Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anato - II, II Partea 3
Anato - II, II Partea 3
alti autori, al treilea neuron este in nucleul ventral postero!inferior din talamus, iar proiectia este in scoarta parietala, la limita inferioara dintre campurile 2 si &. /istemul vestibular, prin cone)iunile sale tine sub controlul sau miscarile refle)e ale globilor oculari, ale capului, trunc%iului si membrelor, in scopul mentinerii ec%ilibrului si a unor refle)e cu origine labirintica: voma si pozitia capului in timpul vomei.
are! a"ere#te si e"ere#te +eutoneuronul este situat in aria vestibulara a fosei romboide, unde se gasesc 4 #uclei vestibulari. a) -ucleul vestibular medial este situat dorso!lateral de nucleul dorsal al vagului, si este incrucisat de striile medulare care!l separa de planseul ventriculului ,. El este cel mai mare nucleu vestibular, intinzandu!se pana in punte. b) -ucleul vestibular inferior este situat lateral de nucleul medial. ranial, el se continua cu nucleul lateral, iar caudal se intinde pana la polul superior al nucleului gracil. c) -ucleul vestibular lateral se intinde cranial pana la nivelul nucleului nervului abducens, la limita bulbo!pontina, unde se continua cu nucleul vestibular superior, iar caudal se prelungeste cu nucleul vestibular inferior. d) -ucleul vestibular superior ocupa regiunea pontina a ariei vestibulare A"ere#tele nucleilor vestibulari sunt: 0 fibrele primare ale nervului vestibular, si anume: fibre ascendente provenite de la crestele ampulare ale canalelor semicirculare si fibre descendente provenite de la macule 0 fibre cerebelo!vestibulare directe si incrucisate 0 fibre interstitio!vestibulare spre nucleul medial E"er#tele nucleilor vestibulari sunt: a) eferente descendente care formeaza cele 2 tracturi vestibulo!spinale: 0 tractul vestibulo!spinal lateral, cu originea in nucleul lateral, este direct si conduce impulsuri vestibulare si cerebeloase cu efect facilitator asupra tonusului e)tensorilor si activitatii refle)e medulare 0 tractul vestibulo!spinal medial, cu originea in nucleii mediali de ambele parti, este partial incrucisat b) eferente ascendente care provin de la toti nucleii vestibulari si se termina prin intermediul fasciculului longitudinal medial (12$) in nucleii interstitial, comisural si nucleii oculomotori.
atorului vi ual Analizatorul vizual obtine 7&8 din informatiile e)terne care a"ung la organism. El este format dintr!un segment periferic (retina) si un segment de conducere care este reprezentat de 2 cai : calea retino!geniculo!calcarina si calea retino!tecto!calcarina. 2a nivelul acestui analizator au loc * fenomene: 1. 1ormarea imaginii optice pe retina 2. 1ototransductia (absorbtia fotonilor si transformarea lor in semnal electric) *. Al treilea fenomen este alcatuit din * componente: 0 prelucrarea informatiilor in retina 0 transmiterea pe cai 0 prelucrarea corticala 3c%iul uman este sensibil la radiatii cu lungimea de unda cuprinsa intre *9& : 9;' nm, dar oc%iul afak poate percepe si o gama de ultraviolete (*1& nm) #rin analizatorul vizual se percep : contururile obiectelor, stralucirea, distanta dintre obiecte, profunzimea campului, miscarea. El are rol in orientarea in spatiu si ec%ilibru.
($. Campul vi
ual! arii corespo#,e#te ampul vizual monoocular pentru un oc%i normal este: lateral ! 7'A, superior : 9'A, medial : &'A, inferior : ,'A. ampul vizual bilocular se suprapune in partea mediala si astfel ne asigura vederea stereoscopica =maginea obtinuta pe retina este reala, mai mica si rasturnata. Retina are deci , cadrane: nazal superior, nazal inferior, temporal superior, temporal inferior, iar cadranele inferioare ale retinei receptioneaza imagini din cadranele superioare ale campului. Ariile corespondente, sunt arii din retina care vad aceeasi regiune din campul vizual.
intern 0 craniu, dand nastere unui contingent de fibre ce se numeste nervus onari, care a"unge la epifiza si ritmeaza secretia de melatonina in functie de cantitatea de lumina. +iencefalul, are rol in afectivitate, perceperea luminii si de aceea pentru tratarea depresiilor se fac bai de lumina.
ual +e"le*ul "otomotor. Retina este e)citata, informatiile au traseu prin: a)onul neuronului 2 0 tract optic 0 prin colaterale 0 nucleii pretectali 0 nucleul accesor al nervului oculomotor 0 nervul oculomotor 0 ganglionul ciliat 0 nervii ciliari scurti 0 musc%ii ciliari circulari DE $ioza (scaderea diametrului pupilei) FFF /emnul ArgGlle! Robertson : ! apare in sifilisul tertiar, refle)ul fotomotor dispare mentinandu!se refle)ul de acomodare la distanta. Acest lucru se datoreaza leziunilor substantei reticulate din "urul canalului /Glvius (apeductul cerebral) Refle)ul fotomotor este un refle) consensual, adica se produce concomitent la ambii oc%i (deoarece nucleii pretectali sunt uniti prin comisura posterioara). +e"le*ul ,e crestere a pupilei .mi,ria a/. Acest refle) are traseu prin: colateralele tractului optic 0 coliculii cvadrigemeni superiori 0 tract tecto!reticulo!spinal 0 maduva spinarii 0 coarnele laterale >!<1 0 lantul simpatic cervical 0 in ganglionii superiori sinapsa cu fibrele postganglionare 0 ple) carotic intern 0 ple) in "urul arterei oftalmice 0 radacina superioara a ganglionului ciliat 0 nervii ciliari lungi 0 musc%ii radiari ciliari DE $idriaza. /indromul laude!Hernard!Borner: in paralizia simpaticului, bolnavul prezinta mioza si enoftalmie (oc%iul impins in globul ocular) /indromul #ancoast!<obias: ! in cancerul de varf pulmonar, bolnavul nu face midriaza pe acea parte. +e"le*ul ,e acomo,are la ,ista#ta. /timulul acestui refle) este imaginea neclara care a"unge pe corte) la nivelul ariei 19 care este legata cu aria 1> Aria 1> se gaseste in legatura cu aria > (motorie) din lobul frontal. Acest refle) coordoneaza modificarile curburii cristalinului, convergenta a)elor optice si scaderea diametrului pupilar. +in ariile 1> si > pleaca fibre descendente spre coliculii cvadrigemeni superiori 0 arie pretectala 0 nucleul accesor al nervului oculomotor 0 ganglionii ciiliari 0 nervii ciliari scurti 0 contractia musc%ilor ciliari circulari 0 rela)area ligamentului suspensor al cristalinului 0 bombarea cristalinului 0 cresterea vederii de aproape. -ervul optic este alcatuit din fibre descendente (in contracurent) ce vin spre oc%i. 3riginea acestor fibre este in talamus (pulvinar), coliculi cvadrigemeni superiori, substanta reticulata mezencefalica. Aceste fibre se termina in celulele amacrine #otentialul in celulele amacrine faciliteaza transmiterea prin celulele ganglionare (multipolare) ceea ce duce la amplificarea perceptiei si cresterea cantitatii de lumina perceputa. #erceptia poate fi modulata FFF
uale A. <ulburari ale acuitatii vizuale 1) Ambliopie D diminuarea, aproape de pierdere a acuitatii vizuale 2) -ictalopia D scaderea acuitatii vizuale ziua *) Bemeralopia D 6orbul gainilor6 : scaderea acuitatii vizuale in lumina crepusculara ,) +iscromatopsie D deficit al acuitatii vizuale pentru culori. +e e)emplu daltonismul este scaderea congenitala a acuitatii vizuale pentru rosu si verde. &) ecitatea (amauroza) D pierderea acuitatii vizuale. Este de 2 tipuri: a) periferica : tine de globul ocular, polul anterior (cataracta, c%eratita), retina, nervul optic. linic: ! modificari de fund de oc%i, lipseste refle)ul fotomotor. b) centrala : are cauza corticala 0 leziune in aria 19 linic: ! fund de oc%i normal, refle) fotomotor prezent auze : ! leziuni vasculare, traumatisme, tumori, into)icatii cu 3 2 sau uree, accidente de anestezie.
#oligonul arterial isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre laturi (ramuri) este obliterata, circulatia sangelui fiind suplinita de celelalte. 3rice obstructie in afara poligonului duce la leziuni de substanta nervoasa. Arterele cerebrale dau fiecare 2 grupuri de ramuri : ramuri corticale sau superficiale, care trec in santurile de pe suprafata emisferelor, vascularizand corte)ul in totalitate si o parte a substantei albe subiacente, si ramuri centrale sau profunde ce patrund in grosimea substantei cerebrale prin cele * spatii perforate (2 anterioare si unul posterior), vascularizand restul substantei albe, nucleii si peretii ventriculilor.
Ramuri centrale : ! acestea se numesc artere striate si sunt impartite in 2 grupuri, unul lateral si unul medial, acestea trecand impreuna prin spatiul perforat anterior spre profunzimea emisferelor. Ele vascularizeaza : putamen, globus palidus, corpul nucleului caudat, partea anterioara a talamusului, genunc%iul, bratul posterior, bratul retrolenticular,bratul sublenticular ale capsulei interne. /indromul cerebralei medii se caracterizeaza prin : paralizie de membru superior de partea opusa prin interesarea girului precentral, tulburari de sensibilitate pana la abolirea ei pe partea opusa prin interesarea girului postcentral sau a talamusului, afazii senzitive (surditate verbala : nu intelege sensul cuvintelor I cecitate vizuala : vede dar nu intelege scrisul), afazii motorii (agrafia : nu poate scrie I mutenia)
! sunt de dimensiuni variabile, fiind clasificate in mici (1'! 12), mi"locii, mari (descrise de Hetz : au 1'') si gigantice. 2) elule stelate: ! sunt cele mai numeroase din scoarta ! se mai numesc celule granulare ! se gasesc in straturile 2 si , si au ,!;m diametrul ! e)ista unele celule granulare mai mari (celule granulare piramidale) descrise de 2orete de -o, si care se gasesc in ariile receptoare *) elule fusiforme: ! sunt celulele cu a)ul lung paralel cu scoarta, a)onul lor intrand in fibre de asociatie si de proiectie ,) elule a"al: ! sunt celule mici cu a)onii orizontali, si se gasesc in stratul superficial al scoartei. &) elule $artinoti: ! se gasesc in toate straturile scoartei. Ele sunt cu a)onii spre suprafata scoartei.
E)ista o dispozitie in straturi si a fibrelor si se suprapun apro)imativ straturilor celulare: 0 la nivelul stratului ple)iform se gaseste lama tangentiala (ple)ul tangential) descrisa de E)ner 0 la nivelul stratului granular e)tern se gaseste lamina disfibroza, care este o condensare de fibre 0 la nivelul stratului piramidal e)tern se gaseste o condensare de fibre ( /tria Jaes!Hec%tereK) 0 la nivelul stratului granular intern se gaseste stria e)terna Haillarger, la nivelul ariei striate aceasta strie se numeste @enari sau .icL +azGr 0 la nivelul stratului piramidal intern se gaseste stria interna Haillarger 0 la nivelul stratului fusiform se gaseste lamina infrastriata (. Angioar%itectonia (dispozitia vaselor) /coarta este vascularizata de ramuri care patrund din e)terior prin pia mater, se capilarizeaza si se ramifica, avand o dispozitie diferita in functie de densitatea celulelor din acea regiune: reteaua are oc%ii mici acolo unde densitatea celulelor este mare si invers. +in punct de vedere functional, circulatia in corte) este de tip terminal si deci obstructia unui ram duce la infarctizarea regiunii vascularizate 0 A. (accident vascular cerebral) +in punct de vedere anatomic, circulatie nu este terminala. E)ista anastomoze care pot suplea circulatia in regiunea afectata.
)). I
ocorte*ul 'omotipic Bomotipic : la care se disting toate cele ; straturi in proportii apro)imativ egale (caracteristic ariilor de asociatie) ! se disting * subdiviziuni ale izocorte)ului %omotipic: 0 de tip frontal (in lobul frontal) : implicat in activitati psi%omotorii 0 de tip parietal (in lobul parietal) : este legat de memoria asociativa 0 de tip polar (la polii emisferelor) : implicat in functii psi%osenzoriale
)2. I
ocorte*ul 'eterot3pic Beterotipic: ! are ; straturi inegale, si se disting 2 subdiviziuni: 0 subdiviziunea agranulara : in care predomina straturile * si & (straturile piramidale), straturile granulare fiind aproape absente. Aceasta subdiviziune e caracteristica pentru girul precentral (ariile motorii ,,;,>,,,) 0 subdiviziunea granulara (se mai numeste coniocorte)) : in care predomina straturile 2 si ,. E)ista si celule piramidale dar foarte putine. Aceasta subdiviziune este caracteristica pentru zonele receptoare (gir postcentral)
ice 1. Aria somestezica primara : ! se gaseste in girul postcentral si in partea posterioara a lobulului paracentral. =n aceasta arie sunt proiectate in special informatiile tactile si proprioceptive. E)ista * arii : *, 1, 2 ! in aria * sosesc 9'8 din informatiile talamice ! in aria 1 sosesc *'8 din informatiile talamice ! in aria 2 sosesc numai colaterale #enfield a descris %omunculus senzitiv, dinspre inferior spre superior se proiectandu!se : ! limba, faringe, laringe, musc%ii masticatori si musc%ii fetei, membrul superior si toracele #artea inferioara a corpului se proiecteaza pe fata mediala. =nformatiile a"unse aici sunt discriminate, asigurandu!se o stereognoza (interpretarea tridimensionala a unui obiect). Acest lucru se datoreaza legaturilor pe care aceasta arie le are cu ariile somatopsi%ice & si ; din lobul parietal, prin care compara obiectul actual cu informatiile anterioare, din care rezulta recunoasterea sau nu a obiectului. 2ezarea ariei somestezice duce la astereognozie (nerecunoasterea tactila a obiectului) : ! tulburari de sc%ema corporala (nu!si mai recunoaste un membru ca fiind al lui) ! tulburari de perceptie tridimensionala 2. Aria somestezica secundara : ! se gaseste pe buza superioara a santului lateral. Aici vin in principal informatii protopatice, termice, dureroase. E)ista o somatotopie : ! ce este superior se gaseste anterior ! ce este inferior se gaseste posterior *. Aria somestezica suplimentara : ! se gaseste pe fata mediala a emisferelor, in girul frontal medial.
)4. Arii vi
uale .442./ 1. Aria vizuala primara : ! este aria 19 si se gaseste pe cele 2 buze ale santului calcarin, superior de ea gasindu!se preuncusul iar inferior girul lingual. Aceasta arie are o suprafata de 2'!,& de cm?, contine 1'8 din neuronii scoartei, fiind localizata in coriocorte), in stratul , (stria genaris). Aici e)ista si o somatotopie : cadranele superioare ale retinei se proiecteaza pe buza superioara a santului, iar cele inferioare pe buza inferioara $acula are o proiectie bilaterala care se intinde posterior spre polul occipital al emisferelor 1iecare emisfera primeste informatii din campul temporal de aceeasi parte a retinei si din partea nazala a retinei opuse. =mpulsurile difuzeaza spre ariile secundare 1> si 17. 2. Aria 1> ( parastriata) : ! nu are strie genaris iar prin fibrele cortico!tectale si cortico!mezencefalice este legata de centrii oculomotori din trunc%iul cerebral.
Aceasta relatie e)plica miscarile refle)e ale globilor oculari la stimulul luminos si refle)ul de acomodare pentru distanta. *. Aria 17 (peristriataIprestriata) : ! nu are strie genaris, si se gaseste inaintea ariei vizuale avand relatii cu arii de asociatie. Are rol in miscarile con"ugate ale globilor oculari si are rol pentru fi)area unuiobiect cu oc%iul.
! maimuta face %emiplegie flasca ce se recupereaza repede ! omul face paralizie spastica cu recuperare lenta dinspre pro)imal spre distal, miscarile fine nu se recupereaza deloc si persista o %ipotonie. 2. Aria premotorie (aria ;) orte)ul este identic cu cel al ariei motorii, cu e)ceptia neuronilor Hetz care lipsesc. Ablatia sa nu duce la pareze si %ipotonii Ablatia ariilor , si ; duce la paralizie spastica contralaterala Aria ; participa la caile motorii prin aria , Aria premotorie contine campul ,, care este centrul motor al vorbirii articulate (arie de asociatie) #referinta manuala este indiferenta fata de dominanta emisferala, dar este conditionata si determinata genetic. 2a nastere cele 2 emisfere sunt egale din punct de vedere al potentialului. +iferentierea incepe la 2 ani (pentru emisfera dominanta) si se termina la 1' ani. Emisfera stanga este responsabila de : 0 limba" 0 calcul matematic 0 procese rationale secventiale 0 constienta 0 memorie declarativa Emisfera dreapta este responsabila de : 0 perceptia datelor 0 perceptia nonverbala 0 simtul tridimensional 0 simtul muzical si estetic 0 controleaza partea nesintactica a vorbirii (intonatie)
2) fibre corticospinale ce trec prin bratul posterior al capsulei unde prezinta si o somatotopie, astfel incat dinspre anterior spre posterior avem: ! fibre pentru musc%ii membrului superor ! fibre pentru trunc%i ! fibre pentru musc%ii membrului inferior 2a nivelul capsulei mai avem fibre: a) in bratul anterior: ! fibre fronto!pontine ! fibre caudo!putameniale ! fibre caudato!palidale b) in genunc%i: ! fibre cortico!nucleare c) in bratul posterior: ! fibre cortico!spinale (piramidale) ! fibre talamo!parietale ! fibre parieto!talamice ! fibre cortico!nigrice ! fibre cortico!rubrice ! fibre subtalamice d) partea lenticulara a capsulei: ! fibre parieto!occipito!pontine ! radiatii optice e) partea sublenticulara: ! fibre temporo!pontine ! radiatii acustice 1ibrele corticospinale dupa ce trec prin capsula interna a"ung la mezencefal. Aici se strang toate fibrele intr!un singur manunc%i ce a"unge la pedunculul cerebral, fiind situat in a *(& mi"locie a pedunculului. Aici e)ista o somatotopie dinspre medial spre lateral: ! fibre pentru musc%ii membrului superor ! fibre pentru trunc%i ! fibre pentru musc%ii membrului inferior 2a nivelul puntii fibrele sunt disparate in fascicule mai mici laterale. E)ista nuclei pontini si fibre transverse pontine, si se indreapta sub aceasta forma spre bulb. 2a intrarea in acesta, se regrupeaza intr!un manunc%i unic formand piramida bulbara. #ana la acest nivel, fibrele cortico!nucleare se epuizeaza (pana la marginea inferioara a piramidelor bulbare nu mai e)ista) 1ibrele cortico!spinale se decuseaza in proportie de 9'!7'8, formand decusatia motorie. 3rdinea decusatiei dinspre superior spre inferior este: membre superioare, trunc%i, membre inferioare. +upa decusatie a"ung in cordoanele laterale formand fasciculul corticospinal lateral. =n acesta fibrele au o somatotopie astfel incat medial se gasesc fibrele pentru segmentul cervical (&'8 din fibrele cordonului), intermediar se gasesc fibre pentru segmentul toracic (2'8 din fibrele cordonului), iar lateral se gasesc fibre pentru segmentul lombar (*'8 din fibrele cordonului) 1ibrele cortico!spinale se termina in zona substantei cenusii intermediare a fiecarui segment medular, unde se grupeaza in 2 compartimente: !1! dorsomedial : cu fibre ce provin din aria somatosenzitiva, si ce se termina pe interneuronii lamelor , si & si partea laterala a lamei ; Re)ed. !2! ventromedial : cu fibre ce provin din aria motorie si premotorie ce se termina pe interneuroniilamelor 9 si > si ce a mai ramas din lama ; Re)ed. 1ibrele care nu se decuseaza se impart in 2 grupe:
a) el mai numeros formeaza fasciculul corticospinal anterior din cordonul anterior. Acesta, in dreptul fiecarui segment, o parte din fibre parasesc tractul, se decuseaza si trec in partea ventromediala a substantei cenusii ventromediale. /e termina in nucleii din cornul anterior, ce inerveaza musc%ii parietali si ai "g%eaburilor vertebrale. b) el mai putin numeros formeaza fasciculul corticospinal lateral direct, ce a"unge in cordonul lateral de aceeasi parte, ale carui fibre a"ung dispersate printre fibrele corticospinale laterale. /e termina in baza cornului posterior in zona intermediara, si in partea centrala a cornului anterior. ea mai mare cale motorie descendenta are 2 neuroni: 1) -euronul cortical superior, central sau de comanda. 2ezarea lui duce la paralizie spastica, e)agerarea refle)elor tendinoase, semn Habinski pozitiv si paralizie: a) de aceeasi parte, a membrului superior si inferior (%emiplegie) b) a unui singur membru (monoplegie) c) a 2 membre superioare sau inferioare (diplegie) d) la toate membrele (tetraplegie) 2) -euronul motor inferior, periferic sau efector, se gaseste la nivel medular sau in nucleii motori ai nervilor cranieni. /e numeste calea motorie finala comuna, deoarece in el a"ung toate caile descendente. 2ezarea lui duce la paralizie totala flasca, abolirea refle)elor si atrofie musculara. 1ibrele corticonucleare se termina in nucleii trunc%iului cerebral, pe nucleii de releu senzitiv gracil, cuneat, trigeminat si solitar. /e mai termina si in nucleii motori ai nervilor cranieni si in nucleii formatiunilor reticulate.