BRAIIA - SPECIFIC]TATE SI CONTINUITATE

lsabela Castravel Lucrarea de fa!5 se doregtc a fi o intruziune in .inima' Briilci, in incercarea dc a surprinde specificul Si continuitatea evolulici nucleului istoric al oraEului. Metoda propus5 pentru atingerea acestui scoP este o analizl comParafive, dcrulate diacronic, printro suqcesivl raportare a celor mai importante planuri alc agczirii, existente p6ni la 19fl). Investiga(ia va opera nu numai asuPra dctectirii constantelor evoluliei, ci Ei la nivelul semnalirii noilor elemente, oe vor cep5ta importanSS in definirea structurii gi speci6cului oraEului. Punctul de pornire al studiului il constituie prima atestere cartografci a ,,cctilii Brdilei" (fig. l), dat6nd din perioada rizboaielor ruso-turco-austricce, clnd Brilila s-a situat ln prim-planul evenimentelor. Planul l a fost intocmit dc ofi3crul austriac fohann von Vcrmatti, in anul 1789; degi superficial Si nu foartc exact, acesta oferd date extrem de importante privind descricrea cet5iii Ei a specificului vie3ii ln interiorul ei la acca dat5. Analiza acestui plan justifici nu numai informaliilc cxistente din atest5rile documbotarc anterioare, dar, ccea ce este Ei mai important, permite decelarea clare a schemci compozilionale radio+oncentrice gi a elementelor majore ce vor constitui schcletul viitorului oraE. Conform informaiiilor aduse de accst plan, cetatea Briilei se preicnta la 1789 ca avfnd o stluctur5 radiooncentricS, formati din cinci incinte. Prima incinti - ,,Castclul' sau ,,ini' ma cetSlii" - avea formd Pdtrate, cu bastioane circulare in colguri gi adipostea azfumile ienicerilor. A doua int5riture, iot de forme pitratS, firi bastioane, apira casa comandantului Ei a celorlalgi ofileri. Accstor doue inthrituri cu zid le unna o a trcia, rudimentarS, in formi pentagonalii, lnterir, pc laturi prin alte redutc, iar ln colluri prin cinci basti6anc. Nu cxistau locuinge nici in spatele Ei nici in fala accstei incinte, locul fiind liisat liber pentru exercilii. Oraqul de astizi mai piistreazi inci numele de ,,Cetituia' dat locului Pe care sc aflau aceste trei incinte. Cea de-a patra intiriturS, dc formi semicircular5, neregulatS, pornea chiar din malul Dunirii Ei le inconjura pe cclclalte trci, aflate sus, pe platou. ln spatelc acestor fntSrituri, ce formau vestita cctate a Briilei, se aflau caselc locuitorilor, agczate in formil de semicerc, in mod neregulat, oragul fiind strebitut de foarte Pugine strizi, de ascmenea nrgutat. Majoritatca locuin3elor erau din lemn, inconjurate cu gard de nuiele. Pentru apdrarca acstora de eventualele atacuri, in timpul rizboaielor ruso-turce, e fost ridiceti cea de-a cincea intiriturt. ln planul lui Vermatti, aceasta apar dc formd semicircularE, cu Sapt bastioane rotundc in colguri Ei pomea tot din maltl Dunirii. Sunt foarte importante cele trei dcschideri mcnlionate: Poarta Pandurului, Poarta Dracului gi Poarta Mic5, de fapt po4ite de intrare in oraE ale celor trei mari drumuri ce legau Briila de restul lirii: drumul spre C6mpia Muntean5, drumul spre Buziu-RAmnicu.Sirat Ei marele drum moldovenesc al I bdib l4dc Story4

fuisi [at" Albuo mativ,

Briila

f929' pt)OOIL

i
;

t76

ls

BEIA CASTRAVET

I
I

Siretului. Locuinlele or5Eenilor se intindeau si peste a cincea apirare, dar numai in partea de vest a oraEului, dinspre care era exceptat orice atac duEman. Documentele existente, precum si studiile unor cercetitoli - ing. Gh. T Marinescu2 Ei prof. M. Popescu3 - suslin ipoleza ci astfel se prczentz cetatea p6ni la arderea distrugerea Ei ei de c5tre rugi, in 1828{. Planul de la 1789 nu este in malii asupra Briilei in perioada respectivi. cu ocazia asediului din planuri Ei descrieri ale oragului. Cele care au rimas (fig.2) apa( von Moltkcs, care a asistat la fuptele ruso-turce de atunci. EI afirmi cE, la 1828, ,,cetatea Briilei era cea mai tare cbte de la Dunirea de Jos, chiar neexceptand Vidinul'6. Comparativ cu harta de la 1789, datele oferite de memoriile mareEalului sunt mai pu(in exacte in ceea ce priveEte structura interioari a oraEului, dar mult mai tehnice din punct de vedere al apiririi acestuia. ln legnturi cu alcAtuirea interioarST apar aceleaEi obsewa(ii ca Ei in planul din 1789, Privind structura neregutat5 a strlzilor qi a dispunerii caselor. Se pot obsewa ins5 citeva lucruri radical diferite. falh de planul din 1789: in primul iano pozilia mult excentrici -tpre dreapta - si rotiti cu 90'a ,,citadelei' tald de zidul exterior: in al doilea r6nd raportul de scari - mult mai mic acum - intre suprafata acesteia !i a ctetii; in al treilea rdnd, zidul exterior, ce apare format din opt laturi gi nu gase, respectiv noui bastioane 5i nu qapte, cum ar5tase Vermatti. lntruc6t aceste diferen(e reapar intocmai in planurile ulterioare distrugerii cetilii, rezultd cI limita exterioard Si structura acesteia Ia 1828 erau cele Prezentate de Memoriile nu conform planului din 1789, a5s cum susgin cercetitorii mai sus men(iona[i. Ipoteza lor se justificd doar parlial 5i numai in ceea ce priveqte alc5tuirea interioarS, unde datele oferite de cele doui planuri se suprapun. Dac5, in extreme, am presupune ci limita exterioarS din cele doud planuri ar fi una Ei aceeaqi, ar insemna ci planul din 1789 este doar o schemS, o ,,idee" a structurii oraEului, ceea ce nu se justificn insa, datorita descrierilor atit de amdnunlite ce insoSesc planul. ceea ce este mult mai probabil, esJe c5 oraEul, s6nd mereu ,,in calea rduti(ilor', a suferit substanliale modificiri privind limita exterioare, in perioada 1789-1828. Presupunem deci, cd planul intocmit de Vermatti reprezinti doar un moment al existenlei cetelii in timpul celor o sutd de ani de ri'zboaie ruso-turco-austriece, in care Briila a fost mereu lovitS, arsd qi refdcuti. in urma distrugerii de la 1828, din vechea cetate au mai rimas doar urmele intariturii exterioare - actualul Bulevard ,,Al.r.cuza"- gi arterele de legrturd cu exteriorul. Generalul Kiselev, guvernatorul (5rii duPd pacea de la Adrianopol, a intentionat refacerea Briilei dupd planul Odesei, proiect rimas insi nerealizat. Primul plan al ora5ului, dupii revenirea lui la fara Romaneascd, dateazi din 10 mai 18308 (fig.3). Acesta a fost intocmit de podpolcovnicul Riniev gi arc o importanlii deosebiti. Este, practic, primul plan care prezinti intro formd explicit5 gi definitivi starea oragului Ia
7 GH. TMARINEscv, Brdilo Veche Schild a evobliei istaice,

I I

I
,

o\
o
,a!

tr

lL

h Arutcle biilci, w.L4, iul-de.

l9?!.,

1929, p. 3_30.

ld. PopEscu, Roiua gi cetotu Eriilci,

Alalele

bniw,I, nr.2-3, mn-iut

p.Gl9.
o

' Ibidcm, p.l6 5 Col. C. G. DEMETRTADB Asediul din 1828 a

disrat la luFeb

R@-1ire

de

aa$ci,i

AnaLlc DrAiId,I, nr.4-4

aalii Brnila Cmftolb dupn rum*iilc Mutdtbi w Moltkt, cq iul.-dc- lg?p., p.3l-44.

lbidcm, p.32 lbillen, p.'3t + hana. 8 R PERIANU, Plovl aaplui baila din
1

10

mai

183O

'n ln

mhtim

lui

Cdststil Giw

(157E-tglS)- La 25 tta

ai

de lo

mwru

fui, Bucur{ti l9/9, p. 387-390 + hana

I I

'0081 lallErfl lnuBld

8tJ

#+Ttr

4--7*-

(trsT&[ .lErrrefl

Fig. 2 Planul Britlei 1828.

ri .l.rr.e
,4.).

3'le:r.
i.
L

o"

- {. \

y .<-.-..

:r:s!{fligir{; tffa
*s+t,ad.

Ii,,.-\-;\rJr,1-JL-..r

[= t i! l\-,/ l

."),t;t,t7:
n lJ'tt

13

F..r---li :,:':'\,\<-,./

'y'

l'.j.\l<.('
"a

"_,-s'-

+ /'*;:'',;

--1

r)

,, -//\',,. !..r'/\'.,

)" \\
)i.t

\S(:\

:.r+ Ji

irij

T.'?j

li\,

BKZ

Fig. 4 Planul Brillei 1834.

ilJ\]llliill
Qo.ln'
),t

APil.lH

Ti;,''''t

Fig. 5 Planul Brdllel 1835.

'868t lelErg 1nuq6 1 '6tg

oluAN@4

:BBJ\3tA

I REE!

St Poiiit1Ll

Fig. 6 Planul Briilci ltttrT

184

ISABETA

cAsrRAvET

Briila - specif citate 5i ontiruitate

185

numai doi ani de la ascdiul ceElii. De asemenea, cl a stat la baza planurilor intocmite de inginerul Borroczyn, la cererea generalului Kiselev. Planul prezintd destul de clar textura oraqului la 1830 Ei conline nu numai o legendae si o insemnareamSnunliti a ,,locurilor" 5i institu!iilor din orag, ci qi propuneri ferme privind resttucturarea tramei stradale. Aceasta prezinai o compozilie radio-concentrici dar complet neregulati, parlial chiar indecisi. Este pecat cd nu s-au pdstrat planuri mai exacte ale vechii cetSli, pentru a vedea in ce misuri noul orag,,renaste" din cenuga celui vechi Ei se reaEeazi Peste apesta. Compar6nd acest plan cu cele din 1789 Ei 1828, reies urmetoarele concluzii: Ei dupd asediul din 1828 Briila pdsfieazd ideea unei structuri radio+oncentrice; fostul San! exterior al cetS(ii se transformi in bulevard, iar arterele de leg5turi cu exteriorul, elemente majore structurante ale vechii aqeziri, acum ugor retusate, sunt scheletul actualei texturi, bratele de sprijin ale celor cf,teva inele. Planul din 1830 mai aduce insd o noutate, pe l6ngi cele menlionate mai sus: conform sirualiei prezentate, apare prima configurarc de sPalii urbane, de impoitan(5 majori in structura viitorului orag. Astfel, se, prefigureazi cqnformarea celol trei Pie!e din centrul oragului: piala din jurul Bisericii Sf.Mihail, pia3a Poligon, piala din jurul Bisericii GreceEti. Un rol important il joace gi Grddina Publicd, apoi fosta ,,Citadeli" - Pe care apare amPlasati cazarma -, carantina, zona portului cu locul pentru noul chei Si un intreg furnicar de piege Ei drumuri comerciale ce duc spre centrul ora$ului. Mai apar, de asemenea, o serie intreagi de lotiziri destinate amplasdrii noilor cartiere ale oraEului. Acestea ar fi, la scari mare, elementele structurante qi care vor conferi specificitate viitorului oraE. Schimb5rile profunde in organismul oragului, prefigurate de planul din 1830, sunt intirite prin documentele ulterioare, privind infrumuselarea acestuia. Urmatorul plan important al Brnilei este intocmit de inginerul Borroczyn, la cererea generalului Kiselev. Din analiza acestui plant0 (fig.4) reiese ci Borroczyn a cunoscut qi folosit planul lui Riniev, atit pentru intocmirea planului proiect din 1834tt, Gat Ei pentru formularea amelioririlor, in 1835. Comparind cele doui planuri, se pot ugor obsewa etet analogiile cit qi - ceea ce este mult mai important -diferenlele mari de trame stradalS. Aceasta igi pSstreazi scheletul structurant menlionat anterior, dar igi pierde continuitatea pe axa nord-sud Ei evolueazd din punct de vedere al lotizirilor, dintre care se men(in doar foarte puline. Borroczyn propune o gamd largd de imbunStSlirir2, ce duc la o mai bunS configurare a spaliilor urbane, structurante la scara ora$ului. Pe l6ngi punerea in evidenSS a celor trei piete deja amintite, planul mai prevede: amehajarea GrSdinii Publice, amPlassrea unei Scoli Ei a carantinei, reamplasarea cazermii lingi fosta ,,Citadel5", al cdrei teren se prevede a fi nivelat gi parcelat pentru vindere, desfiingarea strezilor riu trasate qi alinierea celor existente, deschiderea unor noi strdzi, mutarea pesciriei din faga portului, netezirea malurilor Ei amenajarea cheiului, exrinderea oragului dincolo de fostul EanS Prin ,f,obourg{ri' 9i parcclarea acestora Pentru vindere Ei atragere de noi locuitori, in plus, se precizeazd ce construirea viitoarelor clidiri se va face in conformitate cu planul, ,,case le urm6nd sd fie exclusiv din cirdmidi Si cu o falade anume". Mare parte din rectificirile Si imbundtStirile propuse de planul lui Borroczyn s-au infnptuit in anii imediat urmatori.
e lbidcm, p.3$-*9 to lbidzm, p !9O.

(fig.5) consemneazd toarte mici modificiri de trami stradalS Reapar: Ecoala, cazarma, carantina, locul fostei cetili, Gridina Publici reamenajati iat piala centralS comPlet dcgajatS. in zora Portului sunt avansate studii pentru construirea cheiurilor gi a docurilor. Se pistreazi deci structurile funclionale Ei configurativ-spaliale anterior stabilite. Pe lSngd orgatizarea internd oficiald se pdstreaz5 in documentele vremii Ei denumirile mahalalelor. Cateva dintre cele mai rcnumite pot fi reconstituite in planul din 1836: mahalalele ArmeneascS, At5rna(i, BSligogi, Comorofca, mahalaua Belvederului, mahalaua Bisericii Vechi etc. Via(a intensd a acestora a fost un factor important in formarea specificului oragului la vremea respectivd. Nucleul Brdilei de azi mai pdstreazl inc5, pe alocuri, c6te ceva din aerul acestor bitrdne mahalale. Comparativ cu planul Borroczyn, planul din 1836 nu aduce modificdri, nici nouteli exceptionale. Distanla in timp, relativ mica, justificd preocupirile pentru infrumuselarea Ei
Planul oraEului din
183613

qi acestea doar

in interiorul unor insule.

extinderea oragului.

Un alt plan ce aduce informagii prelioase privind ,,cresterea" ora$ului e$te ,,Planul urbei Si portului Brdila" din 1867ra (fig.6). Marea noutate este debordarea completd din limitele anterior precizate, printr{ trame radio-concentrici prestabilitd, cu lotiziri in arcuri de cerc, repetate p6nd la o noui limiti a oraEului, formati dintr-o Sosea (str.Raionului) Ei un Eanl poligonal, prev5zut cu bariere. Noua texturi imbracS, practic, complet vechiul oraq, care se transformi astfel in s6mbure central al viitoarei aEeziri, din acest nucleu radiind intreaga structurd a Brdilei actuale. Planul din 1867 prelungeqte Ei perfec(ioneazi ideea structutii radioconcentrice, deja existente. Urma zidului exterior al vechii cetd!i, transformat in planurile din 1830, 1834, 1836, in bulevardul de delimitare, este in planul din 1867 strada ,,Boulivardului" (actualul bulevard ,,A1.I.Cuza"). in plus, cercetirile au mai a15tat15 ci amintirea cetSlii se plstreazS qi prin transformarea Sanlului bastionat al vechii limite intro noua arteri de circulagie, strada Glasisului - actualul bulevard al Independenlei. ln locul bastioanelor fostei intdrituri au apirut piele semicirculare sau dreptunghiulare. in interiorul oraEului vechi se pot semnala, de asemenea, transformiri importante : aparilia unor noi piege (Pia1a Carantinei, Piala Samsarilor, Piala Mare, Piaga DeputaSiunii, Piala Vaporului), a cirdmidiriei, spitalului civil, cazdrmii gi a docurilorin construc3ie, precum Ei prezen!a Bisericii Sf.Spiridon in locul Mitropoliei Proilaviei, surpatd in 1846. Mahalalele, farmecul Si sufletul ora5ului, reapar in documentele vremii, ducind mai departe o bun5 parte din specificul aqezirii. Imaginea Brdilei la sf6r$it de secol este dati insi de ,,Planul urbei" din 1898t6 (fig.7), intocmit de inginerul gef al comunei, J. Dufour. Ceea ce semnalam ca noutatc in planul din 1867, devine acum reguld. OraEul iEi debordeazl din nou limitile, in prelungirea aceleiaEi structuri radio-concentrice, extrem de regulate. Apar, in plus, strizi secundare radiale, aflate intre vechea Si noua Iimitd a oraEului, divizSnd noua structure in loturi mai scurte Ei aproximativ egale ca mSrime. Atdt in continuarea razelor principale, c6t gi a celor secundare, apar alte piele, ce capiti importanli la nivel spa(ial urban. Limita oraEului este o noue strade (strada Dorobanli - astdzi sub aceeaqi denumire) iar ieEirile din ores sunt marcate tot prin bariere. Apar Ei urme ale deborddrii necontrolate peste aceaste limiti, noili ,foboutg-ai" urmAnd sa se transforme cu timpul in cartiere ale oraEului (BreiliSa, Lacul Dulce, l Mai). Parcul Kiselev, exteilor in partea de vest, va deveni, de asemenea, un element important. Tot
rr
C. SFrNrEscu, Urfun iilia t1 lbidem, p.186 + fig t7&

gamli, Bucurq4

1933, p- lt 6 +

tg

177.

tt Briih
rr
C.

Veche

Stmp,

C GruREscu,

fiuwi /rir1'. Album ommorativ, lsqiql qatbi Eanrih, BucureSti 196&

Briila, l%9' p' 16.

pl'

)O(V

tt Ndeo4p.189. t6 Briilo Vuhe Stmp, y'awi, i,i4i,

Album @mmoraliv,

Briila

1929, pl.

)O(U.

186

IsABEt

CASTRAVET

in exterior sunt monlionat e gater @zarma Ei oborul de vite. in interiorul vechii delimitari este important de semnalat faptul ci textura existentd la 1867 se conserve aProape in intregime. Micile modificdri de trami stradala sunt justificate, intrucat completeazi schema radio<oncentrice. Semnificative sunt Si lucririle din zona portului Pntru construclia docurilor Si a

continuitdtii in devenitea oragului Braila.

BRAILA

CHARACTER AND CONTINUITY

Summary

of others, as shown by the plans of 1828, 1830, 1834, 1836, 1867, 1898. It can be concluded, the city center as we see t imPortant in determini nd were already in place the tearing down of the became clear that these in the plan o[ this year are the framework, the with slight changes to t stagc set for today's histolical core'