Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 8 Genunchiul-rep un complex articular format din 3 art .

art femuro-tibiala sau art propriu-zisa a genungchiuui care este o trohleartroza imperfect la niv careiai pt congruenta adica pt potrivirea supr art au aparut meninscurile,a 2 a art art femuro-patelara si a 3a art tibio peroniera superioara . Obs-capul penoneuului partici pa al art numai prin insertia pe care o da muschiului biceps femural. Art pleuro-tibiala-cea mai mare art a corpului uman si cea mai puternica .supr art sunt rep de surp art a extremitatii inferioare a femurului care prezinta cei 2 condili ,care sunt acoperiti cu cartilaj hialin ,cu grosime de 2,5 pana la 3 mm ,la niv condililor travee osoase(structurile interne ale osului)se concentreaza ele fiind mai rare la niv trohleei . Supr aextrmitatii sup a tibiei care prezinta cele 2 cavitati glenoide cea externa mai mare decat cea interna ,intre ele gasindu-se spina tibiala delimitata de 2 tuberculi ,ionterni si extrn .sunt imp pt cad au insertie ligamnetelor incrucisate . La niv platourilor tibiale apar subcartilaj ,condesnsarii osoase in cupula .fata posteriaoara a rotulei prezinta 2 fatete laterale si o creasta central veticala si 2 creste orizontale mai fne ,este acoperita de cartilaj hialin cu grosime de 3-4 mm grosime . Meninscurile-sunt extern circular si intern sub forma literei C si ele ocupa ca o pana unghiul condiloglenoid.anterior intre cele 2 meninscuri exista ligamentul transversal care este un lig slab .si mai exista lig meninsco-femural de la cornul posterior a meninscului extern la condilul intern,in diagonala. Pe sesctiune frontal meniscurile au forma triunghiulara .in fapt ele au 2 parti :o parte interna adasculara si o parte externa cu vase abundente care formeaza secturile meninscale. Art femuro-tibiala este consolidate de o capsula articulara care are 2 solutii de continuitate ,una anterioara pt rotula si una posterioara la scobitura intercondiliana si de asemeni are ami multe funduri de sac . Capsula art e intarita de 6 ligamente . Lig anterior sau rotulian Lig posterior sau winslow 2 lig laterale intern si extern 2 lig incrucisate Lig rotulian prezinta in jurul sau mai multe burse care au rolul de a scadea frecarea ligamentului pe tibie .cel mai prosund este bursa pretibiala profunda dupa in care in fata lig se mai gasesc 3 buse si in fata tuberozitatii anterioare a tibiei pe care insera lih rotulian inca 2 . Lig posterior winslow are 3 parti :2 parti laterale care merg pe condili femurali cojile condilienesi o parte mijlocie perforate de vase si nervi .

CURS 8 Lig lateral intern merge de la tuberculul condilului femural intern pe fata interna a tibiei .are 3 unitatii functionale .o parte superficiala o parte profunda si o parte posterioara .acest lig se opune rotatiei interne excesive a tibiei .ingeneral se opune miscarilor de rotatie si valgizare Lig lateral extern merge de la tuberculul condilului femural extern pe partea antero externa acapului peroneului . Lig incrucisate ocupa scobitura intercondiliana Lig incrucisat anterior-pleaca posterior de la condilul extern si ajunge pe partea antero interna a spinei tibiale . Lig incrucist posterior pleaca din posterior de la condilul intern si merge pe partea posterioara a spinei tibiale.insertiile anterioare ale ligamentelor sunt anterioare de meninsc ,iar insertiile posterioare sunt posterioare de meninsc. Membrane sinoviala-tapeteaza toata supr capsulei,se intrrupe numai la insertiile meninscurilor .sinoviala are 2 portiuni .o parte suprameninscala mai mare si o parte sub meninscala mai mica care in 10% din cazuri comunica cu sinoviala art tibio-peroniere superioare . Art femuro tibiala ,art trohleo sferica si spirala in vreme ce art femuro tibiala este o trohleartroza ea se stabileste intre trohleea Dpdv a staticii genunchiului axul biomecanic trece prin centrul capului femural si ajunge la scobitura intercondiliana .axul biomecanic a coapsei face cu axul anatomic al femurului un unghi deschis in sus Condilul femural intern este mai jos decat cel extern cu 2 pana la 7 mm in medie cu 4 mm .cavitatea glenoida interna este mai scobita cu 2,5 pana la 3 mm Concluzia acestei structurii este ca fiecare cavitate glenoida primeste foretele de presiune in plan orizontal dar la niv dif Intre axul anatomic al femurului si axul anatomic al tibiei care nu snt in prelungire,intre cele 2 se formeaza un unghi deschis in exterior intre 170-177 grade care sn valg fiziologic . Greutatea corpului se imparte in 2 forte egale paralele cu pct de aplicare in centrul cavitatii glenoide pt fiecare dintre ele ,in mod normal dist dintre cele 2 pct de aplicare tr sa fie de 4 cm .devierea centrului de greutate cu MAI mult de 2 cm intrauntru sau in afara proiectiei fiziologice face ca forta sa treaca in intregime prin centrul platoului tibial,adica cav glenoida respective suporta in intregime greutatea corpului Daca devierea este mai mare de 2 cm incarcarea platoului tibial respective depaseste greutatea corpului.in aceste conditii genunchiul s-a disclocat dar acest lucru nu se intampla pt ca se opune..

CURS 8 Dpdv biomecanic art femuro tibiala face a miscare principal flexia ,extensia dar exista si miscari secundare de totatie interna sin externa plus o misc de rolatie laterala.in mod normal dpdv biomencanic art este strcuturata pt aplitudine active de flexie extensie de Anatomic vorbind daca flexia extensia se realizeaza in lant cinematic deschis ,fara sprijin la capatul .lantului art femuro tibiala actioneaza ca o parghie de viteza de gradul III in care sprijinul este la un capat ,rezistenta la celalalt capat si forta la mijloc . Miscarea presupune deplasarea femurului pe tibia fixa sau invers. Daca flexia extensia genunchiului se realizeaza in lant cinematic inchis ajunge la mijloc ,iar parghia devine o parghie de sprijin de gradul I. Flexia-nu se face in jurul unui ax fix ,pt ca condilii femurali nu au forma sferica ,au forma de volutaspirala ,raza anterioaza va fi mult mai mare decat raza posterioaza ,in acest caz axul in flexie se deplaseaza in sus si inapoi ,in extensie invers. Miscarea de flexie incepe cu o rostogolire pt ca la final sa se prezinte ca o rotatie pe loc cu axul aproape fix . Deplasarea seg difera dupa modul de actiune a MI ,de regula daca MI functioneaza in lant cinematic deschis,femurul e fix tibia aluneca pe el si la final femurul e in retropozitie fata de tibie ,daca lucreaza in lant cinematic inchis tibiae fixa,femurul alunexa pe tibie i=si in final ajungem la.. Genunchil in felxie la 70 de grade asociaza si o rotatie interna intre 0-2o grade . Flexia este limitata de int a fetelor posterioare a gambei si coapsei. Flexorii lucreaza fie in lcdescghi sau inchis dar in principal bicepsul femural si semimembranosul .se adauga semitendinosul dar si m gemeni ,popliteal ,plantarul subtire ,dar mai ales dreptul intern sau gracilis si croitorul. Forta de actiune totala a m extensori este cu mult mai mare decat a m flexori . Contractia cvadricepsului det o presiune puternica a supr art intre ele si impiedica prabusirea . Extensia complete agenunchiului implica alunecare si rotatie ,dar in mom in care genunhiul a ajuns in extensie complete jungem la pozitia de inzavorire,genunghiul este blocat si forta muscular apt mentinerea poz nu mai este necesara.extensia este limitata detensionalrea lig winslow a lig incrucisate in prmul rand a celui anterior si partial celui posterios cat si detendionarea ischiogambierilor . M extensori se contracta la maxim fie pt extensie fortata pe genunchi flectat fie pt blocarea genunchiului in usoara flexie R interna si externa sunt daotarate inlatimii dif a condililor femurali ,dar la aceste micari contribuie si lig incrucisate ,la flexie maxima se asociaza rotatia externa la extenstie max r interna

CURS 8 In mod normal amp de rotatie active 15-20 grade pt cea pasiva 35-40 gradea.misca de rot se realizeaza in jurul unui ax vertical care trece prin centru.r externa o face doar m biceps femural pe cand r interna orealizeaza semimenbranosul ,popliteu ,semitendinosus dreptul intern si croitor .in crusul rot externe lig lat extern si intern se relaxeaza iar cele incruci Inclinarea laterala misca putin ampla ,limitata de tensionarea lig laterale .deplasarea inainte inapoi a platoului tibial este o misca care se poate produce pe genunchi extins in mod normal tr sa fie de mica amplitudine .limitata de tensionarea lig incrucisate .lig in anterior limiteaza deplasarea inainte iar celalat deplasearea inapoi.lig incr anterior se tensioneaza in extensie si hiperextensie iar celalalt in flexia complete si ami putin in extensie . Meniscurile-structuri fibrocartilaginoase solidare cu tibia . Ele se deplaseaza in flexie dinainte inapoi si se apropie posterios iar in extensie invers si se departeaza . Fct men au fost f mult discutate ,sunt extreme de complexe.completeaza spatial liber dintre supr art ,centreaza spijinul femurului pe tibie ,participa la lubrefierea supr articulare ai asig repartitia uniforma a lichidului synovial pe toata suprt cartilajului,rep uin f imp amortizor de socur I intre extremitatile osoase mai ales la misc extreme si poate cel mai im rol de scaderea a frecarii . In general intr-o art exista 3 tipuri de miscare 1 rularea in care nu exista frecare 2 frecarea simpla ca o roata care patineaza pe sol ,in acest caz de dezvolata f multe forte tangentiale la supr si uzur cartilajului destul de imp 3 frecare accentuate ca si cum o roata s-ar misca spre stg si ar fi fortata sa se miste spre dreapta in acest caz frecarea este dubla . Prezenta meninscurilor imparte art femuro tibiala in 2 art distincte in care frecarea din dubla devine simpla .la genunchi in primele 20-30 grade de flexie dicutam de o misc combinata de rulare alunecare pt ca ulterior sa se trans in miscare de frecare simpla Art femuro rotuliana rotula este fixata in sens vertical intre tendonul rotulian sic el cvadricipital care este deschis in afara si inainte si care poarta numale de unghi Q .dintre cele 2 tendoane numai t cvadricipital este active,este sg motor ,el rid rotula in sus si in afara ,in sesn trasversal rotula are 2 aripioare externa si interna ,aceste aripioare fiind intarite de muschi .cea interna de vasul intern si lig menisco rotulian intern iar cea externa intarita de m vast extern si facia lata .peste rotula se creaza o retea fibroasa care o fixeaza pe santul rotuliana ,compusa din m vasti ,croitor ,fascialata ,dr anterior aponevroza gambiera . Rolul rotulei este sa departeze tendonul cvadricepsului de trohlee la extensia maxima astfel bratul de parghie al fortei crestec u 50% asta inseamna ca efortul muscular de contracite va scadea cu 50% ,in

CURS 8 timpul flexiei rez gen este realizata de cvadriceps si aparatul rotulian .in general structurile gen sunt de 4 categ :portante ,de fixare,de alunecare,si str care asig misc active . S portate sunt supr art,extremitatea inf a femuruil ,extremitatea sup a tibiei,rotula La un gen normal supr portanta medie este de cca 20 cm 2 in extensie maxima si de cca 12 cm2 in flexie 90 Dupa menisceptomie l extensie max supr portanta ajunge la 12 cm2 iar la flexie la 6 cm2.acest lucru a fost dem de fainbank dovedind prin acest ascept roul deosebit de imp pe care in joaca men la supr gen Supr de contact intre rotula si femur variaza de la un min de 0,8-la un max de 3-5 cm2 .practic supr de concat intre femur si patela creste de la 0-40grade flexie apoi scade .la 40 de g flexie contactul intre patella si femur e max A doua categ o rep structurile de fixare ,sunt acele strcuturi care permit A 3 categ de sctructuri sunt structuriel de alunecare sutn acele str care usureaza misc supr aflate in contac si joaca rol de mortizor a misc subincarcate.in aceatsa categ intra men ,masa grasoasa Hoffa ,bursele seroaase extra art ,membrane sinoviala . A 4 categ structurile care asigua misc active Flexia activa sub control goniometric 120 cu sold extins 140 flectat si 180 Extensia complete este posibila doar daca tibia se roteste in jurul axuui sau vertical cu 2 pana la 5 grade extern numita rot terminal care inchide gen In extensia complete stabilitatea gen se obtine prin 2 el de acesta rot temrinala a tibiei si de poz care face ca exa de misc sa treaca posterios de proiectia centrului de grutate Din mom incare incepe flexia poz axelor se schimba si a Stabilitatea dinamica depinde de cvadriceps care mentine strans contacul intre supr art ,iar in plan frontal echilibrul valgvar si in plan orizontal sunt mentinute de el capsule ligamentar Gen se poate bloca in felxie in 2 sit Fie in combinatie flexie valg rotatie externa fie felxie valg rot interna .