Referat Uniunea Europeana

Uniunea Europeana este o organizaie a rilor europene dedicat creterii integrrii economice i ntrirea cooperarii ntre state. Uniunea Europeana are sediul in Bruxelles, Belgia. Uniunea Europeana a fost nfinata oficial la 1 noiembrie 1993. Este cea mai recenta organizaie de cooperare european care a inceput cu Comunitatea European de Carbune si Oel din 1951 care a devenit Comunitatea European in 1967. Membrii acestei organizatii au fost: Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania. In 1991 guvernele celor 12 state membre au semnat Tratatul Uniunii Europene (care a mai fost numit si Tratatul Maastricht). Acesta a transformat Comunitatea Europeana in Uniunea European. n 1994 Austria, Suedia i Finlanda au ntrat si ele astfel numarul total de membrii a ajuns la 15. Uniunea Europeana are mai multe obiective. In special ea muncete pentru a promova si extinde cooperarea intre membrii in unele regiuni, inclusiv in probleme economice, sociale si legate de comer, politic extern, securitate i probleme judiciare. Alt obiectiv major a fost implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM), care a stabilit o singur moneda pentru membrii UE. In afara de UEM, progresul spre aceste obiective e lent. Abilitatea Uniunii Europeane de asi atinge obiectivele a fost limitata de neinelegeri intre statele membre, probleme economice si politice externe si presiune din partea noilor democraii est europene de a deveni membre. Crearea Uniunii Europene La sfritul anilor 80, schimbrile politice a facut ca Comunitatea European s creasc cooperarea si integrarea. Odat cu prbuirea comunismului in Europa de Est, statele ex-comuniste au cerut Comunitaii Europene sprijin politic si economic. CE a hotarat sa ajute multe din aceste ri dar sa nu le primeasca imediat ca membre. O exceptie a constituit-o Germania de Est care a fost integrata automat o data cu reunificarea Germaniei. Datorita acestor schimbari rapide Germania de Vest i Frana au cerut o conferina intraguvernamental pentru a cuta o mai mare unitate. O conferina intraguvernamental este o ntlnire ntre membrii, prin care se incepe procesul schimbrii tratatelor Comunitii Europene. O alt astfel de edin a avut loc in 1989 pentru a pregati un program i o structur pentru uniunea monetar, prin care membrii ar trebui s adopte o singura moneda. Primul Ministru britanic Margaret Thatcher s-a opus acestei uniti, dar in 1990 John Major a devenit prim ministru si a adoptat o pozitie mai tolerant in legatur cu unitatea european. Aceste conferine au inceput munca la o serie de nelegeri care au devenit Tratatul Uniunii Europene. Tratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeana i a avut intenia de a extinde integrarea politic, economic i social dintre statele membre. Dup discuii lungi a fost acceptat de ctre Consiliul European la Maastricht, Olanda, in decembrie 1991. Astfel scopul principal al Uniunii Europene va fi Uniunea Economica si Monetar (UEM). Sub UEM membrii UE trebuie sa adopte o singur moneda pn in 1999. Tratatul Maastricht desemeana impunea

nite criterii stricte pe care statele membre trebuiau s le ndeplineasc nainte de a intra in UEM. Deasemenea tratatul a creat noi structuri proiectate pentru a crea politici de securitate i straine mai integrate si pentru a ncuraja o cooperarea mai mare intre guverne n ceea ce privete chestiuni judiciare si legate de poliie. Statele membre au acordat organelor de guvernare ale Uniunii Europene mai multa autoritate in anumite domenii, inclusiv cele legate de mediu, sntate, educaie si protecia consumatorului. Noul tratat a strnit mult opozii si ngrijorare din partea cetenilor UE. Muli oameni erau ngrijorai din pricina UEM care ar nlocui monedele naionale cu o singur moned european. Marea Britanie a refuzat s accepte o parte din elementele tratatului i astfel ea nu va face parte din UEM i nu va participa la Capitolul Social, un articol din Tratatul Maastricht care subliniaz obiective n politica social i cea legat de angajai. Alegatorii danezi au refuzat ratificarea printr-un referendum, n timp ce alegatorii francezi au fost in favoarea Tratatului printr-o mica majoritate. Germania a fost o provocare deoarece funcia de membru in UE ncalc Constituia. ntr-o edin de urgen a Consiliului European Danemarca a refuzat mai multe articole ale Tratatului. Din pricina acestor ntrzieri UE n-a fost inaugurat oficial dect abia in noiembrie 1993. Reaciile populare mpotriva unor aspecte si consecine ale Tratatului Maastricht a dus la o alt conferin intraguvernamental care a inceput in martie 1996. Aceasta conferin a produs Tratatul de la Amsterdam care revizuia Tratatul Maastricht i alte documente de baza ale UE. Aceste schimbri aveau rolul de a face Uniunea European mai atractiva oamenilor de rnd. Tratatul de la Amsterdam cerea membrilor s coopereze in crearea de slujbe pe tot teritoriul Europei, protejarea mediului, imbuntirea sntaii publice i respectarea drepturilor consumatorilor. n plus, Tratatul oferea ndepartarea barierelor de a cltori i imigra ntre statele membre cu excepia Marii Britanii, Irlandei si Danermarca. Deasemenea Tratatul ddea posibilitatea admiterii statelor Est Europene ca membre. Tratatul a fost semnat de membrii UE la 2 octombrie 1997. Extinderea Uniunii Europene Pn in 1995 toate rile ex-comuniste au cerut sa fie membre UE. ns UE era ngrijorat de stabilitatea institutilor europene n aceste ri i tranziia lor la economia de pia. rile din Europa de Est aveau economiile mult mai puin dezvoltate dect cele din Europa de Vest, care fac ntrarea lor n UE dificil. Extinderea ar necesita o reevaluare a programelor UE. Statele mai bogate se temeau c vor fi nevoite s bage mai multi bani in fondurile UE in timp ce rile mai sarace se temeau ca partea lor din fondurile alocate de UE pentru agricultur si dezvoltare regionala ar fi puternic afectate. n ciuda acestor griji, in 1997 UE a fost de acord ca situaia economica i politic din ri ca: Cehia, Polonia, Estonia, Ungaria si Slovenia este n aa fel nct negocierile pentru aderare pot s nceap iar statutul de membru s vin dup 2000. Celelalte ri Est Europene au fost puse pe un indefinit stand-by. Dar comertul dintre est si vest i-a dat drumul dup 1990, rile din vest ncepand s investeasc n acestea iar UE dndu-le ajutor. UE i ri individuale au format legturi i au semnat acorduri formale pentru cooperari politice i culturale. UE a mai

fost de acord in 1998 s nceapa negocierile pentru statutul de membru cu Cipru; n acelai timp a suspendat cererea Turciei din pricina ngrijorrilor cu privire la drepturile omului i a opoziiei Greciei. Care sunt avantajele intrarii in Uniunea Europeana? Avantajele extinderii pentru Romnia sunt aceleasi ca pentru toate celelalte tari candidate: crestere economica, cresterea investitiilor straine directe, crearea unor noi structuri de productie, care sa permita fabricarea unor produse finite, cu valoare adaugata mai mare si calitate superioara, conform standardelor UE, protectie sporita a consumatorilor, cresterea economiilor si investitiilor populatiei, micsorarea fiscalitatii, prin politici de impozitare mai relaxate, extinderea pietelor de capital (noi fluxuri de capital, diversificare a produselor financiare), dezvoltarea afacerilor si a sectorului privat, stimularea concurentei, acces pe piata muncii din statele UE, mbunatatirea substantiala a standardului de viata al populatiei. Integrarea va avea efecte pozitive asupra evolutiei economiei romnesti, asupra societatii n ansamblu, asupra imaginii externe a tarii si n ceea ce priveste libera circulatie a persoanelor. Aceste avantaje economice generale trebuie sa tina, nsa, seama de presiunile concurentiale ale pietei unice, de competitia acerba cu firmele din statele membre dezvoltate, de necesitatea transformarilor tehnologice- care pot duce, pe termen scurt, si la cresterea somajului, odata cu restructurarea ntreprinderilor si a unor ntregi sectoare industriale. n domeniul agriculturii, avantajele sunt mai reduse, n primii ani de aderare, dar, pe termen mediu si lung, integrarea agriculturii romnesti va duce la: cresterea productivitatii agricole (prin adoptarea acquis-ului si, mai ales, prin accesul la fondurile UE pentru agricultura si la tehnologie performanta), stimularea dezvoltarii exploatatiilor agricole mijlocii (pna la 50 ha) si mari (peste 100 ha), mbunatatirea accesului pe piata UE si disparitia tuturor barierelor comerciale, ncetinirea migrarii fortei de munca din agricultura spre sectorul industrial Viitorul Uniunii Europene UE a parcurs un drum lung din 1951. Numarul tarilor membre a crescut la 15 si poate creste pana la 21 pana in 2010. A creat un corp comun de legi, practici si politici si un nivel de cooperarea intre membrii foarte mare. Progresul sau insa n-a fost constant, periode de activitate au fost despartite de multi ani de somnolenta. Acest lucru de datoreaza in special din pricina a doua debateri care au fost aduse mai aproape odata cu propunerea integrarii tarilor din Europa de Est. Prima este de a da prioritate adancirii sau largirii uniunii, adica de a se concentra asupra integrarii actualilor membrii mai mult sau de a integrarii altor noi. A doua chestiune este supranationalismul impotriva interguvernalismului. Cu toate ca supranationalismul a fost acceptat guvernele nationle n-au vrut sa cedeze controlul organelor UE asupra unor domenii politice sensibile cum ar fi politica externa si sistemul judiciar.