Sunteți pe pagina 1din 4

IRIMUS VLAD-PAUL CLASA a-X-a E

ATENTIA SI NEATENTIA LA LECTII A ELEVILOR

Prima conditie a desfasurarii unei lectii, a unui proces de in atare este atentia, care presupune orientarea selecti a a acti itatii psi!ice, asupra unui o"iect, fenomen etc# paralel cu asi$urarea unui tonus cele"ral optim# Din multimea de stimulari care actionea%a asupra receptorilor, su"iectul ale$e si raspunde in mod corespun%ator numai la o mica parte&circa '( din aceste influente parcur$- dupa D#E#)erl*ne- sistemul ner os pentru a iesi su" forma de comportamente# +iltra,ul si selectia mesa,elor are loc nu numai la ni elul scoartei cele"rale, ci si in eta,ele inferioare ale sistemului ner os# Concentrarea atentiei determina cresterea eficientei acti itatii co$niti e si motorii# Cercetarile arata ca un optimum de atentie corespunde unui $rad de e-cita"ilitate medie, unui ni el medie de acti are cere"rala, care facilitea%a inte$rarea mesa,elor .'/0 si ca su" acest ni el nu are loc reactia de orientarea, in timp ce depasirea ni elului optim produce mai curand o reactie de alarma, de neliniste, care distorsionea%a perceptia sau caracterul adapti al reactiei# +ocarul de e-cita"ilitate optima corespun%ator atentiei concentrate atat in sfera sen%oriala, intelectuala, cat si in cea motrica determina-prin inductie ne$ati a- in!i"itia celorlalte %one corticale# In consecinta, atentia comporta doua laturi solidare& concentratie asupra unui fapt, asupra unei idei sau acti itati si detasarea simultana fata de rest# Re%istenta fata de stimulii pertur"atori, distracti i, constituie indirect o masura a $radului de concentrare# Ele ul isi poate mentine atentia concentrata asupra unui fapt sau o"iect in medie '1-2/ de minute, e entual si mai mult daca il o"ser a, il e-aminea%a etc# E ident, e-ista ariatii in $radul de concentrare, anumite oscilatii usoare, fara a se intrerupe directia, orientarea de "a%a a atentiei# Dificultatea la lectii consta in a mentine sta"ila concentrarea acti itatii# De asemenea, olumul atentiei, adica numarul de o"iecte sau fenomene care pot fi cuprinse simultan si cu suficienta claritate in campul atentiei, are un caracter limitat# Dupa unele estimari campul nostru percepti nu depaseste, intr-un domeniu sen%orial dat, 3-4 elemente diferite pre%entate simultan# In centrul atentiei se afla desi$ur, la un moment dat, un numar mai mic de date discrete# La scolarii din primele clase olumul a-

'

IRIMUS VLAD-PAUL CLASA a-X-a E

tentiei este mai restrans# De aceea anumite dificultati de in atare pot sa pro ina din supraincarcarea campului de apre!ensiune al ele ului# De e-emplu, ta"la este prea incarcata, sau se cer corelate la lectie prea multe elemente, e entual distantate in spatiu ori timp# Alternarea focarului de e-cita"ilitate optima presupune, de asemenea, o anumita mo"ilitate a proceselor ner oase# +enomenul atentiei se e-teriori%ea%a intr-un ta"lou de comportare usor de identificat de profesorul cu e-perienta& o motricitate redusa a corpului si a mainilor, pri irea atintita asupra sursei de stimuli, orientarea aparatului auditi pe traiectoria undelor sonore , o mimica apro"ati a sau de%apro"atoare .dupa ca%0, dupa ca% reactii spontane -in e-presia fetei- in momentele de neintele$ere a materialului etc# In sc!im", ele ul neatent are o pri ire a"senta, distrata, se preocupa de lucruri straine de lectie, este mereu a$itat, da semne de plictiseala, parca numara minutele pana la pau%a# Cand atentia este centrata unui punct oarecare, oc!ii pri esc parca in $ol# Se intampla insa ca e-presia sa nu redea fidel starea reala a atentiei# Spre e-emplu, un ele poate sa stea nemiscat si cu pri irea atintita spre profesor, dar cand este intre"at in le$atura cu cele predate sa dea raspunsuri cu totul straine de lectie5dimpotri a, un alt copil mai ioi, nu tocmai linistit in "anca si cu tendinte de a antrena ecinii la or"a, surprinde prin raspunsul corect la o intre"are adresata de profesor pe neasteptate# Prin urmare, asupra atentiei copiilor, ca si asupra reusitei lectiei ca atare, nu se poate conc!ide numai pe "a%a e-presiei, ci tre"uie puse intre"ari de sonda, sau pre a%ute fi-ari partiale# Pe de alta parte, tre"uie mentionat ca linistea ideala, po%itia ri$uroasa de ascultare, stare completa de nemiscare6 prin faptul ca silesc copiii sa-si in!i"e prea mult miscarile, reacti itatea 6 duc mai repede la o"oseala, indeose"i la clasele mici si mi,locii# A"aterea sau distru$erea atentiei apare uneori ca efect al in!i"itiei e-terne# Un stimul nou, neo"isnuit sau mai intens, pro oaca prin inductie ne$ati a in scoarta cere"rala un focar puternic de e-citatie, care pune in um"ra, in!i"a pe cele e-istente# In consecinta, atentia se a indrepta spre noua sursa de stimulari# In ca%ul lectiilor orale, stimulii sonori colaterali e-ercita o"isnuit o influenta pertur"anta mai mare decat cei i%uali# Desi$ur in "a%a fenomenului neatentiei stau, de asemenea, numeroase surse interne& lipsa de interes, de moti atie, preocupari laterale, starea de o"oseala, lacune in educatia ointei si altele# Dupa cum se stie, in clasele mari inter ine o diferentiere a intereselor, care se accentuea%a e ident catre sfarsitul scolaritatii, datorita mai ales supraincarcarii#Anc!e2

IRIMUS VLAD-PAUL CLASA a-X-a E

tele efectuate in randul ele ilor atesta disocierea neta a mecanismelor ener$etice, reparti%area eforturilor in clasele terminale ale scolii medii indeose"i asupra domeniului de optiune profesionala# In consecinta atentia a fi prin definitie selecti a# 7u tre"uie i$norat la lectii nici flu-ul li"er al asociatiilor, orientat mai ales pe directia preocuparilor laterale# 8 parte din ele i a"ia asteapta sa fie c!emati altii la raspuns sau sa inceapa e-plicarea noii teme, pentru ca in timpul acesta sa poata isa# 8 asociatie pro ocata de o intamplare sau o preocupare e-terioara lectiei pot a ea ca efect indeose"i la preadolescenti, o distra$ere indelun$ata si constanta# Pe fondul monotoniei se intalea%a usor saturatia psi!ica# E-ista diferente indi iduale relati sta"ile in ceea ce pri este manifestarea neatentiei, fapt care a dus c!iar la sc!itarea unei tipolo$ii# Astfel unii ele i pre%inta o atentie e-trem de fluctuanta, manifesta nera"dare la lectii, ne oie de ariatie in acti itate si in d9cor, sunt mereu a$itati sau ocupati cu ce a strain de ora, intrea"a ce a pe ecini, rasfoiesc cartea, intorc capul la cel mai mic %$omot# Este tipul e-cita"il nestapanit, la care neatentia se conturea%a intr-un ta"lou de indisciplina# La alti ele i, lipsa de atentie apare su" forma unei pasi itati, care se asocia%a cu o stare e-terioara de nemiscare, deci cu o concentrare aparenta5 in fond ei fi-ea%a pri irea mult timp asupra o"iectului fara sa-l urmareasca in fapt, sunt inerti, nu-si pot comuta atentia de la un o"iect la altul# 8 or$ani%area corecta a lectiei poate pre eni sau elimina in "una masura toate aceste forme de neatentie# Printre procedeele eficace in aceasta pri inta se mentionea%a $ri,a de a da sarcini concrete , de a face ca fiecare ele sa fie ocupat, apoi asi$urarea unui continut si a unor metode ariate in cadrul lectiei, si desfasurarea acti itatii in ritm optim#

BIBLIOGRAFIE: PSIHOLOGIE SCOLARA DE ION RADU

IRIMUS VLAD-PAUL CLASA a-X-a E