NORMA CONFLICTUAL CU PRIVIRE LA DREPTUL DE PROPRIETATE 1.

Noiuni introductive Noiunea de bunuri si drepturi reale - in stricto senso, bunurile sunt lucrurile care pot fi obiecte de drepturi si obligaii patrimoniale, precum si operele de creaie intelectual si energia de orice fel, in msura in care pot fi obiect de drepturi si obligaii patrimoniale, iar in lato sensu, prin bunuri se ineleg atat lucrurile, operele de creaie intelectual si energia de orice fel, ca obiect ale drepturilor si obligaiilor patrimoniale, cat si drepturile patrimoniale si aciunile privitoare la bunurile in accepiunea restrans. Drepturile patrimoniale sunt drepturi reale privind imobilele si mobilele, precum si drepturile de crean, astfel aciunile privind bunurile in sens restrans sunt cele privind drepturile reale si cele privind drepturile de crean. Dreptul real are ca obiect un lucru, de aceea, dreptul real este bun in msura in care avem lucrul care constituie obiectul lui sau lucrul prezint importan prin drepturile reale care exist asupra lor. Codul civil (art. !" li art. !#$ consider drepturile patrimoniale si aciunile privind valorile economice pe care aceste drepturi le prezint, impreun cu aceste valori economice, c sunt bunuri in sensul larg. %aporturile &uridice privind bunurile sunt supuse legii rii unde acestea se gsesc, rezultand c punctul de legtur pentru aceste raporturi &uridice il reprezint locul siturii bunurilor. 'n aplicarea regulii lex rei sitae intereseaz dac bunul este considerat (ut singuli(, adic individualizat sau se prezint sub forma de universalitate &uridic sau universalitate de fapt (de exemplu patrimoniul ori fondul de comer al unei societi comerciale$, daca bunul este corporal sau incorporal, acesta din urm avand diferite regimuri &uridice si trebuie sa se in seama de particularitile pe care le pot avea unele bunuri cum sunt navele si aeronavele aflate in tranzit si cele care aparin statului strin. 2. Legea ituaiei !unuri"or #lex rei sitae) %aiunea acestei reguli se gseste in interesul pe care statul il are in a stabili regimul &uridic al bunurilor de pe teritoriul acestuia intrucat un stat nu poate admite ca un bun aflat pe teritoriul su, mai ales terenul si cldirile, s fie reglementate de o lege strin. )xplicaia adoptrii regulii lex rei sitae se gseste in asigurarea securitii operaiunilor &uridice privind bunurile in cadrul aceluiasi stat., iar avanta&ele, carmuirii de ctre aceeasi lege a tuturor bunurilor de pe teritoriul unui stat indiferent cine este proprietarul, sunt reprezentate pe de o parte a usurinei inc*eierii operaiunilor &udiciare si pe de alt parte fereste de surprize, cci aceast lege se poate cunoaste cu usurin. Dac, de regul, nu sunt dificulti pentru determinare locului unde se afl situat bunul (mai ales dac acesta este corporal si imobil$, se pot ivi asemenea dificulti cand bunul se gseste in marea liber ori in spaiul aerian de deasupra acesteia si in cazul conflictului mobil de legi privind mobilele. +stfel navele si aeronavele sunt supuse legii pavilionului care le determin naionalitatea, fiind inmatriculate intr-un anumit loc, cel mai adesea intr-un port sau aeroport, bunurile aflate in nave si aeronave in marea liber sau in spaiul aerian de deasupra acesteia sunt supuse legii pavilionului ca lege a locului siturii lor. -egea locului actelor si faptelor &uridice intervenite la bordul navelor si aeronavelor in marea liber si in spaiul aerian de deasupra acesteia este legea pavilionului. +stfel, in art. ## din -egea nr. ".#/"001 se arat c constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui mi&loc de transport sunt supuse2 a$ legii pavilionului pe care il abordeaz nava sau aeronava, b$ legii aplicabile statului organic al intreprinderii de transport sau ve*iculele feroviare si rutiere din patrimoniul lor. 'ar art. #3 din aceeasi lege se aplic deopotriv2 a$ bunurile aflate in mod durabil la bord, formandu-i dotarea te*nic, b$ creanelor, care au ca obiect c*eltuielile efectuate pentru asistena te*nic, intreinerea, repararea sau renovarea mi&locului de transport. 4otrivit art. "50 din aceeasi lege, legea pavilionului sau legea de inmatriculare a aeronavei se aplic faptelor si actelor &uridice intervenite la bord, dac, in conformitate cu natura lor, acestea sunt supuse legii locului unde au intervenit. 'n porturi si aeroporturi se aplic legea local (art. "50 alin. 1$.

4entru cea de-a doua situaie, adic in cazul conflictelor de legi privind mobilele sunt dificulti in determinarea in determinarea domeniului de aplicare a celor dou legi aflate in prezen. -egea rii unde bunul mobil este introdus reglementeaz coninutul drepturilor reale, care au ca obiect acel imobil, adic prerogativele pe care titularul drepturilor reale le are. +stfel, creditorul gagist care putea s rein (s-si insuseasc$ bunul in cazul in care debitorul nu-i execut obligaia, pierde acest drept dac bunul este introdus intr-o ar care nu cunoaste aceast prerogativ, deoarece este vorba de coninutul dreptului de ga&. 'n acelasi mod, un bun inalienabil dup legea strin devine alienabil dac se introduce intr-o ar a crei lege prevede astfel soluia urmeaz s fie, in mod corespunztor in cazul invers. 'n cazul in care un bun face parte din domeniul public si este dobandit printr-un act &uridic, iar bunul este adus apoi in ara forului si revandut unui subdobanditor, desi primul act &uridic este nul, potrivit legii statului respectiv, totusi subdobanditorul dobandeste dreptul asupra bunului dac asa prevede legea rii forului, in care fusese adus, cu toate c primul dobanditor nu a dobandit dreptul real asupra bunului, deoarece actul &uridic este nevalabil. %ezult c cele dou legi se aplic succesiv, fiecare pentru actul &uridic inc*eiat cat timp bunul s-a aflat pe teritoriul statului respectiv, fiind vorba de modurile de dobandire a bunurilor supuse 6 aceste moduri 6 legii locului unde intervin. +rt. #1 din -egea ".#/"001 prevede c constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui bun care si-a sc*imbat asezarea sunt carmuite de legea locului unde acestea se afl in momentul cand s-a produs faptul &uridic care a generat, modificat sau stins dreptul respectiv. 7zucapiunea este carmuit de legea statului unde se afl la inceperea termenului de posesie, prevzut in acest scop (art. " # din -egea nr. ".#/"001$. 'n cazul in care bunul a fost intr-un alt stat, unde se implineste durata termenului de uzucapiune, posesorul poate cere s se aplice legea acestui din urm stat, dac sunt reunite, cu incepere de la data deplasrii bunului, toate condiiile cerute de menionata lege (art. " 3 din -egea ".#/"001$. -egea statului pe teritoriul creia se gseste bunul reglementeaz2 a$ Clasificarea bunurilor in mobile si imobile, respectiv categoriile de mobile (prin natura lor, prin anticipaie, prin determinarea legii$ si mobile (prin natura lor, prin destinaie, prin obiectul la care se refer$, precum si a altor categorii de bunuri (corporale si incorporale, fungibile si nefungibile,etc.$ $ +rt. #. din -egea nr. ".#/"001 prevede c natura mobiliar sau imobiliar, cat si coninutul drepturilor reale asupra bunurilor se determin in conformitate cu legea locului unde se afl sau sunt situate bunurile. 'n ceea ce priveste platformele si alte instalaii durabile de exploatare a resurselor minerale situate pe platoul continental al altui stat sunt considerate bunuri imobile 6 art. #" din -egea nr. ".#/"001, b$ 8unurile care se gsesc in circuitul civil si nu se gsesc in acest circuit, c$ Drepturile reale care pot exista asupra bunurilor, precum si clasificarea acestor drepturi, d$ Condiiile de existen a drepturilor reale, de exemplu dac, in cazul ga&ului, debitorul trebuie ori nu deposedat, dac ipoteca trebuie s fie ori nu specializat, etc. 'poteca, fiind un drept real, poate exista numai in condiiile prevzute de legea situaiei. +rt. 3 din -egea nr. ".#/"001 prevede c formele de publicitate, realizate in orice mod, referitoare la bunuri, sunt supuse legii aplicabile la data si locul unde se indeplinesc. 4otrivit art. 3# din -egea nr. ".#/"001 formele de publicitate artate la art. 3 , precum si cele cu efect constitutiv de drepturi referitoare la un bun imobil sunt supuse legii statului unde acesta se gseste situat, c*iar dac temeiul &uridic al nasterii, transmiterii, restrangerii sau stingerii dreptului real ori garaniei reale s-a constituit prin aplicarea altei legi. e$ regimul &uridic al dreptului de proprietate si al celorlalte drepturi reale - se admite c uzufructul se poate dobandi si prin uzucapiune. 4entru acest uzufruct se aplic legea situaiei bunului, in sensul c, dreptul de uz si cel de abitaie sunt varieti ale dreptului de uzufruct (de exemplu, dreptul de abitaie al soului supravieuitor este supus legii succesorale pentru condiiile de existen, intinderea si surata dreptului, iar regimul &uridic este supus legii situaiei bunului$. +ceast din urm lege se aplic celorlalte dezmembrminte ale dreptului de proprietate. f$ sarcinile fiscale ale bunurilor $ 8unurile situate in ara noastr sunt supuse impozitelor

prevzute de legea roman. *$ 9surile de urmrire si executare silit - acestea presupun concursul organelor statului, care nu ar putea aciona in afara teritoriului acestuia. i$ 9odurile de dobandire, transmitere sau stingere a drepturilor reale, de exemplu, ocupaiunea, accesiunea, uzucapiunea, inscrierea in cartea funciar, precum si modurile de incetare a acestor drepturi reale - 'n acest sens art. " ! din -egea nr. ".#/"001 prevede ca prescripia extinctiv a dreptului la aciune este supus legii care se aplic dreptului subiectiv insusi. 7zucapiunea este carmuit de legea statului unde se afl bunul la inceperea termenului de posesie, prevzut in acest scop (art. " #$. +rt. " 3 din aceeasi lege prevede c in cazul in care bunul a fost adus in alt stat, unde se implineste durata termenului de uzucapiune, posesorul poate cere s se aplice legea acestui din urm stat, dac sunt reunite, cu incepere de la data deplasrii bunului, toate condiiile cerute de menionata lege. Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale, care sunt supuse legii unde se afl bunul in momentul cand s-a produs faptul ce a generat, modificat sau stins dreptul respectiv ( art. #1 din -egea nr. ".#/"001$. +rt. 0" din -egea nr. ".#/"001 arat c legea aplicabil vanzrii reglementeaz validitatea si efectele intre pri ale clauzelor de rezerv a proprietii. Din art. 3# din -egea nr. ".#/"001 rezult aplicarea unei alte legi decat a situaiei bunului pentru nasterea, transmiterea, restrangerea sau stingerea dreptului real sau a garaniei reale. Din art. 0" din -egea nr. ".#/"001 rezult c legea aplicabil vanzrii reglementeaz momentul cand cumprtorul suport riscurile referitoare la bunul sau marfa transmis. &$ regimul &uridic al posesiunii - 4osesiunea este un mod de dobandire a dreptului real, astfel c este supus legii situaiei bunului, art. 0 din -egea nr. ".#/"001 6 se refer la posesie. :$ mi&loacele de aprare a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale, adic aciunile reale. 'n principiu regula lex rei sitae nu reglementeaz urmtoarele2 capacitatea persoanei care contracteaz cu privire la un bun, c*iar dac acesta este imobil, este reglementat de legea naional, forma actelor &uridice, c*iar a acelora referitoare la imobile, poate fi carmuit de legea locului unde se efectueaz actul locus regit actum (art. !" si ;3 din -egea nr. ".#/"001$, cerinele de fond si efectele contractului c*iar referitoare la imobile sunt carmuite de legea contractului (art. 0" lit. b din -egea nr. ".#/"001$, bunurile considerate ca un lot, o universalitate, uneori nu sunt carmuite de lex rei sitae, unele probleme conflictuale privitoare la bunurile aparinand persoanelor &uridice sunt reglementate naional a persoanei &uridice. %unuri crora nu "i e a&"ic lex rei sitae. Datorit naturii lor specifice, unele bunuri nu sunt supuse legii situaiei bunului2 a' nave"e si aeronave"e. 4otrivit art. " din Codul nostru aerian, toate aeronavele civile se inmatriculeaz in registrul unic de inmatriculare de aeronave civile, iar dovada naionalitii romane se face prin certificatul de inmatriculare. <ituaia este aceeasi in ceea ce priveste navele, care sunt obligate s se inmatriculeze pentru a obine dreptul de a naviga si a aborda pavilionul roman. 4otrivit art. ## si "50-" . din -egea nr. ".#/"001, navele si aeronavele sunt supuse legii pavilionului sau legii statului de inmatriculare. +ceast lege reglementeaz2 a$ puterile, competenele si obligaiile comandantului navei sau aeronavei, b$ contractul de anga&are a personalului navigant, dac legile nu au ales o alt lege, c$ rspunderea armatorului navei sau a companiei de transport aerian pentru faptele si actele comandantului si ec*ipa&ului, d$ drepturile reale si de garanie asupra navei sau aeronavei, precum si formele de publicitate privitoare la actele prin care se constituie, transmit sau sting asemenea drepturi (art. ## din -egea nr. ".#/"001$. !' (r)uri in tran*it res in transitu. 4otrivit art. #0 alin. 1 din -egea nr. ".#/"001 dac titlul reprezint marfa, legea care i se aplic, in calitatea sa de bun mobil, carmuieste drepturile reale referitoare la marfa pe care o specific. +rt. #5 din -egea nr. ".#/"001 prevede c bunul aflat in curs de transport este supus legii statului de unde a fost expediat, afar numai dac2 prile interesate au ales prin acordul lor o alt lege, care devine astfel aplicabil, bunul este depozitat intr-un antrepozit sau pus sub sec*estru in temeiul unor

msuri asiguratorii sau ca urmare a vanzrii silite, bunul face parte din cele personale ale unui pasager, in acest caz fiind supus legii sale naionale. Condiiile si efectele care decurg din rezerva dreptului de proprietate referitor la un bun destinat exportului sunt carmuite de legea statului exportator, dac prile nu au convenit altfel (art. # din -egea nr. ".#/"001$. c' !unuri care a&arin tatu"ui trin+ &otrivit &rinci&iu"ui i(unitii tatu"ui si a !unuri"or a"e. 7n stat este considerat strin in raporturile sale cu alte state. 'n lipsa unei excepii la imunitatea de executare silit, prevzut printr-un tratat, nu se pot urmrii si executa bunurile statului sau a organelor lui, indiferent dac printr-un tratat au fost prevzute excepii de la imunitatea de &urisdicie. Dre&turi"e de crean. 'n dreptul internaional privat drepturile si datoriile corespunztoare pot fi privite din dou puncte de vedere2 a$ ca efecte ale actului &uridic sau ale delictului civil din care izvorsc, b$ sub aspectul bunurilor incorporabile, ca fcand parte din patrimoniul debitorului ca datorie (obligaie in sensul restrans$. Cesiunea de crean ridic problema legii aplicabile creanei cedate, iar in dreptul internaional privat se disting urmtoarele aspecte2 a$ caracterul cesibil ori incesibil al creanei, b$ cesiunea de crean, care este un contract, trebuie s indeplineasc toate condiiile de validitate ale contractului, c$ raporturile dintre cesionar si debitorul cedat sunt supuse legii care reglementeaz creana la nasterea sa, d$ raporturile dintre cesionari, ceea ce presupune cel puin dou cesiuni ale creanei. -egea nr. ".#/"001 prevede prin art. "1. c cesiunea de crean este supus legii creanei cedate, dac nu exista alte prevederi convenite de pri. =bligaiile dintre cedent si cesionar sunt supuse legii care se aplic raportului &uridic pe care s-a bazat cesiunea (art. "1. alin. 1$. Dre&tu" de ga, genera". +ciunea paulian si aciunea in simulaie sunt supuse concomitent, legii actului atacat si legii creanei ocrotite. +ciunea oblic este supus legii creanei ocrotite, deoarece interesul terilor nu este in cauz. Tit"uri"e de Va"oare. )miterea de aciuni normative, la ordin sau la purttor, precum si de obligaiuni este supus legii aplicabile statutului organic al persoanei &uridice (art. #! din -egea nr. ".#/"001$. Condiiile si efectele transmiterii unui titlu de valoare sunt supuse, conform art. #; din -egea nr. ".#/"0012 a$ legii aplicabile statului organic al persoanei emitente, cat priveste titlul nominativ, b$ legii locului de plat a titlului la ordin, c$ legii locului unde se afl titlul la purttor in momentul transmiterii, in raporturile dintre posesorii succesivi, precum si dintre acestia si terele persoane. Tit"uri"e de Credit. -egea nr. ".#/"001 se refer la cambie, biletul la ordin si cecul. ". Dispoziii comune2 a$ Capacitatea - 4ersoana care potrivit legii sale naionale este lipsit de capacitatea de a se anga&a prin cambie, bilet la ordin sau cec, se oblig totusi valabil printr-un asemenea titlu, dac semntura a fost dat intr-un stat a crui lege il consider capabil pe subscriitor (art. "1! din -egea nr. ".#/"001$, b$ Condiii de form - 'n materie de cec indeplinirea condiiilor de form prevzute de legea locului plii este suficient (art. "1; alin. "$. Dac anga&amentul este nevalabil, potrivit legii mai sus menionate, dar se conformeaz legii locului unde are loc subscrierea unui anga&ament ulterior, neregularitatea de form a primului anga&ament nu infim valabilitatea celui ulterior (art. "1; alin. 1$, c$ +ciunea de regres - >ermenele stabilite pentru exercitarea aciunii de regres sunt determinate, fa de orice semnatar, de legea locului unde titlul a luat nastere. d$ 4rotestul - ?orma si termenele de protest sunt stabilite de legea statului unde trebuia intocmit protestul sau un alt act necesar. 1. Cambia si 8iletul la =rdin a. legea aplicabil efectelor obligaiilor - )fectele obligaiunilor acceptantului

unei cambii si semnatarului unui bilet la ordin sunt supuse legii locului unde aceste titluri sunt pltibile (art. "5" alin. "$. -egea statului pe teritoriul cruia au fost date semnturile determin efectele pe care le produc semnturile celorlali obligai prin cambie sau prin bilet la ordine(art. "5" alin. 1$. b. dobandirea creanei - -egea locului unde titlul a fost constituit stabileste dac posesorul cambiei dobandeste creana care a dat loc emisiunii titlului(art. "51$. c. acceptarea - -egea statului unde este pltibil cambia stabileste dac acceptarea poate fi restrans la o parte din sum precum si dac posesorul titlului este sau nu obligat sa primeasc plata parial (art. "55$ d. pierdera sau furtul titlului - 9surile ce pot fi luate in caz de pierdere sau furt a titlului(art. "5 $. 5. Cecul a$ traseul - persoanele asupra crora poate fi tras un asemenea titlu sunt determinate de legea statului unde cecul este pltibil(art. "5#$, b$ nulitatea cecului - in cazul in care cecul este nul din cauz c a fost tras asupra unei persoane neindreptite, obligaiile ce decurg, obligaiile ce decurg din semnturile puse pe titlu in alte state, ale cror legi nu cuprind o asemenea restricie, sunt valabile (art. "53$, c$ )fectele obligaiilor - legea statului pe al crui teritoriu au fost subscrise obligaiile ce decurg din cec determin efectele acestor obligaii(art. "5!$. d$ domeniul de aplicare - legea statului unde cecul este pltibil reglementeaz indeosebi (art. "5;$2 dac titlul trebuie tras la vedere sau poate fi tras la un anumit termen la vedere, precum si efectele postdatrii, termenele de prezentare, dac cecul poate fi acceptat, certificat, confirmat sau vizat si care sunt efectele produse de astfel de meniuni, dac posesorul poate cere si dac este obligat s primeasc o plat parial, dac cecul poate fi barat sau poat s cuprind clauza @pltibil in contA ori o expresie ec*ivalent si care sunt efectele acestora, dac posesorul are drepturi speciale asupra provizionului si care este natura lor, dac trgtorul poate s revoce cecul sau s fac opoziie la plata lui, msurile care pot fi luate in caz de pierdere sau furt al cecului, dac un protest sau o constatare ec*ivalent este necesar pentru conservarea dreptului de regres impotriva giranilor, trgtorului si celorlali obligai. 'n ce priveste drepturile asupra operelor de creaie intelectual in reglementarea intern deosebim (art. 3.-3; din -egea nr. ".#/"001$2 a. dreptul de autor - nasterea, coninutul si stingerea dreptului de autor asupra unei opere de creaie intelectual sau supuse legii statului unde acesta a fost intaia oar adus la cunostina publicului prin publicare, prezentare, expunere, difuzare sau in alt mod adecvat (art. 3. alin. "$. operele de creaie nedivulgate sunt supuse legii naionale a autorului (art. 3. alin. 1$. b. proprietatea industrial - nasterea, coninutul si stingerea dreptului de proprietate industrial sunt supuse legii statului unde s-a efectuat depozitul ori inregistrarea sau unde s-a produs cererea de depozit sau de inregistrare (art. 3"$. c. reparaia material sau moral - obinerea reparaiei materiale sau morale este supus legii statului unde a avut loc inclcarea dreptului de autor sau de proprietate industrial (art. 31$. d. drepturile strinilor - dreptul de autor si de proprietate industrial ale persoanelor fizice si persoanelor &uridice strine sunt ocrotite pe teritoriul roman conform legii romane si conveniilor internaionale la care %omania este parte (art. 35$. ?ormele de publicitate realizate in orice mod, referitoare la bunuri, sunt supuse legii aplicabile la data si locul unde se indeplinesc (art. 3 $ si aceste forme, precum si cele cu efect constitutiv de drepturi referitoare la un bun imobil sunt supuse legii statului unde se gseste acesta situat (art. 3#$.