s,ecial cel natural, sunt sla# ,use in evidenta se axeaza in s,ecial ,e agricultura: agricultura care este rudimentara si ne,roductiva, rezultand

judete sarace si su#dezvoltate economic$ Cel mai #un caz de dezvoltare infloritoare il re,rezinta judetul Pra ova, care atrage anual sute de mii de turisti, atat interni, cat si externi$

Ca,itolul .

In realizarea artii ti,ologice am ales metoda sumei rangurilor adunand ) indicatori si anume indicele de fertilitate, indicele de im#atranire si #ilanul natural$

2a insumarea acestor ranguri am folosit rangurile atri#uite acestor indici in cartogramele cu ,ricina, fiind in toate cazurile 1 la numar, dar am tinut cont de fa,tul ca in cazul indicelui de im#atranire, valorile maxime fiind atri#uite rangului maximBmai ,uin dezvoltatC, in cazul de fata, rangul 1, iar ,entru valorile minime am atri#uit rangul minim, adica +$ 2a ceilalti indici, res,ectiv fertilitatea si #ilantul natural, valorile maxime au fost atri#uite rangurilor minime, si valorile minime rangurilor maximeB1C$