Meningitele infectioase si meningoencefalitele adultului

Complement simplu: 1. Caracterizeaza sindromul meningian CU EXCEPTIA: a. Cefalee intensa b. Redoare meningiana c. Fonofobie d. Fotofobie e. Varsaturi 2. NU caracterizeaza tabloul clasic de meningita cu Streptococus pneumoniae: a. Debut brutal cu tulburare de vigilenta b. Pacienti in general tineri c. Se trateaza cu cefotaxim timp de 15 zile d. In caz de antecedent de traumatism cranian se va cauta bresa osteominingiana e. Pacientii splenectomizati trebuie vaccinati si tratati preventiv cu penicilina pe termen lung 3. Daca LCR este purulent si examenul bacteriologic arata bacili gram pozitivi este cel mai probabil o meningita cu: a. Meningococ b. TBC c. Streptococus pneumoniae d. Listeria monocytogenes e. Haemophilus influenzae 4. Caracterizeaza tratamentul memingitei cu lichid clar CU EXCEPTIA: a. Daca LCR este limfocitar si hipglicorahic se suspecteaza TBC si se trateaza cu cvadriterapie + corticoterapie b. Daca LCR are citologie 50% polinucleare 50% limfocite si hipoglicorahie se considera listerioza si se trateaza cu amoxicilina si aminozide timp de 21 de zile c. Daca LCR este normoglicorahic si normoproteinorahic atunci probail este o meningita virala d. In cazul meningitei virale pacientul se trateaza cu simptomatice si se tine sub observatie in spital 48h e. Daca intr-o meningita virala apar semne encefalitice se instituie tratament cu aciclovir inainte de confirmarea PCR a virusului HSV 5. Sunt complicatii ale meningitelor purulente CU EXCEPTIA: a. Hidrocefalie cu presiune normala b. Surditate c. CID d. Epilepsie e. Tulburari psihice 6. Sunt caracteristici ale LCR in meningoencefalita herpetica HSV: a. Glicorahie normala b. Hipoglicorahie c. Proteinorahie scazuta d. Hiperproteinorahie e. Hiperglicorahie 7. Caracterizeaza neuropaludismul CU EXCEPTIA: a. Debut insidios b. Tulburari de constienta c. Mortal in absenta tratamentului d. Insuficienta respiratorie e. CID 8. Se poate trata cu antibiotice inainte de punctia lombara in suspiciunea de meningita in caz de: a. Meningita cu Listeria b. Meningoencefalita herpetica c. Purpura fulminans

Boli infectioase

Pag. 1

d. Purpura anafilactoida e. Meningita cu bacili gram negativi Complement multiplu 9. Caracterizeaza sindromul meningian: a. Greata b. Varsaturi in jet c. Cefalee intensa d. Redoare meningiana e. Fonofobie 10. Caracterizeaza meningita cu lichid purulent si coci gram pozitivi: a. Probabil cu meningococi b. Probabil cu Listeria c. Probabil cu streptococcus pneumoniae d. Debut insidios e. Frecvent la pacienti in varstam etilici, splenectomizati 11. Caracterizeaza meningitele cu lichid purulent si coci gram negativi: a. Debut brutal b. Frecvent la adulti tineri c. Posibila prezenta a unei purpure echimotice extinse d. Probabil cu Listeria e. Probabil cu Haemophilus Influenzae 12. Caracterizeaza meningitele cu lichid purulent si bacili gram pozitivi: a. Probabil cu Listeria b. Probabil cu meningococ c. Instalare subacuta d. Determina paralizie faciala periferica e. Tratament cu amoxicilina si aminozide timp de 21 de zile 13. Caracterizeaza meningitele cu lichid purulent si bacili gram negativi: a. Determina paralizie faciala periferica b. Frecvent la adulti tineri c. Poate fi prevenita prin vaccinare d. Probabil cu Listeria monocytogenes e. Tratament cu cefotaxim timp de 7 zile 14. Sunt elemente caracteristice ale meningitei virale benigne: a. Normoglicorahie b. Hiperglicorahie c. Hipoglicorahie d. LCR panache e. Proteinorahie < 1g/l 15. Sunt etiologii ale meningitei virale benigne: a. HSV b. Coxsackie c. VZV d. CMV e. Echo 16. Sunt meningite noninfectioase: a. Postiradiere b. Postchimioterapie intratecala c. Tumorale d. Imunoalergice e. Reactive

Boli infectioase

Pag. 2

17. Semnele encefalitice din meningoencefalita HSV includ: a. Hemianopsie laterala omonima b. Afazie Wernicke c. Hipoestezie bilaterala d. Tulburari de memorie e. Hemiasomatognozie 18. Sunt complicatii posibile ale meningoencefalitei cu HSV: a. HTIC b. Epilepsie refractara c. Sindrom Korsakov d. Tulburari psihiatrice e. Tulburari de fonatie si deglutitie 19. Caracterizeaza neuropaludismul: a. Diagnosticul se face pe frotiu cu picatura groasa b. Se trateaza cu chinina i.v. doza de incarcare apoi de intretinere c. Este frecvent la tineri d. Are un debut insidios e. Asociaza deseori CID Raspunsuri: Complement simplu: 1 E. 2 B. 3 D. 4 C. 5 E. 6 A. 7 A. 8 C. Complement multiplu: 9 C, D, E. 10 C, E. 11 A, B, C. 12 A, C, D, E. 13 C, E. 14 A, E. 15 B, E. 16 B, C, D. 17 A, B, D. 18 A, B, C, D. 19 A, B, E.

Febra acuta la adult

Complement simplu 1. Caracterizeaza febra: a. Se defineste printr-o temperatura centrala mai mare de 38 de grade seara b. Pentru masurarea la nivelul timpanului se adauga 0,5 grade c. Termenul de febra acuta desemneaza o febra care evolueaza de mai putin de 20 de zile d. Febra acuta recenta dateaza de mai putin de 10 zile e. Febra prelungita dateaza de mai putin de 20 de zile 2. Sunt semne de gravitate ale unei febre acute CU EXCEPTIA: a. Deshidratare acuta b. Purpura c. Situatie sociala precara d. Durata peste 5 zile e. Subiect recent operat 3. Anamneza pacientului febril trebuie sa verifice urmatoarele CU EXCEPTIA: a. Daca pacientul este de obicei febril in infectii b. Daca pacientul a avut contact cu animale c. Daca pacientul este purtator de material strain d. Curba termica e. Daca pacientul a fost consultat pentru aceasta febra 4. Sunt etiologii neinfectioase ale febrei CU EXCEPTIA: a. Boli metabolice b. Boli inflamatorii sistemice c. Tumori solide sau hematologice

Boli infectioase

Pag. 3

d. Alergie medicamentoasa e. Traumatisme 5. NU este urgenta infectioasa in fata unei febre acute: a. Septicemie b. Purpura fulminans c. Malarie cu Plasmodium vivax d. Endocardita infectioasa e. Celulita extensiva Complement multiplu 6. Caracterizeaza febra: a. Se defineste printr-o temperatura centrala mai mare de 38 de grade dimineata b. Temperaturii masurate la nivelul timpanului trebuie sa i se adauge 0,5 grade c. Termoreglarea este asigurata in mod normal de talamus d. Febra acuta recenta dateaza de mai putin de 10 zile e. Febra prelungita e mai veche de 20 de zile 7. Sunt substante pirogene: a. Interleukine b. Interferon c. TNF d. Prostaglandine e. Substanta P 8. Sunt semne de gravitate ale unei febre acute: a. Insuficienta renala acuta b. Situatie sociala precara c. Purpura d. Intoarcerea dintr-o zona cu endemie malarica e. Encefalopatie 9. Sunt caracteristici ale febrei pe care trebuie sa se puna accentul in anamneza: a. Ce tratamente a luat pacientul de la debutul febrei si daca au fost eficiente b. Modul de debut al febrei c. Data aparitiei d. Curba termica e. Daca a fost consultat pentru aceasta febra 10. Sunt etiologii neinfectioase ale febrei: a. Paludism b. Boli metabolice c. Traumatisme d. Alergie medicamentoasa e. Boala tromboembolica 11. Sunt urgente infectioase in febra acuta: a. Malarie cu Plasmodium vivax b. Meningita bacteriana c. Celulita extensiva d. Febra prelungita peste 20 de zile e. Purpura fulminans 12. Sunt examene paraclinice orientative in febra acuta: a. Ecografie b. Tomografie c. Radiografia sinusurilor d. Hemoculturi e. Bandeleta urinara

Boli infectioase

Pag. 4

Raspunsuri: Complement simplu: 1 C. 2 D. 3 A. 4 E. 5 C. Complement multiplu: 6 A, E. 7 A, B, C. 8 B, C, D, E. 9 B, C, D. 10 B, D, E. 11 B, C, E. 12 D, E.

Gripa
Complement simplu 1. Este adevarat despre virusurile gripale: a. Sunt virusuri ADN b. Myxovirus influenza C nu este strict uman c. Rezervorul Myxovirus influenza A este reprezentat de pasari d. Exitsta 9 tipuri de hemaglutinina e. Exista 16 tipuri de neuraminidaza 2. NU caracterizeaza ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale: a. Penetrare celulara gratie hemaglutininei b. Integrare in genomul celulei c. Replicare intracelulara d. Eliberarea virionilor gratie neuraminidazei e. Liza celulara 3. NU caracterizeaza diagnosticul gripei: a. Perioada de incubatie de o saptamana b. Este important contextul epidemic c. Febra 39-40 d. Semnele se atenueaza spontan in 4-7 zile e. Prodromul este putin specific si apare brusc 4. NU determina tablou clinic pseudogripal: a. Adenovirus b. Calicivirus c. Coronavirus d. Chlamydiae psittaci e. Coxiella burnetti 5. Este inhibitor de neuraminidaza recomandat la copii intre 1 an si 12 ani: a. Zanamivir b. Adefovir c. Indinavir d. Oseltamivir e. Ribavirin 6. Vaccinul antigripal NU este recomandat: a. Subiectilor > 65 ani b. Nou-nascutilor cu mucoviscidoza c. Persoanele din unitati sanitare cu spitalizare de durata medie d. Contactii de familie ai sugarilor sub 6 luni care prezinta factori de risc ai gripei grave e. Personalului din sanatate 7. Fac parte din masurile de intrerupe a transmiterii virusului gripal CU EXCEPTIA: a. Izolarea pacientilor si cazurilor suspecte b. Personalul de ingrijire trebuie sa poarte ochelari, manusi si halat de protectie c. Spalatul mainilor cu solutii hidroalccolice trebuie sa fie sistematic pentru pacienti, vizitatori si personalul de ingrijire d. Vizitele sunt limitate e. Interzicerea accesului vizitatorilor in perioada de maxima viremie

Boli infectioase

Pag. 5

Complement multiplu 8. Sunt tipuri de Myxovirus influenza patogene pentru om: a. A b. B c. C d. N e. H 9. Fac parte din ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale: a. Penetrare celulara gratie hemaglutininei b. Reverstranscrierea ARN de catre reverstranscriptaza c. Integrarea ADN rezultat in genomul celulei d. Replicarea virala intracelulara e. Eliberarea virionilor gratie neuraminidazei 10. Caracterizeaza prodromul gripal: a. Debut insidios b. Febra ridicata c. Artromialgii d. Cefalee e. Diaree 11. Sunt agenti patogeni care dau tablou pseudogripal: a. S. pneumoniae b. M. pneumoniae c. Chlamydia pneumoniae d. Coxiella burnetti e. VRS 12. Sunt antivirale inhibitoare de neuraminidaza recomandate in tratamentul gripei: a. Adefovir b. Efavirenz c. Oseltamivir d. Ribavirin e. Zanamivir 13. Vaccinul antigripal este recomandat pentru: a. Nou-nascutii cu drepanocitoze homozigote b. Subiectii peste 65 ani c. Nou-nascutii cu HIV d. Nou-nascutii cu cardiopatii congenitale dificil tolerate e. Personalului din sanatate 14. Caracterizeaza profilaxia gripei cu antivirale: a. Se recomanda Oseltamivir la copii peste 13 ani b. Se recomanda Zanamivir la copii peste 1 an c. Se recomanda doar in perioada epidemica in caz de expunere la caz diagnosticat d. Se poate recomanda amantadina e. Se trateaza pana la 7 zile dupa aparitia ultimului caz Raspunsuri: Complement simplu: 1 C. 2 B. 3 A. 4 B. 5 D. 6 B. 7 E. Complement multiplu: 8 A, B, C. 9 A, D, E. 10 B, C, D. 11 B, C, D, E. 12 C, E. 13 B, E. 14 A, C, E.

Boli infectioase

Pag. 6

Infectia cu HIV
Complement simplu 1. Caracterizeaza istoria naturala a infectiei cu HIV CU EXCEPTIA: a. Primoinfectia este deseori simptomatica b. Leucoplazia paroasa apare in faza paucisimptomatica c. In faza simptomatica poate apare encefalita cu HIV d. Clasa C este SIDA e. In clasa 2 sunt 200-499 CD4/mm3 2. Este adevarat despre diagnosticul HIV: a. Exista doua tipuri de teste ELISA, pentru anticorpii anti HIV1 si anti HIV2 b. Daca testul ELISA este negativ concluzia va di intotdeauna ca in fectia este absenta c. Daca un test ELISA este pozitiv acesta va fi confirmat printr-un test Western blot, care, daca este pozitiv va fi confirmat printr-un test ELISA d. Serologia este fals pozitiva in timpul ferestrei serologice e. Serologia HIV trebuie realizata in caz de suspiciune indiferent de acordul pacientului 3. NU face parte din bilantul initial dupa diagnosticarea infectiei cu HIV: a. Tipare limfocitara CD4/CD8 b. Test genotipic de rezistenta c. Serologie sifilis d. Rdiografie toracica e. Serologie HSV 4. Sunt inhibitori nucleozidici ai reverstranscriptazei: a. Efavirenz b. Tenofovir c. Lopinavir d. Atanzavir e. Ritonavir 5. Tratanentul cu cotrimoxazol atunci cand CD4< 200/mm3 serveste ca profilaxie secundara pentru: a. Pneumocistoza b. Toxoplasmoza c. Sarcom Kaposi d. Infectia cu CMV e. Criptococoza 6. Este infectie oportunista legata de imunosupresie grava in infectia cu HIV: a. Infectia cu CMV b. Toxoplasmoza c. Criptococcoza d. Pneumocistoza e. Sarcom Kaposi 7. Cele mai frecvente cancere solide asociate infectiei HIV sunt, CU EXCEPTIA: a. Cancerul pulmonar b. Cancerul colului uterin c. Cancerul canalului anal d. Sarcomul Kaposi e. Cancerul ovarian 8. NU caracterizeaza masurile profilactice in infectia cu HIV pentru transmiterea maternofetala: a. Tratarea mamei in timpul sarcinii b. Nastere asistata de o echipa antrenata c. Cezariana obligatorie

Boli infectioase

Pag. 7

d. Tratament profilactic pentru nou-nascut timp de 6 saptamani e. Interzicerea alaptarii

Complement multiplu 9. Sunt enzime principale ale virusului HIV: a. Reverstranscriptaza b. Helicaza c. Integraza d. Polimeraza e. Proteaza 10. Urmatoarele corespund claselor biologice ale infectiei cu HIV: a. Clasa 3 peste 600 CD4/mm3 b. Clasa 2 200-499 CD4/mm3 c. Clasa 1 peste 500 CD8/mm3 d. Clasa 2 200-499 CD8/mm3 e. Clasa 3 sub 200 CD4/mm3 11. Este adevarat despre diagnosticul HIV: a. Pentru orice test ELISA negativ se va efectua un test Western blot pentru siguranta b. In primele 6 saptamani de la infectie testul ELISA este negativ c. Daca testul imunoblot este negativ se realizeaza o incarcatura virala d. Nu exista teste rapide pentru urgente e. Serologia HIV trebuie realizata in caz de suspiciune indiferent de acordul pacientului 12. Indicatia de terapie antiretrovirala in infectia cu HIV este: a. Daca CD4 < 350/mm3 b. Simptomatologie manifesta c. In caz de coinfectie cu VHA d. La pacientii peste 50 de ani e. Daca are peste 500 CD4/mm3 13. Antiretroviralele determina urmatoarele tipuri de toxicitate: a. Mitocondriala b. Renala c. Hepatotoxicitate d. Hemotoxicitate e. Tulburari ale metabolismului proteic 14. Tratamentul pneumocistozei asociate HIV consta in: a. Cotrimoxazol b. Corticoterapie c. Sulfasalazina d. Pirimetamina e. Sulfadiazina 15. Caracterizeaza tratamentul criptococcozei asociate HIV: a. Cotrimazol i.v. b. Amfotericina B + flucitozina i.v. c. Fluconazol p.o. d. Cotrimoxazol p.o. e. pirimetamina + sulfadiazina 16. Sunt vaccinari care trebuiesc aduse la zi pentru pacientii infectati cu HIV: a. VHA b. VHB c. VHC d. Gripa e. Pneumococ

Boli infectioase

Pag. 8

Raspunsuri: Complement simplu: 1 A. 2 C. 3 E. 4 B. 5 A. 6 C. 7 E. 8 C. Complement multiplu: 9 A, C, E. 10 B, E. 11 B, C. 12 B, D. 13 A, C, D. 14 A, B. 15 B, C. 16 A, B, D, E.

Boli cu transmitere sexuala: gonocici, chlamidioza, sifilis

Complement simplu 1. Sunt factori principali de risc pentru IST CU EXCEPTIA: a. Sexul masculin b. Raporturi sexuale precoce c. Parteneri sexuali multiplii d. Nivel socio-economic nefavorabil e. Antecedente de IST 2. NU sunt semne extragenitale evocatoare pentru ITS: a. Afectare articulara b. Sancru bucal c. Salpingita d. Eruptie cutanata e. Conjunctivita 3. Bilantul sistematic in suspiciunea de IST NU contine: a. Serologie HIV 2 b. Serologie VHB c. TPHA-VDRL d. Serologie HIV 1 e. Serologie VHD 4. Caracterizeaza doar profilaxia primara a IST: a. Informare cu prvire la IST b. Folosirea prezervativului c. Limitarea numarului de parteneri d. Vaccinul anti-HPV e. Informarea asupra factorilor de risc ai IST: 5. Pot fi manifestari clinice ale infectiilor cu gonococ CU EXCEPTIA: a. Uretrita b. Orhiepididimita c. Salpingita d. Faringita e. Balanita 6. Tratamentul preferat pentru infectia cu gonococ este: a. Amoxiciclina-acid clavulanic timp de 10 zile b. Doxiciclina 200 mg timp de 10 zile c. Doxiciclina 200 mg timp de 21 de zile d. Ceftriaxona 250 mg i.m o data e. Doxiciclina 200 mg timp de 14 zile 7. Caracterizeaza fazele evolutive ale limfogranulomatozei venerice: a. Faza primara Leziuni papulare localizate pe coapse b. Faza secundara Adenopatii inghinale c. Faza tertiara Afectare neurologica d. Faza secundara Fibroza e. Faza primara Febra si alterarea starii generale

Boli infectioase

Pag. 9

8. Caracterizeaza tratamentul chlamydiozei: a. Azzitromicina 1g p.o. in uretrite b. Doxiciclina 200 mg/zi 7 zile in prostatite c. Fluorochinolone in salpingite d. Amoxicilina-acid clavulanic 10 zile + doxiciclina 21 de zile in cervicite e. Doxicilclina 200 mg/zi 7 zile in LGV 9. Caracterizeaza diagnosticul sifilisului: a. VDRL si TPHA = perioada de incubatie b. VDRL+ si TPHA = Cicatrice serologica a unui sifilis vechi c. VDRL+ si TPHA + = Treponematoza non venerica d. VDRL si TPHA + = Fals pozitiv, poate fi sclerodermie e. VDRL+- si TPHA = Sifilis 10. Caracterizeaza tratamentul neurosifilisului: a. Benzilpenicilina 2,4 M UI x 3 injectii la o saptamana distanta b. Doxiciclina 200 mg timp de 18 zile c. Penicilina G 18-24 M UI/zi in 6 perfuzii timp de 14-21 zile d. Amoxicilina-acid clavulanic 10 zile + doxiciclina 21 de zile e. Azitromicina 1g p.o. 21 de zile

Compement multiplu 11. Fac parte din principalele IST: a. Infectia cu HIV b. Infectiile cu micoplasme c. Scabia d. Shigelloza e. Chlamidioza 12. Sunt ITS care dau conjunctivita neonatala: a. Sifilis b. Infectia cu gonococ c. Infectia cu chlamydia d. Trichomoniaza e. Herpesul 13. Caracterizeaza managementul curativ al IST: a. Trebuie instituit rapid b. Trebuie recomandat tuturor partenerilor pacientului c. Se interzic raporturile sexuale pe durata tratamentului d. Pacientul trebuie sa revina la control dupa tratament e. Rezistentele germenilor sunt frecvente 14. Fac parte din profilaxia secundara a IST: a. Vaccinul anti-HPV b. Vaccin anti-HIV c. Vaccin anti-VHB d. Depistarea si tratarea partenerilor pacientului e. Identificarea sistematica a IST asociate 15. Caracterizeaza diagnosticul infectiei cu gonococ: a. Examenul direct este concludent doar la femei b. In uretrita simptomatica la barbat se realizeaza o cultura pe mediu specific c. Se realizeaza sistematic antibiograma dupa izolarea bacteriei d. Prelevatul uretral se face ideal dimineata inaintea primei mictiuni e. In caz de suspiciune se pot recolta probe din faringe si din anus 16. In tratamentul infectiei cu gonococ se face sistematic tratamentul si pentru chlamidioza cu: a. Ceftriaxona 250 mg i.m. doza unica

Boli infectioase

Pag. 10

b. Azitromicina 1g in priza unica c. Doxiciclina 200mg/zi 7 zile d. Benzilpenicilina 2,4 M UI i.m. doza unica e. Fluorochinolone 17. Fac parte din sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter: a. Uretrita b. Faringita c. Conjunctivita d. Orhiepididimita e. Poliartrita 18. Caracterizeaza tratamentul chlamydiozei: a. Azitromicina 1g p.o. in uretrite b. Doxiciclina 200 mg/zi 7 zile in cervicite c. Fluorochinolone in orhiepididimite d. Amoxicilina-acid clavulanic 10 zile + doxiciclina 21 de zile in prostatite e. Azitromicina 1g p.o. in LGV 19. Caracterizeaza sifilisul secundar: a. Poate apare meningita sifilitica b. Reprezinta stadiul de sancru c. Poate apare goma sifilitica d. Leziuni precoce sub forma de macule roz, nepruriginoase, cu intervale cu piele sanatoasa e. Poate apare alopecie 20. Reactia Herxheimer consta in: a. Febra b. Afectare oftalmica c. Eruptie cutanata d. Poliadenopatii e. Hepatosplenomegalie Raspunsuri: Complement simplu: 1 A. 2 C. 3 E. 4 D. 5 E. 6 D. 7 B. 8 A. 9 A. 10 C. Complement multiplu: 11 A, B, C, E. 12 B, C. 13 A, B, D, E. 14 D, E. 15 C, D, E. 16 B, C. 17 A, C, E. 18 A, B, C. 19 A, D, E. 20 A, C, D.

Infectiile nosocomiale
Complement simplu 1. NU fac parte din masurile profilactice fundamentale pentru combaterea infectiilor nosocomiale: a. Informarea si formarea personalului b. Respectarea regulilor de igiena c. Limitarea contactelor pacientului d. Utilizarea corecta a antibioticelor e. Combaterea bacteriilor multirezistente 2. NU fac parte din principalele infectii nosocomiale: a. Infectiile urinare b. Pneumopatii infectioase c. Infectiile de plaga operatorie d. Infectiile oportuniste e. Infectii legate de catetere

Boli infectioase

Pag. 11

3. Izolarea bacteriilor in pneumopatiile infectioase nosocomiale se face prin, CU EXCEPTIA: a. LBA b. Biopsie transcutana c. Expectoratii d. Aspiratie endotraheala e. Prelevare distala protejata 4. Principalele masuri profilactice pentru infectiile nosocomiale NU cuprind: a. Purtarea manusilor b. Purtarea mastii c. Izolarea pacientului d. Sterilizarea instrumentelor e. Eliminarea deseurilor in pubele adecvate Complement multiplu: 5. Caracterizeaza semnele functionale in infectiile urinare nosocomiale: a. Polachiurie b. Imperiozitate mictionala c. Arsuri mictionale d. Dureri pelviene e. Piurie 6. Este adevarat despre pneumopatiile infectioase nosocomiale: a. Reprezinta 30% din infectiile nosocomiale b. Reprezinta 10% din infectiile nosocomiale c. Antigen urinar Legionella pozitiv d. Opacitati pulmonare recent aparute pe radiografie e. Principalul factor de risc este intubarea endotraheala 7. Sunt semne clinice in infectiile nosocomiale de plaga operatorie: a. Febra b. Stare generala alterata c. Cicatrice inflamata d. Cicatrice purulenta e. Cicatrice cu margini necrozate 8. Caracterizeaza infectiile nosocomiale legate de catetere: a. Reprezinta 10% din infectiile nosocomiale b. Reprezinta 15% din infectiile nosocomiale c. Diagnosticul este stabilit de o cultura pozitiva a cateterului d. Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai lung decat al celor recoltate la periferie e. Sunt intotdeauna infectii nosocomiale 9. Fac parte din principalele masuri profilactice pentru infectiile nosocomiale: a. Igiena mainilor b. Izolarea pacientului c. Purtarea manusilor d. Sterilizarea instrumentelor e. Eliminarea deseurilor in pubele adecvate 10. Fac parte din masurile de izolare speciale pentru tuberculoza: a. Masca pentru personal si pacient b. Limitarea iesirilor pacientului c. Limitarea vizitelor d. Personalul de ingrijire va folosi material de protectie steril e. Izolare de protectie pentru a evita contaminarea pacientului cu germeni oportunisti Raspunsuri: Complement simplu: 1 C. 2 D. 3 B. 4 C.

Boli infectioase

Pag. 12

Complement multiplu: 5 A, B, C, D. 6 C, D, E. 7 C, D. 8 A, C, E. 9 A, C, D, E. 10 A, B, C.

Profilaxia tetanosului
Complement simplu 1. Este FALS despre fiziopatologia tetanosului: a. Clostridium tetani este un bacil anaerob b. Producerea de tetanospasmina este conditionata de conditii locale ca ischemia si necroza c. Toxina se deplaseaza prin axoni in mod centripet d. Sporii de clostridium tetani sunt rareori intalniti in sol e. Nu exista transmitere interumana a tetanosului 2. Caracterizeaza prodromul tetanosului: a. Primele sunt afectate membrele b. Simptomul inaugural este trismusul c. Apar contracturi generalizate cu opistotonus d. Apar semne de distonie neurovegetativa e. Apar sindroame disautonome 3. Caracterizeaza tratamentul curativ al tetanosului CU EXCEPTIA: a. Curatarea si debridarea plagii b. Curarizare c. Vaccinarea d. Seroterapie e. Antibioterapie probabilista 4. Profilaxia tetanica la un pacient cu plaga extinsa, curata si cu vaccinare incompleta este: a. Rapel + IgG (500 ul) + antibioterapie b. Rapel + IgG (500 ul) + antibioterapie + vaccinare ulterioara c. Rapel + IgG (250 ul) + vaccinare ulterioara d. Rapel + vaccinare ulterioara e. Rapel + IgG (250 ul) Complement multiplu 5. Este adevarat despre Clostridium tetani: a. Este un bacil Gram negativ b. Este un bacil anaerob c. Produce tetanospasmina in conditii de ischemie sau necroza d. Toxina se deplaseaza prin axoni in mod centrifug e. Toxina blocheaza neurotransmitatorii la nivel sinaptic 6. Sunt complicatii ale tetanosului: a. Suprainfectii b. Trombembolii c. Sindroame disautonome d. Distonia vegetativa e. Opistotonus 7. Diagnosticul tetanosului trebuie avut in vedere in fata: a. Oricarei plagi cutanate sau mucoase b. Oricarui trismus la o persoana in varsta c. Oricarei contracturi generalizate d. Oricarui semn de distonie neurovegetativa e. Oricarei dificultati de sugere la nou-nascut, mai ales in tarile in curs de dezvoltare

Boli infectioase

Pag. 13

8. Caracterizeaza tratamentul simptomatic al tetanosului: a. Intubare/traheotomie b. Alimentatie parenterala c. Seroterapie d. Antibioterapie probabilista e. Curarizare 9. Fac parte din masurile profilactice pentru tetanos in caz de plaga extinsa, curata si vaccinare absenta sau nesigura: a. Rapel b. Vaccinare completa c. IgG 250 ul d. IgG 500 ul e. Antibioterapie 10. Fac parte din masurile profilactice pentru tetanos in caz de plaga extinsa, cu corp strain si un ultim rapel la mai mult de 10 ani: a. Rapel b. Vaccinare ulterioara c. IgG 250 ul d. IgG 500 ul e. Antibioterapie 11. Fac parte din masurile profilactice pentru tetanos in caz de plaga murdara, vazuta tardiv si o vaccinare incompleta a pacientului: a. Rapel b. Vaccinare ulterioara c. IgG 250 ul d. IgG 500 ul e. Antibioterapie Raspunsuri: Complement simplu: 1 D. 2 B. 3 B. 4 C. Complement multiplu: 5 B, C, E. 6 A, B, C. 7 A, B, E. 8 A, B, E. 9 B, C. 10 A, C. 11 A, B, D, E.

Septicemia
Complement simplu 1. NU corespunde definitiei clince a SIRS: a. Febra peste 38 de grade b. Hiperleucocitoza peste 12000/mm3 c. Leucopenie sub 5000/mm3 d. Frecventa respiratorie peste 20/min e. Frecvena cardiaca peste 90/min 2. Caracterizeaza tabloul de sepsis asociat cu insuficienta renala: a. Hipoxemie inexplicata b. Torpoare c. Marmorare d. Acidoza lactica e. Hipotensiune 3. In socul septic riscul de hipoperfuzie tisulara apare cand: a. (PAS + PAD) / 2 este mai mic de 70 mmHg b. (PAS + PAD) / 2 este mai mic de 80 mmHg c. (PAS + 2PAD) / 3 este mai mic de 70 mmHg

Boli infectioase

Pag. 14

d. (PAS + 2PAD) / 3 este mai mic de 80 mmHg e. (2PAS + 3PAD) / 5 este mai mic de 70 mmHg 4. NU este teren cu risc de septicemie: a. Imunosupresie dobandita umorala b. Spitalizare c. Prezenta de material strain d. Toxicomanie e. Varsta inaintata 5. Diagnosticul de bacteriemie este pozitiv daca unica hemocultura pozitiva indica: a. Germeni comensali b. Salmonella typhi c. Stafilococi coagulazo-negativi d. Corinebacterii e. Propionibacterium acnes 6. NU caracterizeaza elementele biologice ce sustin o insuficienta de organ in septicemie: a. Acidoza metabolica b. CID c. Cresterea procalcitoninei d. Cresterea creatininei e. Cresterea ureei 7. Sunt factori favorizanti ai septicemiei cu streptococi cu poarta de intrare endocardica CU EXCEPTIA: a. Alcoolism b. Valvulopatie c. Chirurgie dentara d. Cateter venos e. Toxicomanie 8. Fac parte din masurile de mentinere a functiilor vitale in socul septic CU EXCEPTIA: a. Montarea unui cateter venos b. Agenti cardioactivi c. Agenti vasoactivi d. Intubare si ventilare mecanica e. Epurare extrarenala de urgenta in caz de IR oligoanurica 9. Este tratamentul de electie al streptococului D: a. Amoxicilina b. Amoxicilina + gentamicina c. Ciprofloxacina d. Ceftazidim e. Imipenem 10. Este tratamentul de prima intentie al Acinetobacter baumannii a. Imidazol b. Ticarcilina + amikacina c. Imipenem + amikacina d. Vancomicina + fosfomicina e. Cefepim + isepamicina + vancomicina 11. Persistenta febrei in cursul tratamentului septicemiei impune, CU EXCEPTIA: a. Verificarea portilor de intrare b. Repetarea hemoculturilor c. Identificarea unei complicatii iatrogene d. Identificarea unor noi localizari secundare e. Modificarea tratamentului antibiotic

Boli infectioase

Pag. 15

Complement multiplu 12. Fac parte din definitia SIRS: a. Frecventa cardiaca peste 80/min b. Frecventa respiratorie peste 20/min c. Temperatura sub 36 de grade d. Febra peste 37,5 grade e. Leucopenie < 4000 GB/ml 13. In sepsisul grav sunt efecte ale hipoperfuziei periferice: a. Hipoxemie b. Cianoza c. Oligurie d. Tulburari de coagulare e. Marmorare 14. Sunt elemente ale purpurei fulminans: a. Febra b. Sindrom meningeal c. Purpura cu extindere rapida d. Oligurie e. Acidoza lactica 15. Este adevarat despre realizarea hemoculturilor in septicemie: a. In endocardita pot fi recoltate in orice moment b. Se pot recolta dupa instituirea antibioterapiei c. Recoltarea se face in timpul frisoanelor d. Sunt deseori pastrate peste o saptamana e. Se vor recolta in doua flacoane, unul aerob si unul anaerob 16. Caracterizeaza sindromul inflamator biologic din septicemie: a. Leucopenie b. Trombocitoza c. Trombopenie d. Hiperleucocitoza e. Procalcitonina crescuta 17. Sunt factori favorizanti pentru afectarea plamanului cu pneumococi in septicemie: a. Alcoolism b. Chirurgie dentara c. Toxicomanie d. Varsta inaintata e. Infectie cu HIV 18. Sunt factori favorizanti pentru dezvoltarea septicemiei cu bacili gram negativi dintr-un focar vascular: a. Alcoolism b. Toxicomanie c. Cateter venos d. Infectie la distanta e. Sarcina 19. Diagnosticul diferential al septicemiei se face cu: a. Socul cardiogen b. Embolia pulmonara c. Meningoencefalita herpetica d. Deshidratarea grava e. Hemoragia acuta 20. Reprezinta tratamentul de prima intentie in septicemia cu Salmonella sp.: a. Amoxicilina b. Ciprofloxacina

Boli infectioase

Pag. 16

c. Ceftazidim d. Ofloxacina e. Amikacina 21. In cazul sepsisului grav cu enterobacterii se recomanda tratamentul cu: a. Amoxicilina b. Cefotaxim c. Ceftriaxona d. Imipenem e. Cefepim 22. In cazul septicemiei cu semne de gravitate in focar primitiv aparent (nosocomial) se recomanda urmatoarele: a. Cefotaxim b. Cefpirom c. Amikacina d. Rifampicina e. Vancomicina 23. In tratamentul sepsisului nosocomial cu stafilococ meticilin rezistent se considera alternativa terapia cu: a. Vancomicina b. Acid fuscidic c. Rifampicina d. Cefotaxim e. Fosfomicina Raspunsuri: Complement simplu: 1 C. 2 D. 3 C. 4 E. 5 B. 6 C. 7 A. 8 A. 9 B. 10 C. 11 E. Complement multiplu: 12 B, C, E. 13 B, E. 14 A, B, C. 15 A, C, E. 16 A, B, D, E. 17 A, D, E. 18 B, C, D. 19 A, B, D, E. 20 B, D. 21 B, C. 22 B, C, E. 23 D, E.

Diareea acuta si deshidratarea la adult

Complement simplu 1. Sunt semne de deshidratare in cadrul diareei acute CU EXCEPTIA: a. Sete b. Senzatie de uscaciune a mucoaselor c. Palpitatii d. Alterarea starii generale e. Ameteala in ortostatism 2. Caracterizeaza deshidratarea extracelulara CU EXCEPTIA: a. Sete intensa b. Pierdere ponderala c. Vene jugulare externe colabate d. Pliu cutanat persistent e. Hipotonia globilor oculari 3. NU caracterizeaza sindromul holeriform: a. Diaree profuza si apoasa b. Evolutie rapid favorabila c. Afectare intestinala prin mecanism toxic sau toxinic d. Sindrom septic moderat sau absent e. Risc de deshidratare severa

Boli infectioase

Pag. 17

4. Cautarea toxinelor din infectia cu Clostridium difficile este indicata in examenul scaunului in caz de: a. Diaree peste 3 zile b. Diaree nosocomiala c. Diaree cu deshidratare severa d. Sindrom infectios sever inexplicat e. Diaree la revenirea dintr-un sejur in zona tropicala 5. Caracterizeaza gastroenteritele acute virale CU EXCEPTIA: a. Contagiozitatea este scazuta b. Transmitere interumana c. Evolutia este spontan favorabila in cateva zile d. Calcivirusul poate fi responsabil e. Rotavirusul poate fi responsabil 6. Diareea calatorilor este cauza de: a. E. Coli enteropatogen b. E. Coli enteroagregativ c. E. Coli enterotoxigen d. E. Coli enterohemoragic e. E. Coli enteroinvaziv 7. Yersinia pseudotuberculosis se manifesta deseori cu: a. Sindrom dizenteric clasic b. Tablou de sindrom apendicular c. Eruptie rozeliforma d. Sindrom Guillan-Barre e. Sindrom holeriform 8. Sunt antisecretoare p.o. folosite in tratamentul diareei: a. Racecadatoril b. Loperamida c. Diosmectita d. Furazolidona e. Clorchinaldol 9. Tratamentul tintit pentru Vibrio cholerae este: a. Chinolona 5-7 zile b. Macrolid 14 zile c. Doxiciclina 300 mg doza unica d. Metronidazol 7 zile e. Vancomicina 10-14 zile Complement multiplu: 10. In diagnosticul diareei acute prezenta unor cazuri similare in anturaj evoca: a. O gastroenterita virala b. O diaree a calatorului c. Holera d. Paludism e. O intoxicatie alimentara 11. Caracterizeaza deshidratarea extracelulara: a. Pliu cutanat persistent b. Uscaciunea mucoaselor c. Febra d. Hipotonia globilor oculari e. Pierdere ponderala 12. Caracterizeaza sindromul dizenteric: a. Diaree profuza si apoasa b. Sindrom septic franc

Boli infectioase

Pag. 18

c. Tenesme d. Risc de deshidratare severa e. Afectare colica invaziva 13. Examenul parazitologic al scaunului este indicat in caz de: a. Diaree peste 3 zile b. Diaree peste 7 zile in ciuda unui tratament antibiotic specific c. Diaree nosocomiala d. Diaree la un subiect imunodeprimat e. Epidemie recenta de diaree acuta 14. Rectosigmoidoscopia este indicata in diaree in caz de: a. Diaree nosocomiala b. Diaree cu deshidratare severa c. Diaree invaziva d. Diaree persistenta cu examene negative e. Diaree la un subiect imunodeprimat 15. Toxiinfectia alimentara cu stafilococ auriu este caracterizata de: a. Enterotoxina termolabila b. Incubatie scurta c. Incubatie lunga d. Varsaturi in prim plan e. Diaree in prim plan 16. Caracterizeaza dizenteria cu campylobacter jejuni: a. Contaminare alimnetara b. Determina sindrom Guillan-Barre c. Se prezinta cu eritem nodos d. Determina pete lenticulare e. Este responsabila de SHU 17. Este adevarat despre dizenteria cu salmoneloze: a. Sunt responsabile de majoritatea toxiinfectiilor alimentare colective b. Sunt autolimitante c. Pot fi diagnosticate cu ajutorul serologiei Widal d. Leucocitoza este tipica e. Se pot prezenta cu eruptie rozeoliforma 18. Este adevarat despre loperamida: a. Este contraindicata in diareea invaziva b. Este modulatoar de motilitate c. Este antisecretor d. Este adsorbant topic e. Este antiemetic 19. Fac parte din tratamentul empiric al suspiciunii de diaree invaziva sau de parazitoza: a. Chinolona b. Macrolid c. Doxiciclina d. Metronidazol e. Vancomicina 20. Sunt antibiotice recomandate in infectia cu clostridium difficile: a. Doxiciclina b. Macrolid c. Amikacina d. Vancomicina e. Metronidazol

Boli infectioase

Pag. 19

Raspunsuri: Complement simplu: 1 D. 2 A. 3 B. 4 B. 5 A. 6 C. 7 B. 8 A. 9 C. Complement multiplu: 10 A, E. 11 A, D, E. 12 B, C, E. 13 A, B, D. 14 C, D. 15 B, D. 16 A, B. 17 A, C, E. 18 A, B. 19 A, D. 20 D, E.

Boli infectioase

Pag. 20