1.

Aspecte generale
In ultimul timp se acord o atentie deosebit studierii dispersiei poluantilor emisi in atmosfer de ctre surse de poluare multiple sau izolate, cu regim de functionare continuu sau accidental, deoarece este tot mai evident faptul c activittile antropice au produs deja o "perturbare" a echilibrului mediului inconjurtor. Una din cile cele mai putin costisitoare de actiune impotriva polurii atmosferei o constituie modelarea matematic. Modelarea matematic a dispersiei poluantilor in atmosfer const in estimarea concentratiilor de poluanti la sol si la inltime in functie de caracteristicile surselor de poluare, de conditiile meteorologice si orografice, de procesele de transformare fizic si chimic pe care le pot avea poluantii in atmosfer si de interactia acestora cu suprafata solului. Utilizarea unor modele de dispersie capabile s prognozeze gradul de poluare va permite elaborarea unor planuri strategice de asigurare a zonei de securitate in jurul marilor surse de poluare. Pe baza informatiilor privind gradul de poluare estimat cu modelele de dispersie se poate stabili zona de evacuare a populatiei in cazul unui accident chimic sau radioactiv, ceea ce implic decizii politice si economice de mare rspundere. Utilizind cimpul de vint prognozat cu ajutorul modelului H M !High resolotion egional Model", #$M !#dministratia $ationala de Meteorologie" realizeaza prognoza campului de concentratii in cazul unui accident chimic sau nuclear pentru un interval de %& de ore. 'ursa de poluare pentru care se poate realiza prognoza poate fi situata in orice punct pe teritoriul omaniei. In prezent modelul de prognoza a poluarii la scara regionala se ruleaza operativ !zilnic" pentru trei locatii( )ernavoda, *r Magurele si +ozlodui. ularea operativa se face pentru un caz de accident simulat, iar utilitatea acestui sistem de prognoza consta in faptul ca in cazul producerii unui accident dispunem de informatii privind directia de deplasare a norului de poluant si zonele care urmeaza a fi afectate. In cazul in care un asemenea accident ar fi real, sistemul de prognoza permite rularea modelului de transport al poluantilor pe baza informatiilor privind emisia reala de poluant. In figurile urmatoare sunt prezentate concentratiile de poluant prognozate pentru accident simulat la )ernavoda.

In ceea ce priveste poluarea, -iorel Marculescu, directorul general adjunct al centralei de la )ernavoda, sustine ca aceasta produce ,./01 de tone de deseuri radioactive pe an, incadrandu/se in normele de poluare aprobate de Uniunea 2uropeana. 2misiile radioactive de la )$2 )ernavoda, masurate de agentiile abilitate si apoi consemnate in rapoartele de mediu, contribuie la doza debit de 0%1 ori mai putin decat radiatia naturala si de ,11 ori mai putin decat ar fi permis legal. In zona orasului )ernavoda, masuratorile de doza biologica arata ca radioactivitatea radonului din locuinte !din materialele de constructii" contribuie de ,11 ori mai mult decat eventualele scapari de substante radioactive de la reactorul )$2. #stfel,putem observa ca dozele gamma masurate in orasele )ernavoda, 'lobozia, )alarasi, Mangalia si )onstanta sunt in limitele fondului natural, dupa cum urmeaza( Debitul de Doza Gamma Iulie 011. )2 $#-34# / 1.1555 micro'v6ora !media lunii IU7I2 011." '73839I# / 1.,1 micro'v6ora !media anului 011%" )#7# #'I / 1.,0 micro'v6ora !media anului 011%" M#$:#7I# / 1.,1 micro'v6ora !media anului 011%" ;ebruarie 011. )2 $#-34# / 1.15& micro'v6ora !media lunii ;28 U# I2 011." '73839I# / 1.,1 micro'v6ora !media anului 011%" )#7# #'I / 1.,0 micro'v6ora !media anului 011%" M#$:#7I# / 1.,1 micro'v6ora !media anului 011%" Ianuarie 011. )2 $#-34# / 1.15& micro'v6ora !media lunii 42)2M8 I2 011<" '73839I# / 1.,1 micro'v6ora !media anului 011%" )#7# #'I / 1.,0 micro'v6ora !media anului 011%" M#$:#7I# / 1.,1 micro'v6ora !media anului 011%" 4ecembrie 011< )2 $#-34# / 1.15& micro'v6ora !media lunii 42)2M8 I2 011<" '73839I# / 1.,1 micro'v6ora !media anului 011%" )#7# #'I / 1.,0 micro'v6ora !media anului 011%" M#$:#7I# / 1.,1 micro'v6ora !media anului 011%" 3ctombrie 011< )2 $#-34# / 1.,1 micro'v6ora !media lunii 3)*3M8 I2 011<" '73839I# / 1.,1 micro'v6ora !media anului 011%" )#7# #'I / 1.,0 micro'v6ora !media anului 011%" M#$:#7I# / 1.,1 micro'v6ora !media anului 011%" 'eptembrie 011< )2 $#-34# / 1.,1 micro'v6ora !media lunii '2P*2M8 I2 011<" '73839I# / 1.,1 micro'v6ora !media anului 011%" )#7# #'I / 1.,0 micro'v6ora !media anului 011%" M#$:#7I# / 1.,1 micro'v6ora !media anului 011%" #ugust 011< )2 $#-34# / 1.,1 micro'v6ora !medie lunii IU7I2 011<" '73839I# / 1.,1 micro'v6ora !media anului 011%" )#7# #'I / 1.,0 micro'v6ora !media anului 011%" 0

M#$:#7I# / 1.,1 micro'v6ora !media anului 011%"

2. Impactul asupra mediului

Impactul functionarii centralei nucleare asupra mediului este monitorizat permanent, acest lucru fiind realizat prin controlul surselor, efluentilor si a mediului. Programul de monitorizare a mediului include toate activitatile necesare pentru determinarea nivelelor de radioactivitate in mediu si a impactului acestora asupra mediului si a sanatatii populatiei, impact datorat operarii normale a )$2/P 34 )ernavoda. In cadrul activitatilor e=ecutate in centrala pot fi identificate urmatoarele elemente care concura la asigurarea unei protectii adecvate a mediului si a populatiei( (a) controlul surselor / cuprinde masurile si activitatile necesare pentru confinarea materialelor radioactive. 'unt prevazute bariere multiple pentru a preveni scaparea materialelor radioactive in mediul inconjurator. (b) controlul efluentilor / cuprinde masurile si activitatile necesare pentru a controla evacuarile de radioactivitate si produse chimice in mediu pentru conformitate cu limitele sau tendintele specificate. (c) monitorizarea efluentilor / cuprinde masurile si activitatile necesare pentru masurarea evacuarilor de efluenti in punctele de emisie. (d) monitorizarea mediului / cuprinde masurile si activitatile necesare masurarii nivelelor de radioactivitate in mediu pentru a evalua impactul radiologic asupra sanatatii publicului si asupra mediului, datorat evacuarilor de efluenti din )$2/P 34. Pentru o estimare cat mai corecta a impactului functionarii centralei asupra mediului, in >

perioada ,5&% / ,55% a fost derulat programul de monitorizare preoperationala a mediului la )$2/P 34 )ernavoda. Masurarile efectuate in cadrul acestui program au detectat modificarile de radioactivitate a mediului produse ca urmare a accidentului de la )ernobal din ,5&.. Incep?nd cu anul ,551, valorile concentratiilor specifice de radionuclizi in factorii de mediu au revenit la valorile normale de dinainte de ,5&.. ezultatele acestui program de monitorizare preoperationala a mediului au fost rezumate, analizate si prezentate in lucrarea @'ummarA of the preoperational 2nvironmental Monitoring Program for )ernavoda $PP ,5&%/,55>B HP4/>5/,55%. Programul de monitorizare de rutina a mediului la )$2/P 34 )ernavoda a fost elaborat si aprobat in anul ,55< / 4/1,>.%/ PC. In anul 011% a fost elaborata revizia % prin care sunt introduse noi puncte de prelevare care sa monitorizeze impactul functionarii obiectivului 4I)# !4epozitul Intermediar de )ombustibil #rs", precum si apele subterane de ad?ncime, de pe amplasament si din orasul )ernavoda. Prin implementarea Programului de Monitorizare a Radioacti itatii Mediului, in perioada ,55. / 011> au fost analizate un numar de <C0> probe din jurul centralei si de pe o arie cu o raza de 0< Dm in jurul acesteia. *ipurile de probe au fost urmatoarele( aer !particule materiale, iod, vapori de apa", apa, sol, sediment, depuneri atmosferice, probe alimentare !peste, carne de porc, vita si pui, legume, fructe". #u fost efectuate de asemenea, masurari ale dozei gama e=terne. ezultatele acestor masurari nu au relevat prezenta unor radionuclizi )#$4U in mediul inconjurator )$2/P 34 )ernavoda, cu e=ceptia tritiului detectat in locatii aflate in imediata vecinatate a centralei. )$2/P 34 )ernavoda este autorizata sa utilizeze ca apa de racire apa din fluviul 4unarea, via )anal 4unare / Marea $eagra bief I. #pa calda este returnata in 4unare via canal 'eimeni sau in )analul 4unare/ Marea $eagra bief II. 'e utilizeaza substante chimice specifice( hidrazina, morfolina, ciclohe=amina pentru conditionarea chimica a sistemelor, acid clorhidric, hidro=id de sodiu, clorura ferica, var in procesul tehnologic pentru obtinerea apei deminareralizate in 'tatia de *ratare )himica a #pei si bioacid ca agent de control a incarcaturii macrobiologice in apa tehnica de serviciu. Programul de Monitorizare !"imica a efluentului lichid inactiv a fost conceput si aplicat pentru a verifica si demonstra respectarea cerintelor autorizatiei de gospodarire a apelor. / )onform acestui program toate substantele chimice utilizate pentru conditionarea chimica a sistemelor centralei sunt monitorizate in efluentul lichid. / *ratamentele cu agent de control al incarcaturii macrobiologice se efectueaza localizat, numai pe circuitul de apa tehnica de serviciu, avand ca scop limitarea fi=arii si cresterii scoicilor in conducte si echipamente. / 'ubstantele chimice utilizate pentru obtinerea apei demineralizate sunt monitorizate si sunt neutralizate inainte de evacuarea in efluent. )oncentratiile tuturor acestor substante in efluentul lichid se situeaza sub limita autorizata pentru evacuare. 4e asemenea se masoara temperatura apei calde evacuate si s/au efectuat studii privind impactul termic al evacuarii apei calde in 4unare si )analul 4unare / Marea $eagra. Impactul radiologic real al )$2/P 34 )ernavoda asupra populatiei este determinat prin programul de supraveghere a mediului inconjurator. 2lementele principale ale acestui programului sunt(

 )erintele pentru monitorizarea de rutina si studiile speciale in cazul unor eliberari radioactive din centrala. 4etalii despre locurile de amplasare a statiilor de monitorizare mediu, mijloacele de prelevari probe, masurarile analitice care trebuie efectuate si frecventa de prelevare. Proceduri detaliate pentru operarea statiilor de monitorizare si pentru analize de laborator, inclusiv metode de asigurarea calitatii si calibrarea echipamentelor. )alibrarea aparaturii se va face cu respectarea standardelor nationale, daca este posibil. aportarea anuala a rezultatelor programului de monitorizare a mediului si estimarea dozelor Encasate de catre populatie conducerii centralei si autoritatilor. Inregistrarile tuturor masurarilor analitice sunt pastrate pentru raportari viitoare, En conformitate cu legislatia nationala. 7aboratorul de )ontrol al Mediului )$2/P 34 )ernavoda, amplasat in orasul )ernavoda, este dotat cu echipamente performante si aparatura moderna de analiza si analizeza un numar mare de probe pentru a se stabili continutul de radionuclizi naturali sau artificiali. *ipurile de probe analizate sunt urmatoarele( aer / particule sub forma de aerosoli, iod, vapori de apa captate cu ajutorul a circa ,01 filtre amplasate in zece locatii de monitorizareF apa de suprafata / se analizeaza probe prelevate din trei locatiiF sol / se analizeaza cate patru probe de sol cu o frecventa anualaF sediment / se analizeaza probe din doua puncte de prelevare / o locatie indicator situata in punctul de deversare a apelor de racire de la centrala in 4unare si o locatie de fond situata in amonte de orasul )ernavodaF lapte / se analizeaza zeci de probe cu o frecventa saptamanalaF peste / se analizeaza probe prelevate din crescatoria *ibrinu situata la & Dm $de )ernavoda si din 4unareF carne (porc# ita# pui) / se analizeaza probe din punctele de prelevare situate in zonele Medgidia si )ernavodaF fructe / se analizeaza fructe reprezentative pentru dieta si specificul agricol al zonei / capsuni# cirese# caise# piersici# struguri din trei puncte de recoltare( 'atu $ou / ferma pomicola, )ernavoda / piata agroalimentara si 'eimeni / gospodarii particulareF legume / se analizeaza legume specifice dietei locale si produse in zona de posibila influenta a )$2/P 34 )ernavoda, recoltate din aceleasi locatii ca si probele de fructe. 4e asemenea sunt efectuate masuratori ale dozei gama e=terne si cu ajutorul unei retele de dozimetre termoluminiscente aflate in cincizeci de locatii de monitorizare amplasate in jurul centralei pe o arie cu raza de >1 Dm. Permanent rezultatele monitorizarii radiologice a mediului sunt comparate cu rezultatele Programului de Monitorizare Preoperationala a Mediului desfasurat in perioada ,5&% / ,55%. Pana in prezent nu au fost detectate modificari ale radioactivitatii mediului in zona orasului )ernavoda fata de perioada anterioara punerii in functiune a centralei nucleare.

<

>. $imitele de doza 7imitele de doze utilizate la )$2/P 34 )ernavoda sunt in concordanta cu $ormele ;undamentale de 'ecuritate adiologica !$' /1,60110" si recomandarile )omisiei Internationale de Protectie adiologica !I) P" stabilite in publicatia .1. 3biectivele pentru dozele individuale si colective sunt stabilite anual. 'unt stabilite obiective de limitare a dozelor pentru anumite lucrari si echipe de lucratori in functie de situatia e=istenta, ca masura de control intermediar. 4e asemenea este stabilit un sistem de control al dozelor incasate, pentru identificarea zonelor cu probleme si pentru luarea unor masuri corective in timp util. Raport de Mediu % Informatii Pri ind Radioacti itatea Mediului &misii Radioacti e #ugust 011. 7una Iulie / '.(( micro) *otal de la inceputul anului( *.*+ micro) )ontributia tritiului( &1G Iunie 011. 7una Mai / 1.'( micro) *otal de la inceputul anului( ,.1- micro) )ontributia tritiului( &1G ;ebruarie 011. 7una Ianuarie / 1.'- micro) *otal de la inceputul anului( 2..1 micro) )ontributia tritiului( /'0 Ianuarie 011. 7una Ianuarie / 1.-/ micro) *otal de la inceputul anului( 1.-/ micro) )ontributia tritiului( /'0 4ecembrie 011< 7una 4ecembrie / 1.1 micro) *otal de la inceputul anului( /.1/ micro) )ontributia tritiului( /'0 3ctombrie 011< 7una 'eptembrie / '.,2 micro) *otal de la inceputul anului 011< / ,.-* micro) )ontributia tritiului( /'0 'eptembrie 011< 7una 'eptembrie / '.(/ micro) *otal de la inceputul anului 011< / +.*+ micro) )ontributia tritiului( /'0 #ugust 011< 7una #ugust / './1 micro) *otal de la inceputul anului 011< / ../ micro) )ontributia tritiului( /'0

 Iulie 011< 7una Iulie 011< % '.., micro) *otal de la inceputul anului 011< / -.( micro) )ontributia *ritiului( /'0 $imite pentru populatie1 - Limita legala: 1000 microSv/an H *ritiu in #er I $23A !43!&35RA5IA D& 5RI5I2 I3 A&R (678m -) A32$ 2'', MAI APR MAR :&6 IA3 D&! 34; 4!5 )&P A2G I2$ I23 MAI APR MAR :&6 1.&<1 1.,<< 1.%<< 1.>5, 1.,CC A32$ 2''+ >.%11 1.>C5 1.,>% 1.,01 1.,,1 1.,<1 1.,,1 1.1<1 1.0.1 1.>0% 1.,&& 1.,15 1.1,0 1.11% 1.11% 1.11> 1.11< 1.11> 1.11, 1.11C 1.1,1 1.11< 1.10C 1.11< 1.1,< 1.1,> 1.1.1 D49A A)4!IA5A !43!&35RA5I&I D& 5RI5I2 I3 A&R (micro) 8luna)

IA3 1.,<% 1.11< I )ernavoda / 7aborator )ontrol Mediu )oncluzii privind iradierea in zona )ernavoda adioactivitatea naturala/ 0,% m'v6an adioactivitatea indusa de )$2/ cel mult ,G din radioactivitatea naturala, adica 1,1> m'v6an

.. Radioprotectia

adiatiile ionizante reprezinta un pericol caracteristic asociat e=ploatarii unei centrale nucleare. Preocuparea majora a conducerii pentru protectia !securitatea" si sanatatea angajatilor si a populatiei impune ca toate aspectele legate de pericolele potentiale ale e=ploatarii )$2/P 34 )ernavoda sa fie coordonate si controlate corespunzator. 'uccesul in e=ploatarea unei centrale nucleare depinde de mai multi factori. Un factor important este stabilirea si mentinerea unui program de radioprotectie efectiv si eficient. Politica si principiile de radioprotectie stabilite de conducerea )$2/ P 34 )ernavoda au avut ca punct de plecare politica de securitatea muncii si radioprotectie a 'ocietatii $ationale "$uclearelectrica" ce a reprezentat primul pas in dezvoltarea unui astfel de program. Programul se bazeaza pe e=perienta in e=ploatare a diferitelor centrale nucleare, inclusiv cele de tip )#$4U si include prevederile $ormelor ;undamentale de 'ecuritate adiologica emise de )$)#$ si recomandarile organismelor internationale, ca #I2# / #gentia Internationala pentru 2nergie #tomica, I$P3 / Institute for $uclear PoJer 3perations, I) P / International )omission on adiological Protection. Programul de adioprotectie stabileste standardele interne in cadrul carora trebuie sa se actioneze in vederea asigurarii unui inalt nivel de siguranta pentru activitatile ce se desfasoara in prezenta radiatiilor. 'tandardele stabilite pentru fiecare domeniu acoperit de program au fost detaliate in documente de referinta si in instructiuni pe centrala. 4ocumentele de referinta si instructiunile specifice au fost elaborate si sunt actualizate de catre 4irectia adioprotectie, in concordanta cu reglementarile nationale aplicabile si cu cele mai bune practici actuale mondiale in radioprotectie. )onformitatea cu standardele stabilite este asigurata prin dezvoltarea si folosirea procedurilor de radioprotectie. Insusirea acestor proceduri, coroborata cu o instruire temeinica specifica activitatii fiecarui angajat al centralei vor asigura faptul ca toate activitatile din centrala se desfasoara in conditii de siguranta din punct de vedere radiologic. Masurarea si inregistrarea corecta a dozelor incasate de catre personalul e=pus profesional al )$2/ P 34 )ernavoda si al contractorilor reprezinta un element foarte important al Programului de Radioprotectie. 4ozele incasate de catre personalul e=pus profesional al )$2/P 34 )ernavoda si al contractorilor se datoreaza e=punerilor e=terne si interne caracteristice unei reactor de tip )#$4U. Programul de dozimetrie, incluzand metodele folosite si justificarea lor tehnica, este elaborat de 4irectia adioprotectie. 'erviciile de dozimetrie sunt asigurate de un laborator !organism dozimetric" acreditat al centralei. &<punerea e<terna reprezinta e=punerea la surse radioactive aflate in e=teriorul organismului uman. 'ursa principala pentru iradierea e=terna intr/o centrala de tip )#$4U este radiatia gama. Monitorizarea personalului se realizeaza prin purtarea de catre acesta de dozimetre individuale integratoare cu detectori termoluminiscenti pentru masurarea dozei pe tot corpul si pe piele. *ot dozimetrele de tip termoluminiscent sunt folosite pentru masurarea dozei pe e=tremitati, pastilele termoluminiscente fiind fi=ate in zonele unde iradierea este cea mai mare !degete, incheietura mainii, glezne". Intr/o centrala )#$4U dozele de neutroni reprezinta o contributie mica la iradierea e=terna, insa ele sunt monitorizate la randul lor cu ajutorul unui debitmetru de neutroni.

&

&<punerea interna reprezinta e=punerea la surse radioactive ajunse in interiorul organismului uman prin inhalare sau ingerare. 'ursa principala pentru iradierea interna intr/o centrala de tip )#$4U o constituie aporii de apa tritiata. 4oza interna datorata acestei surse este determinata prin analiza probelor de urina. ;recventa masurarii depinde de concentratia tritiului in urina la ultima proba masurata( cu cat concentratia tritiului in urina creste, intervalul dintre doua furnizari de proba biologica scade, variind de la lunar la zilnic. 4ozele interne datorate altor surse sunt determinate prin masurarea directa a lucratorilor cu contorul de corp uman, cu o frecventa care depinde de natura activitatii desfasurate. Masurarile cu contorul de corp uman se fac semestrial, anual sau o data la trei ani. Pentru inregistrarea si regasirea corecta a dozelor este stabilit un sistem de inregistrare in format electronic !tip baza de date" si pe suport de hartie. Pe langa evidenta dozelor incasate, sistemul pastreaza si inregistrarile rezultatelor analitice ale tuturor probelor dozimetrice. 'istemul de inregistrare a dozelor este proiectat astfel incat sa permita fiecarui angajat, persoanelor responsabile cu supravegherea e=punerilor si organismelor de reglementare si control accesul la inregistrarile dozelor. <. Deseurile radioacti e 4eseurile radioactive sunt rezultatul activitatilor zilnice de intretinere, reparatii, al opririlor programate sau neprogramate ale centralei si sunt gestionate complet separat de deseurile conventionale. 4eseurile radioactive generate in urma acestor activitati sunt( solide !plastic, celuloza, sticla, lemn, filtre de purificare, filtre de la sistemele de ventilatie etc."F lichide organice !ulei, solvent, lichid scintilator"F amestecuri solide/lichide inflamabile. )olectarea si sortarea lor este efectuata de personal calificat, dupa reguli si criterii specificate prin proceduri. #ctivitatea de sortare se aplica tuturor tipurilor de deseuri radioactive. Pentru fiecare tip de deseuri radioactive !solide, lichide organice si amestecuri solide/lichide inflamabile se urmaresc diferite criterii( sursa de provenienta !cladirea serviciilor, cladirea reactorului" felul materialului !plastic, celuloza, metal, lemn, ulei, solventi etc." continutul de radionuclizi !viata scurta, medie sau lunga" debitul de doza la contact !slab active, mediu active". 4upa sortare, deseurile radioactive sunt stocate in containere speciale de ino=. 4eseurile radioactive lichide organice sunt pastrate in cladirea serviciilor, urmand sa fie solidificate pentru eliminarea potentialelor pericole de inflamabilitate. Unele deseuri solide sunt compactate cu o presa hidraulica pentru reducerea volumului. 'tocarea deseurilor radioactive solide sau solidificate este asigurata pentru toata perioada de e=ploatare a centralei in conditii de securitate si pastrare optime. 4epozitarea finala a acestor deseuri se va realiza numai dupa conditionarea in matrice solide, sigure, care sa garanteze ca cel putin >11 de ani nu vor avea impact negativ asupra mediului inconjurator.

.. Acuzatiile aduse centralei !A3D2 de la !erna oda *otusi, au fost aduse mai multe acuzatii aduse energeticii nucleare in general si filierei )#$4U in special.#stfel, o presupusa poluare radioactiva produsa de centrala )#$4U de la )ernavoda ar putea fi una din cauzele cresterii numarului de malformatii la nou/nascuti, a cazurilor de cancer si de leucemie in zona de sud/est a tarii. )onducerea centralei se apara zicand ca doza debit naturala acceptata astazi este de 0,%m'v6an si orice obiectiv nuclear e astfel proiectat si realizat ca, in mediul inconjurator, aceasta doza sa nu fie depasita. 'e fac masuratori, obligatorii si responsabile, inainte si dupa intrarea in functiune a centralei, care pot da masura poluarii radioactive in zona obiectivului nuclear si nu suspiciunile legate de aparitia unor cazuri medicale. )oncluziile masuratorilor in jurul )$2/)ernavoda sunt urmatoarele( ,. Masuratorile de doza globala, din regiunea de sud/est, nu indica nici o crestere fata de doza debit naturala( emanatiile radioactive ale centralei contribue doar cu 1,1,m'v6an, in 011< si 011. F doza gama in )ernavoda si orasele din zona este de circa 1,& m'v6an adica este datorata cauzelor naturale. 0. Masuratorile de izotopi radioactivi specifici din solul, atmosfera si apele din jurul centralei, facute inainte si apoi periodic dupa intrarea in functiune a obiectivului, nu indica nici o poluare semnificativa. 4ozele pentru efluentii radioactivi evacuati de la )$2 sunt in toti anii, de la punerea in functiune, sub 1,1,m'v6an, adica de ,11 ori mai putin decat ar fi permis prin lege. 3 alta acuzatie adusa a fost aceea ca filiera centralelor de tip )#$4U !combustibil U natural sau usor imbogatit in izotopul 0><U, moderator apa grea", prezinta acelasi risc de accidente nucleare ca si filiera 8M+ !combustibil U natural, moderator grafit",referindu/se la accidentul nuclear de la )ernobal. 4ar centralele comerciale din generatia a II/a de tip )#$4U, ca cea de la )ernavoda, sunt prevazute cu sisteme de securitate multiple ca sa nu se ajunga in nicio situatie, chiar la incalcarea voita a instructiunilor de e=ploatare, la accidente nucleare. #stfel de sisteme, sau echivalente, nu au fost prevazute pentru centralele de la )ernobal. $imeni nu si/a inchipuit ca personalul ucrainian, care efectua o cercetare de rutina, va provoca acel lant de incalcari ale regulamentelor si erori care au condus la primul accident nuclear din istoria energeticii. 'ubliniem ca problema nu este la sistemele de securitate ale obiectivelor nucleare, ci in credibilitatea pe care o au oamenii pe mana carora sunt date tehnologiile nucleareF tehnologiile nucleare vor fi benefice si sigure numai intr/o societate cu o cultura a radiatiilor nucleare, obtinuta prin educatia si instruirea membrilor acestei societati din scoala medie, in universitati si apoi continuu toata viata. 4e asemenea se afirma ca tritiul produs in zona activa a reactorului poate scapa in mediul e=terior, din circuitul de racire primar, fapt ce probabil este ascuns publicului, sau este necunoscut.

,1

Masurile luate la )$2 )ernavoda fac practic imposibil un astfel de accident. 4aca s/ar petrece el ar fi rapid neutralizat si eventualele scapari de tritiu in apa si aer, care sunt permanent monitorizate, nu ar duce la o crestere vizibila a nivelului natural, provocat de radiatia cosmica. Un nucleu de tritiu este produs in reactor in reactia nucleara de captura a unui neutron de catre un nucleu de deuteriu. *ritiul se produce in atmosfera prin aceeasi reactie nucleara( deuteriul e=istent in atmosfera capteaza neutronii proveniti din radiatia cosmica. *ritiul este un izotop radioactiv al hidrogenului, cu timpul de injumatatire de circa ,, ani. 7a )$2/)ernavoda vaporii de apa tritiata, care pot scapa in atmosfera la deschiderea vanelor de aerisire a circuitelor moderatorului si agentului de racire, sunt absorbiti de sisteme multiple de filtre. Moderatorul si apa grea pentru racire nu pot scapa datorita fisurarilor conductelor, acestea fiind practic triplate. 'pecialisti in dozimetrie pot confirma ca iradierea in aer liber in apropierea centralei este mai mica decat cea dintr/o camera inchisa de bloc din )ernavoda, sau )onstanta, datorita radonului. #stfel se dovedeste ca incriminarea )$2 K )ernavoda de poluare radioactive este nemotivata. Intr/o societate care se indreapta spre folosirea preponderenta a energiei nucleare, datorita necesitatilor crescande de energie ecologica si ieftina, situatia pare incredibila si probabil se va corecta.

,,