Sunteți pe pagina 1din 12

Louis I.

Kahn

What was has always been. What is has always been. What will be has always been (Louis I. Kahn in Tyng, 1984)

Nothingness mattered to him silence mattered to him the enigma of light mattered to him (B. V. Doshi in Nathaniel Kahn, 2005)

Monumentality in architecture conveys the feeling of its eternity (Kahn in Zucker, 1978)

Key words:

Poezia luminii si a umbrei Contradictie Timp Liniste

First Unitarian Church and Community Center Rochester, New York, USA 1959-1969

Louis Kahn lucreaza la proiect din 1959 pana in 1961, iar la sfarsitul anului 1962 cladirea este inaugurata. O extensie este construita intrea anii 1966-1969. Ideea lui Kahn despre cladire a inceput cu o schita de concept care reprezenta modul in care el a inteles aspiratiile Unitariene cu cateva cercuri concentrice ce aveau in mijloc un semn de intrebare. Aceasta a condus in urma mai multor modificari catre proiectul final in care sanctuarul ( spatial de reuniune unde sunt puse in discutie anumite temele si unde intrebarile sunt adresate ) este inconjurat de un corridor si de sali de clasa. Problema aducerii unui aport de lumina naturala in interior a fost rezolvata prin intermediul turnurilor de lumina care , probabil, constituie cea mai distincta caracteristica a cladirii . Proiectul include un centru civic si o biserica, sali de intalnire, administratia si o gradinita. Un spatiu central, sala de reuniuni este inconjurata de alte spatii cu diferite functii. Partile simetrice sunt schimbate si legate intre ele pentru a forma un intreg. Accesul principal nu este legat direct de acest spatiu central pentru reuniuni ci este orientata la un unghi de 90 grade fata de axul acesteia si relationeaza direct cu o mica sala de discutii. Omogenitatea materialelor utilizate este coplesitoare. Kahn realizeaza o cladire unitara, o sculptura folosind caramida, ca si cum ar fi facuta dintr-o singura bucata unde vocabularul formal se supune elementului cubic cu muchii ascutite . Structura fatadei (straturile) joaca un rol important in manipularea luminii si a umbrelor. Aici lumina este practic o modalitate de constructie. Peretii spatiului interior sunt realizati din caramizi facute in intregime din beton si sunt combinati cu aspectul usilor din lemn netratat. Kahn combina din ce in ce mai bine in munca lui materiale nobile cu cele obisnuite. Fantanile de lumina impresionante din sala de reuniuni constituie propriile lor spatii de lumina sis cot in evidenta colturile incaperii. In centru, plafonul in forma de cruce din beton brut este inclinat in jos. Acest gest evoca opera lui Corbusier, Capela de la Ronchamp, nu din punct de vedere formal, dar referitor la efectul luminii si a formelor unde plafonul boltit este combinat cu turnuri de lumina zenitala. Aici formele libere, sculpturale ale lui Corbusier sunt transpuse de Kahn prin intermediul geometriei si a rigorii calculelor matematice.

Ahavath Israel Congregation Philadelphia 1937

Congregatia a fost primul proiect in care s-a angajat si l-a terminat pe cont propriu in 1937, inlocuind randul existent de case de pe strada nr. 16 din nordul Philadelphiei. Din 1982 cladirea a fost ocupata de Grace Temple Church Inc. Vederea din sud-est ofera imaginea unui bloc masiv care rupe ritmul fatadelor caselor dispuse una in continuarea celeilalte. Vederea din nord-vest prezinta fatada din caramida care contine intrarea si micile ferestre ale casei scarilor. Zidul unui pasaj dintre Congregatie si o cladire alaturata este acoperit cu stuc. O scara separata (in partea stanga, nefiind la vedere) este dispusa pentru a permite accesul direct la foaier din zona pasajului lateral. Cladirea are doua nivele : primul dintre ele contine o incapere a accesului ce contina o scara, o incapere polivalenta, si un apartament pentru ingrijitor in spate; al doilea nivel contine un foaier, o sala de rugaciune inalta pe doua nivele, cu cor si un balcon cu alte locuri pentru stat. In cartea sa dedicata lui Louis I. Kahn , Vincent Scully scrie: pe de alta parte, unde pasajul oferea putin spatiu Kahn a oprit zidul de caramida si a dispus ferestre largi, simple intrun perete de stuc cu propria sa cornisa dreapta. Intersectiile cele mai corecte in functiunile pe care fiecare perete le deserveste. Vederea din curtea din spate, din nord-est arata peretele acoperit cu stuc al pasajului, si si stalpii de caramida indicand trei parti distincte ale cladirii: intrarea, foaierul si balconul ( in fata dreapta). Sala polivalenta sis ala de rugaciune in zona centrala marcata de patru ferestrari largi intre patru stalpi la intervale regulate. Corul se afla deasupra apartamentului ingrijitorului (in partea din spate stanga). Scara de metal din stanga realizeaza accesul direct catre cor de la curtea din spate. Vederea din sud-est dezvaluind fatada aproape opaca, din stuc , iar la nivelul superior o fasie vargata de perete tip caramida fereastra chiar dedesubtul grindei de la acoperis. Mai regasim intrarea in apartamentul ingrijitorului si doua ferestre mici tot ale acestuia precum si scara metalica imediat dupa coltul din dreapta.

Adath Jeshurum Synagogue Montgomery County 1954 1955

Proiectul a fost conceput pentru cumunitatea Adath Jeshurum in Elkins Park. Studiile de plan arata dezvoltarea structurii si amplasamentul locurilor pentru stat. Aceasta selectie de studii demonsteaza atentia deosebita pe care Kahn a acordat-o multor aspecte referitoare la proiect. El lucreaza aici pe considerente functionale si cantitative in acelasi timp concentrandu-se la cum va fi perceput aranjamentul spatial de catre utilizatori, exprimand geometria rezultata din probleme structurale cat si din semnificatia formei. It is what space wants to be: a place to assemble under a tree. Aici Kahn se refera la cea mai buna ierarhie posibila a tuturor elementelor implicate ierarhia deplina. Ansamblul cladirii este plasat intr-o piata publica circulara taiata in panta a 5 acri dintr-o proprietate. Zidul de sprijin care urmareste inaltarea terenului descrie umbra unei semiluni in piata. Accesul (rampa) pentru masini este inclinat asemenea pantei terenului si conceput pentru viteza mica. Spatiile pentru parcaj sunt separate de circulatie prin stalpi de inaltimea unui om, distanta intre ei fiind de aproximativ 6 m. Acestia inlesnesc deasemenea iluminarea pavajului cu piatra de rau a rampei. Trotuarul circular urmareste panta de 6% a rampei de deasupra pietei si continua pana dedesubtul acesteia pantru a asigura circulatia necesara catre est. Restul sitului va fi dezvoltat cu spatii pentru relaxare si de contemplare a naturii. Beth Knesset sau Casa de Adunare este dezvoltata pe doua nivele, fiecare avand scopul sau. La nivelul de jos, cel al pietei se gaseste sala de spectacol, fiind necesara pentru scopuri culturale si sociale. La nivelul superior se afla Sinagoga. Beth Sefer sau Casa Cartilor (scoala) se invecineaza nivelului inferior al Casei de Adunare. Salile de clasa comunica cu o lunga curte interioara deschisa pentru studiu si contemplare. Planul nivelului al 2-lea Trei grupuri majore formate din cate 9 coloane fiecare in forma unui triunghi deschis sustinand un planseu tetraedric. Aceste trei zone se desfasoara pentru a forma porticele intrarii si portalurile de la nord si sud , si iar se desfasoara de doua ori pentru a forma Beth Midrash sau Study Chapel catre est in spatele Bimah.

Fiecare buchet de coloane adaposteste o scara ca si cum aceasta ar fi protejata de un trunchi incalcit. Coloanele se despart in asa maniera strangand structura acoperisului si a pardoselii precum niste degete intinse. Kahn spunea: Un planseu de beton cu structura tetraedrica cere niste coloane cu aceeasi structura. O coloana ar trebui sa fie inca privita ca un mare eveniment in marcarea spatiului. Prea des este luata insa drept un stalp sau o proptea. In sectiune este clar cum se gandea Kahn sa lumineze spatiul realtiv adanc. Aparent el intentiona sa lase cei trei copaci sa treaca prin planseul acoperisului si sa lase lumina sa patrunda de-a lungul coloanelor. In elevatie se vede sinagoga amplasata in apropierea spatiului destinat parcarii din stanga. Scoala si spatiile administrative se situeaza in dreapta.

Mikveh Israel Congregation, Philadelphia 1961 1970

Inspre sfarsitul anului 1961, Louis Kahn a luat angajamentul din partea comunitatii evreiesti Mikveh, de a realiza o sinagoga pe un teren plat, adiacent unui mall din Philadelphia. In 1966 propunerea a fost expusa de catre Philadelphia Redevelopement Authority ca o parte a Independence Mall Urban Renewal Project. In planul sitului se pot regasi urmatoarele functiuni: Sanctuary House of Study; Chapel House of Prayer; School House of Community; Christ Church Burial Grounds; Independence Mall; Christ Church Walkway; Market Street; Arch Street; Office Building. Prima versiune: planul parterului inainte de aprilie 1962 Sanctuarul dispus in partea dreapta, iar scoala impreuna cu Capela in dreapta se abat usor de la axa pentru a se distanta de cladirea invecinata. In insertia de deasupra planului este prezentata sala de rugaciune aflata la nivelul superior.

A doua versiune: planul parterului aprilie mai 1962 Programul devine din ce in ce mai precis exprimat prin diferenta dintre volumele cladirii. Se observa cele doua intrari in complexul proiectat. Una dintre ele duce catre muzeu, iar cea de a doua la sanctuar. Intre cele doua intrari se situeaza Sukkah si o gradina englezeasca protejata de un perete de la accesul pietonal al Bisericii Crestine ce se aliniaza la randul de arbori.

A treia versiune: planul parterului 22 iunie 1962 Renuntand la muzeu, si impingand gradina englezeasca catre Independence Mall este castigat spatiu pentru a forma curtea central ace face distributia catre Capela, Sukkah, si Sanctuar. Intrarea catre tot acest complex se face dinspre Mall. In schitele de plan realizate pentru House of Study este recunoscut Sanctuarul accesat dintr-un vestibule de forma patrata. Kiddush si salile de istorie sunt de o parte sau de alta a acestui hol. Planul este dezvoltat pe o trama de 6 m, spatiile interioare fiind definite de pereti ce se afla pe liniile definite de aceasta retea de stalpi. Alte schite de plan exprima aparitia conceptului incaperilor fereastra, bazat pe trama de 6m: Spatiile sunt delimitate de incaperile fereastra de 6m in diametru conectate prin pasaje zidite. Camerele fereastra contin deschizaturi faiantate pe fata exterioara si deschizaturi in arcada, nefaiantate pe fata interioara. Aceste incaperi cu lumina inconjoara incaperea ce constituie Sinagoga si servesc drept ambulatoriu fiind spatiile inalte destinate femeilor. Ele domina compozitia realizata impreuna cu accesul si capela de pe partea opusa. In cladirea comunitatii lumina este adusa in interior prin intermediul camerelor exterioare lipsite de acoperis pornite de la aceeasi ide care accidental a dat nastere la planul Dacca (spatiu creat de Kahn in alta tema de proiectare). A parta varianta: Capela, Sukkah si Sanctuarul sunt situate pe o axa comuna, iar cladirea ce adaposteste cele 4 sali de clasa este pozitionata in stanga, usor abatuta de pe axa. Importanta conceptului de camera laminator se citeste usor in schite.

Hurvah Synagogue , Israel 1968 1974

In timpul luptelor in 1948, Iordania a dus la distrugerea vechiului cartier evreu (1/6 din suprafata orasului cetate al Ierusalumului) inclusiv un numar de 60 sinagogi mici. Una dintre ele, vechea Sinagoga Hurvah a fost complet distrusa impreuna cu cladirile din jurul ei. In iunie 1967 Iordania a atacat din nou cartierul vechi evreu. In octombrie , Dl. Salomon, cel care detinea terenul aflat in concesiune pe care se aflase Sinagoga ii scrie lui Kahn invitandu-l la Ierusalim: am incercat sa asiguram o suprafata suficienta, vechiul teren pe care se afla Sinagoga si mai ceva mult de atat nu este decat intr-o stare completa de ruinaterenul va fi curatat, si vei primi toate detaliile necesare cand vi in decembrie. Pe 18 decembrie , 1967 Kahn a sosit, ramanand pentru cateva zile in Ierusalim pentru a vizita imprejurimile cateva zile. In 18 martie 1968 Kahn ii scrie lui Salomon: M -am gandit destul de mult la spiritul si arhitectura Sinagogii Hourvah si planuiesc sa vin in iunie cu primul proiect. In aceeasi zi a scris deasemenea primarului din Ierusalim: Pentru a dezvolta studiile asupra imprejurimilor Hourvah, conditiile si spatiile de la Hurvah pana la Zidul de Vest ar trebui sa constituie un interes major...cel mai important la momentul actual este sa am acces total la toate informatiile legate de conditiile situluio sa vizitez Israelul pentru studiile mele. In iulie 24 1968 Kahn pleaca spre India si Pakistam pentru a isi prezenta prima sa propunere. In 3 ianuarie 1969 Salomon ii scrie lu Kahn: alternative nu este daca Hurvah sa fie reconstituita asa cum era initial sau daca sa adoptam planul tau ci spatiul sa ramana in starea de acum, in ruina. O luna mai tarziu a fost informat de Comitetul Ministerului din Ierusalim sa isi continuie lucrul la planurile pentru noua cladire a sinagogii. In 4 iulie 1969 este format un comitet de aproximativ 70 persoane distinse, barbate si femei din intreaga lume (inclusive Kahn, Bruno Zevi, Isamu Nogouchi, Philip Johnson si Lewis Mumbfort) pentru a studia aestetica, nevoile culturale si umane ale orasului si imprejurimile rezolvate pentru cladirea noua Hurvah. Dimensiunile si silueta ar trebui sa se armonizeze cu privelistea si contextul istoric, iar libertatea de expresie ar trebui permisa si chiar incurajata. Kahn dupa un timp de aproape sapte ani de studii a dezvoltat trei propuneri distincte.

El este rugat de primar in 1973 sa proiecteze Hurvah Memorial Plaza (gradina),iar pe 18 decembrie primarul ii scrie lui Kahn: sund cu adevarat convins ca din moment ce lucrarile au inceput la Gradina Memoriala o decizie asupra inceperii lucrarilor si la cladirea Sinagogii va fi rapid luata. In sfarsit, dupa moartea lui Kahn in martie, anul urmator, primarul ii scrie sotiei acestuia: Am discutat cu Louis transferul la Muzeul Israel a planurilor si hartiilor pentru Sinagoga Hurvah. Pentru Departamentul de Design de la muzeu, aceasta va fi o achizitie importanta intrucat munca lui Kahn constituie memorialul unui om mare. Aceast lucru devine si mai important intrucat, in ciuda regretelor profunde planurile nu au fost dezvoltate astfel sa poata fi executate.

Prima Propunere 1968

Vizualizez Hurvah ca o cladire noua, principalul motiv fiindca sunt un artist si nu un arheolog. In mod sigur nu vreau sa construiesc noua Hurvah peste cea veche dar imi imaginez zidurile vechii sinagogi delimitand zona unei gradini pentru cladirea noua, alipind-o dar in acelasi timp ramanand o entitate separata. Noua cladire ar trebuie sa fie la randul ei constituita din doua corpuri: unul exterior care sa absoarba lumina si caldura de la soare si unul interior dand impresia de o cladire separate, dar legata. Cea din interior ar fi o singura incapere sprijinindu-se in doar patru puncte. Acestea sunt nisele unde vor fi amplasate si vor fi cantarile din timpul ceremoniilorexteriorul va fi vizibil prin nisele realizate in blocurile de piatra. Pietrele , ca si cele ale Zidului de Vest vor fi galbene. Interiorul va fi mai degraba argintiu. Spatiile dintre ele vor fi de asa maniera incat sa permita patrunderii unui raport de lumina suficient dinspre camera exterioara si a inconjoare spatiul interior. Acolo va fi un ambulatoriu unde oamenii vor avea posibilitatea sa fie martori la serviciul religios ce va avea loc in modulul interior. Constructia cladirii este precum frunzele mari ale unui copac, permitand filtrarea luminii in interior. Aceasta piatra, intentionez sa folosesc aceeasi piatra ca la Zidul de Vest, mari, nu mici, mai bine cat e mari se poate, cu aspect monolit daca este posibil. Cu beton va fi foarte frumoasa, daca este facut perfect si este unul dintre materialele cele mai placute. Daca este realizat cum este gandit va fi acoperit si ascuns oricarui detaliu tehnologic poate sa fie un material foarte sarac/brut. Si intentionez deasemenea sa pastrez gradinari.

Camera interioara a sinagogii este una de 60 picioare pe 60 picioare (18.30m x 18.30m), o camera dimensionata foarte modest, cred. Este conceputa incat 4 oameni sau 200 de oameni sa se simta confortabil cand se roaga aici. Si am ideea ca zidul sa fie extins si poate curatat, sa-I fie redusa din inaltime si sa aiba pe partea opusa scoala a catorva dintre profeti, un loc in care sa pot fi tinute seminariile pentru toate religiile si unde sa existe locuri umbrite dedesubt pentru ca oamenii care tin ritualul sa se afle in umbra pe partea opusa.

A doua propunere un balcon foarte putin adanc care inconjoara accesul prin scari din cele patru parti astfel incat chiar si slujba sa poata fi tinuta aici daca este necesar. Dar nu l-am facut ca in celalalt caz, un balcon definitiv, asta pentru ca poate fi considerat ca un punct de observatie cat si luat ca balcon, sensul lui propriu. am simtit lumina unei candele jucand un rol important in Iudaism. Pilonii apartin serviciului lumanarilor si au nise indreptate spre camere. Am simtit ca aceasta a fost o extensie a sursei religiei precum si o extensie a practicii iudaismului.

A treia propunere peretii interiori care tind sa se apropie de cei exteriori lumina patrunde prin aceste puncte inauntru, usor, deasemenea prin acest gen de ferestre ce se deplaseaza in sus Aceasta camera ar trebuie sa fie mai mult anonima, asa simt eu, mai mult adanca, nehotarata in ce directie sa se indrepte asadar ai putea spune ca se incheaga un nou inceput de camera care prin practica va deveni un ritual al statului Israel astazi unde variatele manifestari pe care le poate lua religia pot avea loc. Asadar nici Torah, nici Arca nu sunt prezente in aceste incaperi dupa cum vizualizez acum, dar este una dintre aceste nise parte importanta ce poate ramane unde este sau poate fi scoasa afara folosita in cazul unei procesiuni dinspre Arca. Deci Arca este acolo, doar ca nu este necesara o pozitie exacta cu exceptia sa nu o pun eu intr-o pozitie certaatunci putand fi construita o Arca tip camera sau ati putea spune sinagoga intr-o Arca o cladire foarte pretioasa. Piatra este doar un material iar daca este folosit corespunzator poate deveni la fel de binevoitor precum un inger

Cele 60 picioare (18.30m) de aici si pana la varf constituie un fel de arhitectura este un mod de a proteja sinagoga, vedeti unde construiesti o cladire pentru vreme si construiesti una pentru oameni si este potrivit aici. Mi-ar placea sa vad construita fiecare cladire in acest mod. Cu nise adanci si spatii interioare asa incat sa poti simti racoarea. Este o arhitectura naturala a Ierusalimului.

lumina/umbra/contradictie/timp/liniste

Toate lucrurile se vor transforma in ruine, iar ruinele sunt semne melancolice ale trecerii timpului in ambele directii. Viata lui Kahn a fost invaluita de o forma multumitoare de melancolie prin care a gasit calea de a impaca cladirile lui cu ruinele din jur. El ne-a dat o viziune singulara a lumii si o abordare unica la problema arhitecturii in lume. In timp, arhitectura vorbeste in simboluri tacute si Kahn a inteles ca experienta timpului nu consta doar in durata, ci si in linistea din spatiile de meditatie. El si-a construit propriul monument pentru contemplare ca parte a celei mai mari cladiri ale sale - piata centrala a Institului Salk. Aici arhitectura fuzioneaza cu Coasta Pacificului intr-un mod care o ridica la statutul de arta locuibila pe pamant. Este o marturie incredibila a puterii acestei constructii care face o persoana sa se simta onorata sa fie in spatiul tacut pe care el l-a creat. In efortul lui de a crea o arhitectura monumentala si vesnica Kahn si-a gasit inspiratia in castele, zidurile oraselor, si arcurile romane pe care le-a vazut in calatoriile prin Europa. In ultimele doua secole unele dintre cele mai mari provocari puse in discutie a implicat ceea ce e de facut cu dialectele si contradictia. Kahn a detinut o rara apreciere pentru contradictie si ca alti importanti ganditori ai timpurilor recente nu a fost distras de simplitatea dialectelor si sintezelor.Contradictia a fost cheia rasturnarii viziunii moderne a progresului unidirectional si apare in multe dintre cladirile sale. Este prezenta o sugestie a futurismului in acest arhitect istoric deoarece opera sa apeleaza la prezent mediant care trebuie sa comunice cu ceea ce pregateste viitorul. Kahn a inteles ca arhitectura amesteca modelarea timpului si a spatiului dincolo de functiune intr-o forma de arta contemporana pentru el utilitarismul era mort.

Arhitectura sa a pasit intr-o sensibilitate a istoriei dar participa la miscarea continua a monumentalului descatusat de limitele cinismului arhitectural. Integrarea noului in trecut o demonstreaza studiile si conceptele sinagogii din Israel, unde contextual istoric si socio-cultural primeaza in actul creator. Kahn a perceput tot ce il inconjura ca spatiu destinat locuirii unde lumina era deopotriva prieten si dusman. In Kimbell Museum el demonstreaza ca este un maestru al manipularii luminei naturale reusind sa ii confere luminozitatea argintului. Arhitectul a fost mereu preocupat de vibratia luminii si de animarea pe care i-o conferea spatiului; considera ca o incapere nu exista decat in masura in care este luminata. Secretul antic pe care l-a inteles a fost folosirea peretilor pentru a reflecta lumina in spatiile locuite. In piata centrala de la Salk Institute reuseste sa reflecte cu ajutorul apei lumina (caldura fiind indepartata) in cladirea de birouri de pe partea opusa. La proiectele Hourvah Synagogue lumina joaca un rol primordial in compozitia volumului, manipularea ei urmarind diverse scopuri cu semnificatii profunde. Mikveh Israel Congregation este iarasi realizata in asa maniera incat cu ajutorul luminii efectele obtinute sa fie de maxim impact.

Bibliografie: Bibleoteca Internet Louis I. Kahn; Euroartmagazine . articol : Louis I. Kahn The Timeless Art of Light and Form GreatBuildings.com Wikipedia googlebooks - Louis I. Kahn de Klaus - Peter Gast