iii

Prefat a

Scopul prezentei c art i este studiul unor obiecte fundamentale ale geometriei - curbele si suprafet ele - prin trei metode care sunt folosite simultan si care, crede autorul, sunt indispensabile unei bune nt elegeri a subiectului: calcul (deseori cu evidente aspecte analitice), reprezent ari grace, limbaj liber neformalizat ( n bun a tradit ie clasic a). In majoritatea c art ilor, chiar si a celor introductive (cum este si aceasta de fat a) ultimele dou a metode si mai ales a treia, sunt n suferint a. Geometria nu este ceva pur cerebral sau topograc; ea este nr ad acinat a n congurat ii materiale iar desenul, n cartea de fat a, este o leg atur a indispensabil a ntre activitatea cerebral a si realitatea zic a; el permite s a confrunt am calculele si formulele cu spat iul nconjur ator si uneori ne d a o idee ce na ste calcule altfel absconse. Lieven Vanhecke, geometru belgian, membru al Academiei Regale din Belgia spunea: [...] trebuie s a vedem geometria din spatele formulelor. Acesta este unul din scopurile c art ii si aceasta este una din explicat iile formei n care este construit a. Am preferat, unei expuneri gen curs pentru student i - mai formalizat a dar steril a uneori - o construct ie liber a (ca si limbajul!) evit and acea n siruire: Denit ie, Teorem a, Propozit ie, Corolar ... cu care suntem obi snuit i c and citim un text matematic. Lectura, c aci este vorba despre o carte ce trebuie citit a si desenat a si nu nv a tat a, este astfel mai u soar a f ar a ns a a pierde din corectiudinea proprie matematicii. Cine este interesat de am anunte tehnice poate consulta orice curs, tratat n domeniu care este mp anat cu asemenea lucruri. Tot acestui scop, de a face abstractul mai vizibil i servesc si anexele de la sf ar situl ec arei p art i, mai put in Apendixul B, din Partea a II-a, care are exact lozoa opus a celei de mai sus. Exist a dou a modalit a ti importante de a introduce curbele si suprafet ele. Prima variant a, cea de fat a, const a n a parcurge drumul de la particular la general adic a de la curbe si suprafet e la variet a ti riemanniene. Evident, c and se expun not iunile de geometrie riemannian a este necesar s a se revin a, cu exemple si s a se recunoasc a aceste not iuni n cazul curbelor si suprafet elor. A doua variant a este dat a de introducerea not iunii de varietate diferent iabil a dotat a eventual cu o structur a riemannian a, urmat a de un studiu sistematic n dimensiuni 1 si 2. Fiecare modalitate are, din punct de vedere didactic, avantajele ei. Care variant a este mai bun a? R aspunsul la aceast a ntrebare nc a nu a fost g asit de autor. De si lucrarea se vrea autocont inut a c ateva cerint e se impun. Cititorul ar trebui s a posede cuno stint e despre:

iv 1. Sisteme liniare (rezolvare si discut ie) 2. Ecuat ii si sisteme de grad 2 3. Geometrie analitic a plan a 4. Vectori liberi si produse cu ei (scalar, vectorial, mixt) 5. Reprezentarea gracelor funct iilor f : I R R 6. Primitive si integrabilitate (Riemann) 7. Derivate part iale, formula lui Taylor. Cartea se adreseaz a unui public larg (se vede si din cele spuse mai sus) interesat, din diverse motive, de subiectul tratat. La aceasta contribuie si referint ele biograce, descoperirea istoriei unor curbe, desenele de la sf ar situl ec arei p art i. Pentru a nu lungi prea mult aceast a prefat a expunem pe scurt, condensat, cont inutul c art ii. Avem dou a p art i ecare cu cuprinsul ei; prefat a este (ca si bibliograa) comun a. Prima parte are patru capitole. Atragem atent ia doar asupra capitolului al II-lea n care apare denit ia, corect a din punct de vedere formal, a curbelor - lucru mai put in uzual - si mai mult, aceast a denit ie este dat a n spiritul geometriei diferent iale (varietate diferent iabil a de dimensiune 1). Aceea si observat ie este valabil a si pentru primul capitol din partea a doua. Aici, chiar mai pregnant dec at n prima parte, modul de expunere a unor not iuni se preteaz a foarte bine la generalizarea lor la variet a ti riemanniene. Partea a doua cont ine si ea 4 capitole si 4 anexe, prima parte av and doar 3 anexe. De si notat iile sunt cele mai uzuale este dat a si o list a cu notat ii. Toate denit iile sunt scrise ngro sat f ar a obsedantul cuv and Denit ie n fat a si sunt remarcate foarte u sor. Enunt ul propozit iilor, teoremelor sau al oric arei armat ii ce ar putea necesita o demonstrat ie este scris italic pentru a deasemenea u sor de evident iat. Toate acestea contribuie la o mai u soar a citire. Peste tot abund a desenele si exemplele, cititorul put and exersa desen and sau f ac and calcule cu desenele, eventual cele din anexe, n fat a. Multe ar mai de spus dar nchei aici l as and cititorul s a mediteze asupra problemelor geometrice, didactice, lozoce istorice care sunt doar nceputuri de sugestii, n aceast a lucrare. Sibiu Mai 2000