,,CE SUNT DROGURILE?

- Notiuni introductive in raiul schimbator-

Din 1996 pana in prezent, fenomenul consumului de droguri a inregistrat o scadere a varstei medii a consumatorilor, concomitent cu marirea numarului de consumatori si mai ales a celor care se injecteaza Daca in anii de dupa !evolutie, drogurile se consumau, in special de catre tineri cu varste cuprinse intre "#-$% ani si numai in anumite zone, in ultimii " ani varsta medie de incepere a consumului de droguri a scazut foarte mult, ajungand la 1&-1# ani 'capate intr-o anumita masura de sub controlul autoritatilor, drogurile au patruns si in arii sociale in care rezistenta la tentatia de imitare a comportamentelor nonconformiste e foarte scazuta, si anume in licee ()ista o anumita vulnerabilitate a adolescentilor la consumul de droguri direct legata de faptul ca drogurile au devenit accesibile, consumul acestora fiind deseori asociat cu grupul de prieteni *u certitudine, situatia drogurilor ilegale este alarmanta, dar, in acelasi timp, nu se poate trece cu vederea si consumul drogurilor acceptate de catre lege, precum alcoolul, produsele din tutun, substantele psihotrope, care inregistreaza o crestere la nivelul tinerilor, si mai ales al femeilor Dar pentru a putea intelege in totalitate urmarile drogurilor trebuiesc intelesi principalii termeni folositi in acest domeniu+ dependenta, dependenta fizica, dependenta psihica, dependenta naturala, dezintoxicare, droguri tari, droguri usoare, supradoza, politoxicomania, psihoactiv, recadere, tranchilizante, toxicoman, toleranta,sevraj DROGUL , substan-. chimic. natural. sau sintetic., care perturb. func-iile naturale ale corpului /i influen-eaz. starea de spirit, sentimentele /i percep-ia 0olosirea e)cesiv. creeaz. dependen-. fizic. sau psihic. - tulbur.ri grave ale activit.-ii mentale /i ale comportamentului 1n limbaj comun , termenul de drog se refer. 2n mod specific la substan-e naturale, sintetice sau semisintetice care nu folosesc 2n scopuri medicale, capabile s. produc. tulbur.ri- dependen-. 1n medicin. , termenul de drog se refer. la medicament, c.ci este vorba de o substan-. care are poten-ialul de a preveni ori trata boala sau 2nt.ri bun.starea fizic. sau psihic. 1n farmacologie , agent chimic care activeaz. procesele biochimice sau fiziologice ale -esuturilor /i organelor

Clasificarea drogurilor

Dupa efectul produs asupra sistemului nervos central+ - 3roduse depresoare 4opiul, morfina, heroina, barbituricele, benzodiazepinele, tranchilizantele, hipnoticele, meta5ualona, etc 6 - 3roduse stimulente 4cocaina, crac7-ul, 7hat-ul, amfetaminele, anore)igenele, etc 6 - 3roduse perturbatoare sau halucinogene 4cannabis-ul, 8'D-ul, fenc9clidina, mescalina, psiloc9bina, etc6 Dupa originea produsului+ - 3roduse naturale - 3roduse de semi-sinteza - 3roduse de sinteza Dupa regimul juridic al substantelor+ - 'ubstante a caror fabricare si administrare sunt supuse controlului 4morfina, barbituricele, etc6 - 'ubstante total interzise 48'D, heroina, crac76 Dupa dependenta generata+ - Droguri care creeaza dependenta fizica - Droguri care creeaza dependenta psihica - Droguri care creeaza dependenta mi)ta Iata CATEVA dintre cele ai folosite droguri!

"!A feta ina!" "!Canna#is!" "!Cocaina!" "!E$tas%!" "!&eroina!" "!'eta ina!" "!LSD!" +:ethadona+ "!Su(rado)a!" "!Nicotina!" "!A feta ina!" Alte denu iri! speed, uppers Su# influenta a feta inelor te si ti! ;gitat, alertat, 2n viteza, 2n forma Infor atii de #a)a! <nventate 2n =ermania 2n anii >$%, amfetaminele au fost prescrise 2n curele de slabire si pentru a combate depresia ;mfetaminele sunt actualmente prescrise numai persoanelor care sufera de somnolenta patologica 4narcolepsie6 A feta inele au ur atoarele efecte! 'enzatie de gura uscata, cresterea tensiunii arteriale, intensificarea ritmului cardiac si a frecventei respiratorii, hipertemie Dilatarea pupilelor este un simptom obisnuit, iar unii consumatori simt nevoia sa mearga la toaleta mai des
CANNABIS

Canna#is!"

Alte denu iri! marijuana, iarba, hasis, has Su# influenta acestui drog te si ti! ?*a o epava?, ?2mpietrit?, terminat, epuizat Infor atii de #a)a! *annabis sativa este denumirea latina a acestei plante ale carei frunze sunt uscate si fumate <n urma prelucrarii prin presarea frunzelor si inflorescentelor urmata de tratarea chimica a rasinei astfel obtinute, din canabis se obtine uleiul de canabis cu o concentratie de drog activ @A* 4tetrahidro-canabinol6 mult mai mare decat in frunzele uscate ale plantei Datorita efectelor pe care le au asupra oamenilor, produsele de canabis sunt cele mai cautate ?droguri recreationale? Efecte si riscuri! (fectele apar dupa cBteva minute si ele constau 2n+ rela)are, rBs, logoree 4?limbarnita?, ?pofta de vorba?6 sau 2nchidere 2n sine, intensificarea perceptiilor vizuale si auditive, creativitate, foame *Bnd se administreaza 2n doze mici, efectele pot dura o oraC la doze mari mai multe ore *el mai grav afectate psihic sunt persoanele predispuse la depresie si an)ietate *onsumatorii de canabis au de obicei ochii rosii, injectati "!Cocaina!" Alte denu iri! pudra, zapada, ?;lba ca zapada?, gheata, cristale, pietre Su# influenta acestor droguri si ti! *a zbori, ca vibrezi, ca ai multa energie Infor atii de #a)a! *ocaina provine din planta de coca, din ;merica de 'ud De obicei, frunzele sunt mestecate Efectele consu ului de cocaina sunt! (uforie, dorinta de comunicare verbala sporita, cresterea 2ncrederii in forta fizica si intelectuala, cresterea ritmului cardiac, a pulsului si a frecventei respiratorii, scaderea apetitului si anestezierea 4amortirea6 nasului sau gBtului in urma contactului direct cu praful de cocaina *onsumul frecvent de cocaina creste riscul aparitiei infarctelor miocardice si a acccidentelor vasculare cerebrale "!E$tas%!"

Alte denu iri! ?;dam si (va?, mere, biscuiti de discoteca, D@* etc Su# influenta acestui drog si ti! *a 2ti tiuie urechile Efecte si riscuri! (cstas9 determina cresterea temperaturii corpului Daca acest drog este luat in discoteci si persoana respectiva se antreneaza intr-un dans in ritm frenetic, indelungat fara ca in acest timp sa bea lichide poate sa sufere o deshidratare grava (cstas9 poate cauza si an)ietate, greata, tremuraturi 0olosirea frecventa duce la iritabilitate, paranoia, perturbarea ritmului somn-veghe si dereglari ale poftei de mancare (cstas9 administrat 2n combinatie cu medicamente antiastmatice poate determina cresterea nivelul presiunii sBngelui pBna la un nivel periculos "!&eroina!" Alte nu e! pudra, praf, ?A?, ?Aarr9?, ?pocnet? Su# influenta acestui drog te si ti! =rabit, ?aerian?, ?impietrit? Efecte si riscuri! <nitial consumatorii incearca o senzatie de euforie placuta, de eliberare totala de an)ietate si stress 'enzatia placuta sau fiorul, consta dintr-un puternic sentiment de placere care se accentueaza pe masura ce drogul patrunde 2n organism !educerea pulsului si a frecventei respiratorii, diminuarea poftei de mancare si pupilele contractate 4?ca acele de gamalie?6, pielea palida, sunt semne usor de recunoscut la orice persoana care a consumat heroina DROGAREA este definit. ca o stare de into)ica-ie periodic. sau cronic., d.un.toare individului /i societ.-ii, generat. de consumarea repetat. a unui drog natural sau sintetic /i care se caracterizeaz. prin + o dorin-. invincibil. sau o necesitate obligatorie de drogare /i de procurare a drogului prin orice mijloace o tendin-. de a m.ri dozele o dependen-a de ordin psihic /i uneori fizic fa-. de efectele drogului cu apari-ia sindromului de abstinen-. la suprimarea drogului SU*STANTE +SI&OTRO+E SI STU+E,IANTE , sunt substantele care modifica perceptia si activitatea mentala (le cuprind depresoarele, halucinogenele, analgezicele, hipnoticele si stimulentele

-orfina, stu(efiantul (erfect, la inde ana tuturor <n ultimii ani, specialistii au recomandat administrarea morfinei ca analgezic pentru tratarea durerii in diverse afectiuni si in special in tratarea bolilor cronice 0iind insa vorba de o substanta din cadrul stupefiantelor, prescrierea morfinei ca medicament urmareste in mod obligatoriu anumite proceduri standard, ce au drept scop descurajarea utilizarii ei in mod abuziv Epioidele, din categoria carora face parte si morfina, raman cele mai eficiente analgezice si cele mai utilizate in durerile acute sau cronice de intensitate medie si mare Dar cum odata cu administrarea lor poate aparea si dependenta, cadrele medicale au datoria sa-si selecteze cu grija categoria pacientilor carora le vor prescrie morfina ca medicament Depresoarele micsoreaza activitatea sistemului nervos central, 2ncetinind functiile vitale si refle)ele Depresoarele calmeaza si, totodata, rela)eaza 1n doze bine determinate, ele sunt utilizate 2n medicina, mai ales ca sedative si pentru a induce somnul Farbituricele si compusii asemanatori acestora, ca si tranchilizantele minore, sunt depresoare ale sistemului nervos central ;nalgezicele opioide actioneaza, de asemenea, ca depresoare ale sistemului nervos central Droguri . &alucinogene Droguri /alucinogene! escalina, LSD 0i ciu(ercile /alucinogene :escalina, 8'D /i ciupercile sunt stupefiante care provoac. halucina-ii - adic. distorsion.ri puternice ale felului 2n care o persoan. percepe realitatea *onsumatorul de halucinogene vede, aude /i simte lucruri care par reale dar care de fapt nu e)ist. Gnele dintre aceste substan-e, ca de e)emplu 8'D, pot provoca /i rapide schimb.ri de dispozi-ie 4e) + consumatorul trece 2n scurt timp de la o stare bucurie la o stare de furie6 Aalucinogenele nu creeaz. dependen-. fizic., dar duc la toleran-.+ aceea/i substan-., folosit. la cBteva zile dup. ce a fost 2ncercat. prima oar., nu mai are acelea/i efecte de aceea/i intensitate sau nu mai are nici un efect De aceea doza de substan-e halucinogene trebuie s. creasc. de la un consum la altul Eamenii au folosit substan-e cu propriet.-i halucinogene timp de mii de ani, mai ales 2n ritualuri religioase sau r.zboinice, pentru a provoca ?viziuni? /i alte e)perien-e considerate mistice Efecte fi)iologice (e ter en scurt ;me-eal., sl.biciune, somnolen-. =rea-. 'inestezie 4senza-ia de a ?mirosiHvedea? sunete, de a ?auziHmirosi? culori6 (liberarea de stres prin rBs sau plBns Aalucina-ii vizuale !epetarea unor percep-ii mai vechi Aipervigilen-. /i hiperactivitate muscular. refle). Aipertensiune /i hipotermie @ranspira-ie /i tremur *ontrac-ii ale uterului

Efecte (si/ologice (e ter en scurt *onfuzii de percep-ie /i cognitive <mposibilitatea de a 2ndeplini sarcini de rutin. 3ierderea percep-iei timpului Dificultate 2n distingerea diferen-elor dintre fic-iune /i realitate 'enza-ii intense /i imagini de beatitudine ;tacuri de panic. 'chimb.ri de dispozi-ie Halucinogenele (Pshihodislepticele) actioneaza asupra sistemului nervos central si conduc la aparitia iluziilor senzoriale sau a halucinatiilor *unoscute si sub denumirea de ?droguri psihedelice?, 2n rBndul halucinogenelor se 2nscriu, mai ales, dietilamida acidului lisergic 48'D6, fenc9clidina, psiloc9bina si unele amfetamine substituite la nucleul benzenic 4(cstas9, ;dam6 *iupercile halucinogene+ efectele acestora sunt similare 8'D-ului, dar ?calatoriile? pot fi mai intense *onsumate 2n cantitati mici pot genera o stare de bine, marirea pupilelor si a ritmului cardiac Dozele mari produc halucinatii Daca consumatorul nu este e)perimentat sau este an)ios ori nemultumit, calatoriile mintale pot fi e)trem de neplacute, caracterizate prin frica intensa putand evolua in timp catre un episod psihotic ;mbele tipuri de ciuperci pot produce ameteala, dureri de stomac si senzatie de voma (cstas9+ denumirea chimica este :D:; 4metildio)i-methamfetamina6 (ste un drog din categoria amfetaminelor, utilizat initial ca anore)ic 4medicament care determina scaderea poftei de mBncare6 (cstas9 a fost utilizat si ca medicament pentru pacientii cu probleme psihiatrice 2n cadrul terapiei de grup dar si pentru facilitarea comunicarii 2ntre parteneri, 2n cadrul sedintelor de consiliere maritala, 2n tari precum (lvetia si 'tatele Gnite ale ;mericii =AF4ecstas9 lichida6+ denumirea chimica este =amma-hidro)ibutrat =AF este un lichid incolor, fara miros, cu un gust usor sarat, care se vinde 2n sticlute (ste un amestec cu proprietati mai degraba sedative decBt de combatere a durerii =AF se gaseste deasemenea 2n corp 2n cantitate mica si 2n unele fructe precum guava =AF a fost 2ntrebuintat 2n 'G; ca somnifer usor 2nainte de operatii ;cid dietilamidic 48'D6 a devenit popular 2n perioada anilor 196%-19I%, ca drog halucinogen asociat culturii ?hipp9? si continua sa fie folosit si azi pentru efectele sale halucinogene Analgezicele influenteaza reactia la durere, diminuBnd sau 2nlaturBnd tulburarile psihice care o 2nsotesc 4an)ietatea, tensiunea psihica, indispozitia6 Aipnoticele sunt substante depresoare ale sistemului nervos central, care induc somnul Farbituricele, meta5ualona si cloralhidratul sunt cBteva e)emple de hipnotice Numeroase droguri pot fi, concomitent, sedative si hipnotice

Farbituricele, utilizate inca de la 19%% in tratarea an)ietatii si a insomniei ele sunt administrate, mai nou, in cazul epilepsiei Farbituricele provoaca o dependenta asemanataoare cu dependenta de alcoolC moartea intervine atunci cand administrarea barbituricelor inceteaza brusc sau cand acestea sunt combinate cu alcool 3ersoanele care ingereaza cantitati zilnice de barbiturice nu par into)icate si isi procura drogul chiar de la medicul care le trateaza Fenzodiazepinele fac si ele parte din aceeasi grupa si sunt comercializate cu numele de Jalium, 8ibrium, etc (le sunt numite tranchilizante cu efect minor si sunt folosite in tratarea an)ietatii, insomniei si a epilepsiei Fenzodiazepinele sunt in general mai sigure decat barbituricele dar si ele creaza dependenta Stimulentele stimuleaza sistemul nervos central si intensifica activitatea creierului si a unor centri nervosi din maduva spinarii ;numite stimulente au pe plan international o utilizare terapeutica legala, cum ar fi de e)emplu anore)igenele 4reduc pofta de mBncare6 si unele medicamente pentru tratarea depresiunilor psihice TER-ENI ,AR-ACEUTICI *omprimatele sunt preparate farmaceutice solide, care contin doze unitare din una sau mai multe substante active (le se obtin prin comprimare unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante au)iliare, sunt destinate administrarii pe cale orala *apsulele sunt preparate farmaceutice formate din 2nvelisuri care contin doze unitare de substante active, asociate sau nu cu substante au)iliare destinate administrarii orale (le pot fi si gelatinoase ()tractele sunt preparate farmaceutice fluide, moi sau uscate, obtinute prin e)tractia produselor vegetale cu diferiti solventi, urmata de evaporarea partiala sau totala a solventilor

Acest opium poppy arata o capsula cu seminte cu o floare matura in fundal. Opiumul este colectat dupa ce petalele florii au cazut. Se fac niste despartituri pe lungul capsulei, permitand latexului sa iasa afara si sa se intareasca. Dupa ce opiumul de plastic, cauciucat este indepartat, el poate rafinat in heroina, morfina, si codeina toate formele de analgezice. Opiumul este utilizat ca sedativ si ameliorator de durere in conditii terminale.

'iropurile sunt preparate farmaceutice lichide, cu un continut ridicat de zahar, de consistenta vBscoasa, destinata administrarii interne

DE+ENDENTA , stare fizic. sau psihic. rezultat. din interac-iunea unui organism viu cu o substan-. caracterizat. prin modificarea de comportament /i alte reac-ii

;cest termen desemneaza starea de adaptare la un drog, care urmeaza 2n general, dezvoltarii tolerantei Dependenta antreneaza o serie de simptome caracteristice sevrajului, atunci cBnd 2nceteaza administrarea drogului Dependenta este starea psihica si uneori fizica indusa de consumul de produsi to)ici, caracterizata prin reactii comportamentale si de alt gen printr-o nevoie de a consuma produsul 2n mod continuu sau periodic pentru a obtine efectele psihice dorite si uneori pentru a evita boala provocata de absenta sa Dependen-a fizic. , este reactia organismului uman la drog 'ubstantele chimice din drog se integreaza 2n organism, chiar daca sunt to)ice, iar atunci cBnd corpul nu la mai primeste, intra 2n alerta violenta, e)primata prin stare generala alterata, greturi, voma, diaree, transpiratie, tahicardie 4puls accelerat6, dureri, spasme, tremuraturi Dependenta fizica se mai face simtita o vreme chiar si dupa abstinenta si 2ncetarea simptomelor de sevraj, ceea ce poate favoriza revenirea la viciu Erice 2ncercare de abstinenta fata de drogul respectiv trebuie sa se faca dupa sfatul medicului si sub supravegherea sa Nu este 2ntBlnit. la toate tipurile de droguriCconst. 2n necesitatea organic. de a folosi droguri pentru a evita tulbur.rile ce apar la incetarea utiliz.riiC apare la deriva-ii opiului 4heroina /i morfina6 Dependen-a psihic. - se 2ntBlne/te la toate tipurile de droguriC se manifesta printro nevoie irezistibila de a folosi acest mijloc, care este drogul, pentru a influenta, a schimba sau a controla dispozitia sufleteasca, sentimentele sau chiar constiinta de sine *onst. 2n modific.ri de comportament /i o stare mental particular. 2nso-it. de necesitatea psihic. de a consuma periodic sau continuu pentru a ob-ine o stare de bine sau a 2nl.tura disconfortul psihic Dependen-a natural. - apare cu na/terea individului atunci cBnd mama acestuia este to)icoman. TO1ICO-AN , este persoana dependent. de un anumit drog 0enomenul to)icomaniei ia amploare pe zi ce trece Desi dependentii de droguri sunt considerati niste delicventi, ei sunt in realitate oameni bolnavi, ajunsi in stare de iresponsabilitate pentru faptele lor <ncorsetati de suferinta, dispretuiti si marginalizati, se topesc incet, dar sigur 'e sting neintelesi de nimeni, sufletele lor zdrobite de durere, se zbat intre minciuna si adevar, intre zi si noapte 3e ei nu-i poate ajuta nimeni Nimeni in afara de Dumnezeu ;ceasta stare de fapt ar trebui sa ne ingrijoreze, deoarece consecintele proliferarii drogurilor in !omania sunt multe si dezastruoase, cum ar fi+ - micsorarea potentialului productiv al tariiC - micsorarea potentialului de aparare al tariiC - scaderea populatiei 4prin mortalitatea juvenila si prin scaderea natalitatii6C - cresterea infractionalitatii si a criminalitatii 4vor fi mai multe inchisori decat scoli si universitati, mai multi detinuti decat personal productiv6C - ponderea detinutilor tineri va fi covarsitor mai mare decat a celor in varsta etc

+OLITO1ICO-ANIA , reprezint. consumul mai multor droguri, deseori cu inten-ia de a le spori efectele sau de a contracara efectele unora 2n beneficiul altora e) fumeaz. marijuana 2n scopul de a diminua efectele consumului de heroin. DE2INTO1ICAREA , este procesul prin care un to)icoman este tratat pentru a sc.pa de dependen-a fizic. pentru un anume drog @ermenul de DROGURI TARI , se refer. la drogurile de genul+ heroin., cra7, care sunt considerate mai periculoase /i care pot conduce rapid la dependen-. DROGURILE USOARE , sunt drogurile considerate mai pu-in poblematice, de tipul marijuanei, ha/i/ului /i al unor amfetamine SU+RADO2A , reprezint. consumul oric.rui drog 2n cantitate mare, cu apari-ia unor efecte adverse de ordin fizic /i mintal grave 3oate fi accidental. /i urmat. de consecin-e fatale dac. nu se acord. un ajutor medical specializat 2n cel mai scurt timp Ce este su(rado)a? 'upradoza survine atunci cand drogul consumat in e)ces afecteaza in mod periculos starea de sanatate fizica si mentala, putand conduce la coma sau deces Drogurile actioneaza asupra creierului, care controleaza celelalte parti ale corpului si functiile lor De aceeea drogurile actioneaza asupra vietii Daca se consuma o cantitate considerabila dintr-un anumit drog, aceasta poate cauza efecte secundare serioase Nu toate efectele secundare iti pun viata in pericol Dar daca intr-o perioada scurta de timp o cantitate mare de drog ajunge la creier sau alte organe, pot aparea efecte secundare foarte serioase+ pierderea constiintei, oprirea respiratiei, insuficienta cardiaca sau vasculara Cu a(are su(rado)a? Drogurile care se cumpara de la ?dealeri? pot avea efecte cu intensitate diferita in zile diferite *ateodata acestea pot avea multe substante adaugate, de aceea sunt uneori mai puternice, fiind combinate cu alte droguri mai ieftine ;tunci riscul de supradoza este sigur crescut Gnele persoane ajung la supradoza pt ca iau o cantitate prea mare de drog, care se acumuleaza in organism ;ltii nu isi pregatesc doza asa cum trebuie Cu recunosti su(rado)a? Depresivele, opiaceele 4heroina6, sedativele 4diazepam, alcool6 incetinesc functiile corpului !espiratia incetineste periculos de mult, sau se opreste de tot in caz de supradoza ;sta duce la insuficienta cardio-vasculara 'timulentii+ cocaina si amfetaminele pot produce prin supradoza infarct, colaps prin epuizare, convulsii sau dezorientare De aceea, persoana se poate accidenta Gnul din cele mai clare simptome ale supradozei este atunci cand fata persoanei se albastreste sau se albeste puternic E persoana care a ajuns la suparadoza poate sa respire foarte incet sau superficial sau deloc 3oate sa faca spume la gura, sa verse sau sa faca convulsii, sa se

planga de dureri in zona pieptului, apasare, dificultate la respiratie <n mod obisnuit perosna nu stie ce se intampla cu ea, e neajutorata si cineva trebuie sa intervina imediat pentru a o salva E persoana suspectata ca a luat o supradoza, trebuie dusa de urgenta la medic TOLERANTA , acest termen desemneaza starea la care ajunge consumatorul la un anumit moment, cBnd corpul sau 2si pierde sensibilitatea la un drog sau la o grupa de droguri, 2n sensul ca reactia sa descreste odata cu absorbtia repetata a drogului *u alte cuvinte, pentru a obtine un efect de aceeasi intensitate, consumatorul trebuie sa mareasca doza drogului respectiv Dupa o ?pauza? de administrare a drogului, toleranta corpului incepe sa scada 4revine la normal6, aici se intalnesc cele mai multe cazuri de supradoza, datorit faptului ca, de multe ori, se administreaza aceasi cantitate de drog cu care corpul era obisnuit inainte de inrerupere 4cand tolereanta a scazut6 TOLERANTA INCRUCISATA -atunci cBnd doua sau mai multe droguri utilizeaza acelasi sistem enzimatic, corpul nu poate face distinctie 2ntre ele 'e produce atunci o toleranta, chiar daca drogurile par diferite ;ceasta este toleranta 2ncrucisata ;stfel, se poate spune ca heroina si codeina provoaca toleranta 2ncrucisata SEVRA3 , acest termen se refera la simptomele fizice si psihice care apar atunci cBnd un individ este privat de un drog de care el a devenit dependent 'e poate defini ca fiind totalitatea transform.rilor care apar 2ntr-un organism viu la 2ntreruperea brusc. a administr.rii unui drog 'indromul de abstinen-. se manifest. dup. oprirea administr.rii drogului la cBteva ore /i este o e)presie a dependen-ei fizice, prin simptome /i semne care pot fi chiar periculoase pentru via-a pacientului :ulte dintre ele sunt inverse fa-. de reac-ia la drogul respectiv /i este mai grav pentru to)icele cu efect intens /i de scurt. durat. cum este heroina 'indromul de abstinen-. poate duce la moarte A*U2 DE DROGURI - e)presia desemneaza auto-administrarea repetata de droguri, 2n scopuri medicale +REVENTIA +RI-ARA se adreseaza celor ce nu prezinta comportament adictiv 3rimul factor de preventie este informarea asupra efectelor negative e)ercitate de consumul moderat, respectiv de e)cesul de drog, la care se adauga constientizarea factorilor de risc personali 4de e)emplu, contagiunea sociala, bagatelizarea efectelor, ignorarea propriilor probleme de adaptare6 ;l doilea factor de preventie presupune angajarea prealabila a persoanelor cu risc de consum 4mai ales a adolescentilor6 in activitati care sa le satisfaca anumite trebuinte psihologice, e)periente si sentimente de recompensa morala, pentru ca, ulterior, sa aiba o atitudine de evitare sau de indiferenta fata de tentatia drogurilor 'ugestii de astfel de activitati+ 4a6 e)ercitii de rela)are, dans, sport, antrenare a miscarilor, instruire dietetica si nutritionala 4favorizeaza e)perienta starii de bine fiziologic6C 4b6 masaj, e)ersarea coordonarii miscarilor, constientizarea echilibrului, pozitiei corpului, controlul micromuscular, inclusiv e)primarea privitor la activitatea se)uala 4imbogatesc e)perienta

senzoriala6C 4c6 e)ercitii de autocunoastere, consiliere psihologica 4amplifica e)perienta emotionala6C 4d6 implicarea in activitati comunitare, in discutii, activitati de grup, vizand increderea in ceilalti si in sine, respectul reciproc, valorile sociale 4pentru o e)perienta sociala corecta6C 4e6 practicarea picturii, muzicii, e)primarii, comunicarii artistice, in general, activitati tip hobb9, jocuri, lecturi 4pentru a e)perimenta recompensele intelectuale si creatoare6C 4f6 rugaciune, meditatie, contemplare, literatura religioasa sau filosofica, cursuri de etica si morala pentru clarificarea propriului sistem de valori 4pentru a avea e)periente spirituale, filosofice6 ;l treilea factor este consilierea psihologica a membrilor familiei +REVENTIA SECUNDARA 4<n fazele initiale ale consumului, pacientul va fi incurajat sa solicite ajutorul terapeutic pentru a nu progreseza spre dependenta 3sihologii, psihiatrii, asistentii sociali pot fi antrenati pentru a acorda un asemenea ajutor <n prezent, in !omania, acesta este un sector prea putin organizat <n cazul fazelor initiale este important ca pacientul sa doreasca sa se schimbe si sa nu fie pasiv, trimis la terapie fara voia lui *hiar si un dependent de drog simte nevoia sa aiba un anumit grad de libertate (G0E!<; - este senzatia de buna dispozitie obtinuta artificial, euforia este o stare 2n care individul nu simte nici o an)ietate si scapa de influentele e)terioare +RECURSORII DE DROGURI sunt substante folosite in procesul de obtinere al drogurilor, care folosite individual pot cauza moartea individului, dar care folosite in combinatii cu alte substante si in cantitati mici duc la formarea unui drog Fenzenul, cea mai simpla hidrocarbura aromatica a fost izolat prima data de catre :ichael 0arada9 in anul 1K"# din gazul rezultat la arderea seului de balena folosit pentru iluminarea cladirilor londoneze <n 1K$& s-a stabilit formula moleculara a acestui compus denumit mai intai benzin datorita inrudirii sale cu acidul benzoic izolat din rasina unui arbore numita benzoe sau smirna @oluenul, omolog al benzenului s-a obtinut din balsamul de @olu, izolat din unele plante sud-americane
Tabelul nr. IV (Precursori)
N-acet9lanthranilic acid (phedrine (rgometrine (rgotamine <sosafrole 89sergic acid 48'D6 $, &-meth9lenedio)9phenen9propan-"-one 1-phen9l-"-propanone 3iperonal 3seudoephedrine 'afrole ;cetic anh9dride ;cetone ;nthranilic acid

Ta#elul nr" I
;cetorphine ;cet9l-alpha-meth9lfentan9l 4fentanil6 ;cet9lmethadol ;lphacet9methadol ;lphameth9lfentan9l 4opiacee6 Fenzo9lmorphine 4morfina6 Feta-h9dro)9fentan9l 4opiacee6 Feta-h9dro)9-menth9l-$fentan9l 4opiacee6 Frolamfetamine 4amfetamina6 *athinone *odeine-N-o)ide 4opiaceu6 Desomorphine 4morfina6 D(@ 4halucinogen D(@6

Ta#elul nr" II
;cet9ldih9drocodeine 4codeina6 ;cet9lmethadol ;lfentanil 4fentanil6 ;ll9prodine ;lphameprodine ;lphamethadol ;lphameth9lthiofentan9l 4fentanil6 ;lphaprodine ;lphameprodine ;lphamethadol ;lphameth9lthiofentan9l ;lphaprodine ;mfetamine

Tabelul nr. III

;llobarbital 4barbital6 ;lprazolam 4diazepam6 ;mfepramone ;mobarbital 4barbituce6 ;minore) Farbital 4barbiturice6 Fenzfetamine Fromazepam 4tranchilizante6 Frotizolam

DA:3 4D:; L e)tas96 D:@ 4halucinogen D:@6 Dio)aphet9l but9rate (tic9clidine 43*(6 N-eth9l meth9lenedio)9amfetamine 4:D;6 (torphine (tr9ptamine Aeroin 4Aeroina6 N-h9dro)9 meth9lenedio)9amfetamine 4amfetamina6 Metobemidone 4N6-89sergide 48'D6 :ethadone intermediar 4metadona6 :ethcathinone $,& :eth9lenedio)9metamfetamine 4:D:;6 4e)tas96 #-:etho)9-$,&meth9lenedio)9amfetamine 4:D:;6 4e)tas96 meth9lenedio)9-alphameth9lphenen9leth9lamine :escaline 4:escalina6 :eth9l-&-aminore) 4opiacee6 :eth9l-$-fentan9l 4opiacee6 :eth9l-$-tiofentan9l 4opiacee6 :orphine-N-o)ide 4morfina6 :333 4opiaceu6 E)9codone 4opiaceu6 3ara-fluorofentan9l 3arahe)9l 3arametho)9amfetamine 43:;6 4amfetamina6 3(3;3 3silocide 4ciuperci6 3siloc9bine 4ciuperci6 !olic9clidine '@3, DE: @enamfetamine 4:D;6 :D; e)tas9 @enoc9clidine 4@*36 @etrah9drocannabinol 4cannabis6 @hiofentan9l 4fentan9l6 $,&,#-@rimetho)9amfetamine 4@:;6 4amfetamina6 O

4amfetamina6 4diazepam6 Fenzethidine Fuprenorphine Fenz9lmorphine 4morfina6 Fetaceth9lmethadol Futobarbital Fetameprodine 4barbiturice6 Fetamethadol Futalbital Fetaprodine 4barbiturice6 Fenzitramine *annabis *lonitazene 4cannabis6 *oca frunze 4cocaina6 *athine *ocaine 4cocaina6 *9clobarbital *odeine 4codeina6 4barbiturice6 *odo)ime *amazepam *oncentrat de tulpini de 4diazepam6 mac *hlordiazepo)ide De)amfetamine 4diazepam6 4amfetamina6 *lobazam De)tromoramide 4diazepam6 Diamopromide *lonazepam De)tropropo)9phene 4diazepam6 Dieh9lthiambutene *lorazepate Difeno)ine 4diazepam6 Dih9drocodeine *lotiazepam 4codeina6 4diazepam6 Dih9dromorphine *lo)azolam 4morfina6 4diazepam6 Diameno)adol Delarazepam Dimepheptanol 4diazepam6 Dimeth9lthiambutene Diazepam Dio)aphet9l but9rate 4diazepam6 Dipheno)9late (stazolam Dipipanone (thchlor9nol Drotebanol (thinamate (cgonine (th9l loflazepate (th9lmeth9ltiambutene 4diazepam6 (th9lmorphine 4morfina6 (tilamfetamine (tonitazene 4amfetamina6 (to)eridine 0encamfamine 0enet9lline 0enpropore) 0entan9l 4fentanil6 0ludiazepam 0urethidine 4diazepam6 Aidrocodone 4codeina6 0lunitrazepam A9dromorphinol 4diazepam6 4morfina6 0lurazepam A9dromorphone 4diazepam6 4morfina6 =lutethimide A9dro)9pethidine Aalazepam 8somethadone 4diazepam6 4metadona6 Aalo)azolam 8evamfetamine 4diazepam6 4amfetamina6 Metazolam 8evometamfetammine 4diazepam6 4amfetamina6 8efatamiine 8evomethorphane 4amfetamina6 8evomoramide 8oprazolam

(th9l ether A9drochlorid acid 3hen9lacetic acid 3iperidine :eth9lth9l 7etone 3otassium permanganate 'ulphuric acid @oluene

8evophenac9lmorphane 8orazepam 8evorphanol 4diazepam6 8evorphanol 8ormetazepam :eclo5ualone 4diazepam6 :etamfetamine :ezindol 4metamfetamina6 :edazepam :etamfetamine racemate 4diazepam6 4metamfetamina6 :efenore) :etha5ualone :eprobamate :eth9lphenidate :esocarbe :etazocine :eth9pr9lone :ethadone 4metadona6 4barbiturice6 :eth9ldesorphine :idazolam 4morfina6 4diazepam6 :etopon 4morfina6 Nimetrazepam :oramide intermediare 4diazepam6 :orpheridine Nitrazepam :9rophine 4morfina6 4diazepam6 Nicocodeine 4codeina6 Nordazepam Nicodicodeine 4codeina6 4diazepam6 Nicomorphine 4morfina6 E)azepam Norac9methadol 4diazepam6 Norcodeine 4codeina6 E)azolam Norlevorphanol 4diazepam6 Normethadone 3entazocine 4metadona6 3entobarbital Normorphine 4morfina6 4barbiturice6 Norpipanone 3emoline N-o)9morphine 3hendimetrazine 4morfina6 3henobarbital Epiu 4opiu6 4barbiturice6 E)9codone 3hentermine E)9morphone 4morfina6 3inazepam 3thidine 4diazepam6 3ethidine intermediar ; 3ipradrol 3ethidine intermediat F 3razepam 3ethidine intermediar * 4diazepam6 3henado)one 39rovalerone 3henampromide 'ecbutabarbital 3henazocine 4barbiturice6 3henc9clidine @emazepam 40eniciclidine6 4diazepam6 3henmetrazine @etrazepam 3henomorphane 4diazepam6 3henoperidine @riazolam 3holcodine 4morfina6 Jin9lbital 3riminodine 4barbiturice6 3iritramide 3roheptazine

DATE SU-ARE +RIVIND AS+ECTELE LEGISLATIVE ALE DROGURILOR

Codul penal roman incrimineaza, prin articolul $"1, traficul de stupefiante+

3roducerea, detinerea sau orice operatie privind circulatia produselor stupefiante sau to)ice, cultivarea in scop de prelucrare a plantelor care contin astfel de substante, ori e)perimentarea produselor sau substantelor to)ice, toate acestea fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la $ la 1# ani si interzicerea unor drepturi Daca fapta prevazuta la aliniatul 1 a fost savarsita organizat, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 1# la "# de ani si interzicerea unor drepturi 3rescrierea de catre medic, fara a fi necesar, a produselor sau substantelor stupefiante, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la # ani, iar organizarea sau ingaduirea consumului de asemenea produse ori substante in locuri anumite se pedepseste cu inchisoare de la $ la 1# ani si interzicerea unor drepturi @entativa se pedepseste

LEGISLATIE Legea nr" 56789::: (ri;ind co #aterea traficului si consu ului ilicit de droguri" Ca(itolul II4 Sanctionarea traficului si a altor o(eratiuni ilicite cu su#stante aflate su# control national Art"9" 416 *ultivarea, producerea, fabricarea, e)perimentarea, e)tragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea 2n vBnzare, vBnzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu 2nchisoare de la $ la 1# ani si interzicerea unor drepturi 4"6 Daca faptele prevazute la alin 4l6 au ca obiect droguri de mare risc 4amfetamine, codeina, heroina, etc6, pedeapsa este 2nchisoarea de la l E la "% de ani si interzicerea unor drepturi Art"6" *ultivarea, producerea, fabricarea, e)perimentarea, e)tragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu 2nchisoare de la " la # ani Art"<" 3unerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, 2n care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit 2n asemenea locuri se pedepseste cu 2nchisoare de la $ la # ani si interzicerea unor drepturi Art"=" 416 3rescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de catre medic, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere medical, se pedepseste cu 2nchisoare de la l an la # ani 4"6 *u aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau obtinerea, cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise 2n conditiile prevazute la alin 4l6 sau a unei retete medicale falsificate

Art">"0urnizarea, 2n vederea consumului, de inhalanti chimici to)ici unui minor, se pedepseste cu 2nchisoare de la 6 luni la " ani sau cu amenda Art"?" 3roducerea, fabricarea, importul, e)portul, oferirea, vBnzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente ori materiale, 2n scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare risc, se pedepsesc cu 2nchisoare de la $ la l E ani si interzicerea unor drepturi Art"55" 4l6 2ndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, daca este urmat de e)ecutare, se pedepseste cu 2nchisoare de la 6 luni la # ani 4"6 Daca 2ndemnul nu este urmat de e)ecutare, pedeapsa este de la 6 luni la " ani sau amenda Art" 5<" Nu se pedepseste persoana care, mai 2nainte de a fi 2nceputa urmarirea penala, denunta autoritatilor competente participarea sa la o asociatie sau 2ntelegere 2n vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevazute la art "-1%, permitBnd astfel identificarea si tragerea la raspundere penala a celorlalti participanti Art"5=" 3ersoana care a comis una dintre infractiunile prevazute la art "-1%, iar 2n timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savBrsit infractiuni legate de droguri, beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege Regula ent de a(licare a dis(o)itiilor Legii nr 567@ 9::: (ri;ind co #aterea traficului si consu ului ilicit de droguri Ca(itolul IV" Cura de de)into$icare Art" 55 *ura de dezinto)icare se dispune pe baza e)pertizei medico-legale si se realizeaza 2n regim de spitalizare 2n una din unitatile medicale stabilite de :inisterul 'anatatii sau, dupa caz, de :inisterul de <nterne ori de :inisterul de Pustitie Art" 59 16 'ectiile de dezinto)icare au regim 2nchis, ce presupune primirea vizitelor conform regulamentului de ordine interioara al acestor unitati medicale "6 Jizitele se vor desfasura 2n conditii de stricta supraveghere si 2n prezenta unui cadru desemnat 2n acest scop $6 3achetele si celelalte obiecte destinate persoanei internate vor fi controlate de serviciul de paza la intrarea 2n sectie &6 3arasirea sectiei de dezinto)icare de catre persoana internata se va face numai prin e)ternare Art" 57 *ura de detinto)icare se realizeaza prin+ a6 Eprirea brusca a administrarii drogului

b6 Gtilizarea unor metode nonsubstitutive simptomatice c6 @ratamentul de substitutie, prin 2nlocuirea drogului consumat de to)icoman cu produse, precum metadona sau alte produse farmaceutice curei de dezinto)icare d6 3sihoterapie Art" 56 ;dministrarea tratamentului de substitutie se face sub stricta supraveghere de catre medici sau de personalul abilitat pentru aceasta activitate Art" 5< @ratamentul de dezinto)icare prin substitutie poate 2ncepe numai dupa confirmarea diagnosticului de dependenta, prin punerea 2n evidenta 2n sBngele sau 2n urina to)icomanului a drogurilor consumate de catre acesta Art" 5= 3erioada de dezinto)icare este stabilita 2n functie de starea si evolutia pacientului, fara a se depasi $% de zile Ca(itolul V 4 Ser;iciile de consiliere (si/ologica Art" 5? 'ervicii de consiliere psihologica si psihoterapie se realizeaza 2n centre de consiliere din cadrul institutiilor si unitatilor medicale publice sau private stabilite de :inisterul 'anatatii Ca(itolul V4 Ser;iciile de (ostcura4rea#ilitare (si/osociala Art" 95 'erviciile asigurate 2n etapa de postcura-reabilitare psihosociala sunt+ a6 psihoterapia individuala, familiala si de grup b6 terapia ocupationala c6 tratamentul tulburarilor psihice asociate Art" 97 Durata minima a postcurei-reabilitarii psihosociale este de 1K% zile 3e 2ntreaga durata se efectueaza controale periodice si aleatorii ale metabolitilor drogurilor 2n sBnge si urina Ca(itolul V 4 -asuri destinate reducerii consecintelor consu ului de droguri Art" 9< 3rogramul de substitutie 2n ambulatoriu reprezinta 2nlocuirea drogului consumat de to)icoman cu metadona sau cu alte substante specifice, adecvate de la caz la caz, pe o perioada 2ndelungata, 2n vederea reducerilor consecintelor asociate consumului de droguri Art" 9= 'erviciile medicale oferite 2n cadrul acestor programe de substirutie sunt+ administrarea

de metadona sau de alte substante farmaceutice specifice tratamentului adecvat starii to)icomanului, consiliere psihologica, psihoterapie, si dupa caz, ergoterapie Art" 9> ;dministrarea de metadona sau de alte substante specifice se face numai dupa punerea 2n evidenta a substantelor stupefiante consumate de to)icoman si se continua sub control periodic Ca(itolul VI 4 -asuri a(licate Ia cerere sau An ca)uri de urgenta Art" 7< 2n scopul asigurarii eficacitatii tratamentului persoanele care se interneaza din proprie initiativa au obligatia de a urma postcura-reabilitarea psihologica la sfBrsitul perioadei de dezinto)icare Art" 7= 2n cazul internarii la cerere pentru cura de dezinto)icare, pacientul va semna un angajamentC nerespectarea angajamentului atrage e)ternarea medicala imediata a pacientului Art" 7@ <nternarea la cerere 2n vederea curei de dezinto)icare se poate face o data sau de doua ori pe an Art" 7> 3entru persoanele internate pentru sevrajul complicat, dupa 2nlaturarea starii de urgenta internarea poate continua numai 2n cazul 2n care persoana solicita si semneaza angajamentul de la art $6 Art" 7? 16 3rogramenle de substitutie 2n ambulatoriu vor 2nceta prin reducerea progresiva a dozelor 2n una dintre urmatoarele situatii+ a6 persoana 2n cauza are trei rezultate pozitive consecutive la controalele periodice privind prezenta drogurilor ori a metabolitilor acestora 2n sBnge si urina b6 personalul medical a luat o decizie 2n acest sens, datorita comportamentului si atitudinii necorespunzatoare a pacientului fata de personal sau fata de alti pacienti ori datorita unei contraindicatii medicale c6 la cererea pacientului 2n cazul 2n care o persoana a fost e)clusa din programul de substitutie 2n ambulatoriu potrivit alin 1 lit a6 readmiterea poate fi rediscutata dupa $ luni de la e)ecutare Art" 6: 16 3rogramele de prevenire a afectiunilor transmise pe cale sanguina constituie masuri de reducere a consecintelor consumului ilicit de droguri si se realizeaza prin acordarea de consiliere specifica si prin facilitarea accesului la instrumentar medical steril, precum seringi de unica folosinta "6 <ncluderea persoanelor 2n acest program se face la cerere

$6 3ersoanelor mentionate la alin "6 li se asigura confidentialitatea &6 3ersoana inclusa 2n programele de prevenire a afectiunilor transmise pe cale sanguina va primi o legitimatie care va cuprinde un cod de identificare si numele organizatiei care desfasoara programul Erdinul nr $%$" privind colaborarea 2n domeniul educatiei si pregatirii antiinfractionale a elevilor, ordin publicat 2n :onitorul Eficial din "& ianuarie "%%" Alte as(ecte de ordin legislati; 'anc-ionarea traficului /i a altor opera-iuni ilicite cu substan-e aflate sub control na-ional sunt prev.zute 2n capitolul " al Legii Nr"567 din 9= iulie 9::: +RIVIND CO-*ATEREA TRA,ICULUI BI CONSU-ULUI ILICIT DE DROGURI *onform art.2 (alin1)+ cultivarea, producerea, fabricarea, e)perimentarea, e)tragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea 2n vBnzare, vBnzarea, distribuirea, livrarea sub orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cump.rarea, de-inerea ori alte opera-iuni privind circula-ia drogurilor de risc, f.r. drept, se pedepsesc cu 2nchisoarea de la $ la 1# ani /i interzicerea unor drepturi Dac. faptele de mai sus au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este 2nchisoarea de la $ la 1# ani /i interzicerea unor drepturi 4art.2 alin26 1n art. 4 se prevede+ cultivarea, producerea, fabricarea, e)perimentarea, e)tragerea, prepararea, transformarea, cump.rarea sau de-inerea de droguri pentru consum propriu, f.r. drept, se pedepse/te cu 2nchisoarea de la " la # ani 1n art. 5 se arat. c.+ punerea la dispozi-ie, cu /tiin-., cu orice titlu, a unui local, a unei locuin-e sau a oric.rui alt loc amenajat, 2n care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit 2n asemenea locuri se pedepse/te cu 2nchisoarea de la $ la 1% ani /i interzicerea unor drepturi DE RECINUTDD Nu se (ede(se0te (ersoana care, mai 2nainte de a fi 2nceput. urm.rirea penal. denun-. autorit.-ilor competente participarea sa la o asocia-ie sau 2n-elegerea 2n vederea comiterii uneia dintre infrac-iunile prev.zute la art "-1%, permi-Bnd astfel identificarea /i tragerea la r.spundere penal. a celorlal-i participan-i 4art.156 *onform art. 1 + persoana care a comis una din infrac-iunile prev.zute la art "-1%, iar 2n timpul urm.ririi penale denun-. /i faciliteaz. identificarea /i tragerea la r.spundere penal. a altor persoane care au s.vBr/it infrac-iuni legate de droguri beneficiaz. de reducerea la Eu Ftate a li itelor (ede(sei (re;F)ute de lege Drogurile /i alte bunuri care au f.cut obiectul infrac-iunilor prev.zute la art "-1% se confiscF, iar dac. acestea nu se g.sesc, condamnatul este obligat la (lata ec/i;alentului lor An #ani 4art.1!, alin16 Se confiscF, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobBndite prin valorificarea drogurilor /i a altor bunuri 4art 1I, alin"6