PIAA UNIC A COMUNITII ECONOMICE EUROPENE

Cuprins

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Mecanismul de lucru al pieei unice Libera circulaie a mrfurilor Libera circulaie a serviciilor Libera circulaie a capitalului Comerul electronic Legea companiilor Achiziiile publice Dreptul de proprietate intelectual i industrial Legea contractelor

1. Mecanismul de lucru al pieei unice

Ce este piaa unica ? Piaa unic european const in circulaia libera a populaiei, bunurilor, serviciilor si a capitalului in tarile membre ca si cnd ar circula intr-o singura ara. Crearea pieei unice reprezint esena uniunii. Piaa unica s-a realizat prin adoptarea de ctre instituiile UE si tarile membre a numeroase Directive prin care au fost eliminate barierele te nice, legale, birocratice, culturale !i protecioniste ale statelor membre !i s-a instituit comerul liber si mi!carea libera in cadrul uniunii. Potrivit Comisiei Europene, din "##$, piaa unica a creat peste %,& milioane de locuri de munca si a adus tarilor membre venituri suplimentare de peste '(( miliarde euro. Cum lucreaz piaa unica ? Eliminarea obstacolelor !i desc iderea pieelor naionale a condus la cre!terea competiiei intre firme in beneficul consumatorilor, care au o oferta mai mare de bunuri si servicii la preturi mai mici. )irmele vnztoare au acces liber la o piaa de peste *&( milioane de consumatori in cadrul UE !i posibilitatea de e+tindere a activitii pe piaa globala. ,ibertatea de mi!care a bunurilor, serviciilor, populaiei !i capitalului sunt spri-inite de politici specifice. Politica anti monopol previne tendina firmelor de a controla preturile sau pieele. .amenii se pot mi!ca liber !i pot lucra in orice ara a uniunii pentru ca statele membre recunosc calificarea academica si profesionala a acestora. /uvernele au czut de acord sa ia decizii care afecteaz sistemul pieei unice pe baza votului ma-oritarii si nu al unanimitii care este greu de atins. Piaa unica a creat posibilitatea liberalizrii pieei utilitilor 0telecomunicaii, electricitate, gaz si apa1 in beneficiul consumatorilor care au libertatea de a-si alege furnizorii. Limitele pieei unice

2ectorul serviciilor s-a desc is pieei unice 3ntr-un ritm mai lent dect piaa bunurilor. 2pre e+emplu pentru o gama larga de servicii financiare si transporturi e+ista 3nc piee naionale separate, in special, in domeniul transportului aerian si pe calea ferata. 4otodat, mai e+ista unele bariere te nice si administrative care trebuie eliminate pentru a asigura fluenta circulaiei libere a bunurilor si serviciilor. 5ceasta include reticenta unor tari membre de a accepta reciproc unele standarde si norme sau de a recunoa!te ec ivalentul calificrilor profesionale. 2istemul de impozitare difereniat reprezint un alt obstacol al integrrii !i eficientei pieei unice. Un pas 3nainte este considerat faptul ca aceste obstacole sunt cunoscute !i s-au iniiat aciuni pentru remedierea acestora, dar ritmul este diferit si specific fiecrui sector. 2pre e+emplu, Planul de aciuni pentru integrarea pieei serviciilor financiare a fost definitivat in anul %((&. 2e estimeaza ca noul sistem va reduce costurile la 3mprumuturi, att pentru firme cat si pentru consumatori, si va oferi celor ce economisesc bani o gama larga oportuniti de investiii, planuri de economisire !i sc eme de pensii. De asemenea, au fost reduse comisioanele bancare pentru transferuri peste frontiera. Protejarea pieei unice Piaa unica se bazeaz pe competiie !i autoriti de reglementare care guverneaz libera circulaie a bunurilor si serviciilor. ,ibera circulaie a persoanelor este reglementata prin 5cordul 2c engen, prin care au fost desfiinate frontierele e+terne ale statelor si a fost 3ntrit controlul la frontierele UE, inclusiv in aeroporturi si porturi. 6area 7ritanie si 8rlanda nu au semnat acordul 2 engen si nu se aplica 3nc in relaiile cu statele care au aderat la UE in %((*. Este necesara cre!terea nivelului de protecie pentru prevenirea pirateriei si a produselor contrafcute. Comisia Europeana estimeaz ca pirateria si produsele contrafcute costa UE peste "9.((( locuri de munca anual. De aceea, Comisia si statele membre lucreaz la 3ntrirea proteciei la cop:rig t si patente. 8n scopul 3ntririi proteciei mrcilor proprii, UE intenioneaz sa 3nfiineze o politie fr frontiere si cooperare in -ustiie. Europol este parte a acestei aciuni. 8n baza 5cordului 2c engen politiile naionale fac sc imb de informaii 3mpotriva celor ce fac fraude, dar proiectul Euro-ust prevede ca procurorii, politia si -udectorii vor forma o ec ipa de lucru 3mpotriva crimei organizate. Informaii suplimentare;
http://europa.eu.int/comm/internal_market/index_en.htm

Top

2. Libera circulaie a mrfurilor

,ibera circulaie a mrfurilor 3n cadrul pieei unice are la baz principiul recunoaterii reciproce a pieei unice care const 3n garantarea circulaiei libere a bunurilor !i serviciilor unui stat membru 3n celelalte state membre, c iar dac acestea sunt produse dup norme de calitate !i standarde diferite, cu condiia respectrii cu strictee a regulilor comune de interes general privind sntatea populaiei, protecia mediului !i a consumatorului. <n cadrul pieei unice funcioneaz, 3n general, principiul re!ulii de ori!ine. 5cest principiu garanteaz concordana cu principiul subveniei, prin crearea unor reguli detaliate la nivelul UE cu respectarea strict a tradiiilor locale, regionale !i naionale, care fac posibile meninerea diversitii produselor !i a serviciilor !i integrarea economic.

Comisia monitorizeaz modul de respectare a acestor principii de statele membre si 3ntocme!te rapoarte de evaluare din doi 3n doi ani, prin care con!tientizeaz statele membre despre problemele e+istente !i masurile care se impun. 8mplementarea acestor principii are ca int ceteni !i operatorii economici, prin aciuni pe dou planuri; unul la nivelul Comisiei, iar cel de al doilea la nivelul statelor membre. Planul de aciuni la nivelul Comisiei are 3n vedere; elaborarea unui / id privind principiul recunoa!terii reciproce n domeniul produselor industriale !i a unei bro!uri e+plicative de aplicare a Deciziei nr. $(&%=#& privind masurile derogatorii de la principiul liberei circulaii a bunurilor> analize economice privind aplicarea principiului recunoa!terii reciproce 3n diferite sectoare, avnd ca scop o mai bun evaluare a beneficiilor !i a costurilor de neaplicare> analize privind regulile naionale de protecie a consumatorilor pentru produsele financiare.

<n 3ndeplinirea acestor obiective Comisia are 3n vedere aciuni de formare, prin; organizarea de mese rotunde sectoriale cu reprezentaii autoritilor competente din statele membre si cu organizaiile profesionale> elaborarea de proiecte specifice la nivel naional, avnd ca scop diseminarea de informaii ctre publicul int despre principiul recunoa!terii reciproce.

Planul de aciuni la nivelul statelor membre, ca principal actor 3n implementarea principiului recunoa!terii reciproce, prevede 3ntreprinderea urmtoarelor msuri; includerea principului recunoa!terii reciproce 3n legislaia naional> s rspund 3n timp util la 3ntrebrile legate de aplicarea principiului recunoa!terii reciproce, cu e+cepia cazurilor care prezint sensibilitate ridicat> s 3ntreasc cooperarea 3ntre administraiile naionale ale statelor membre, prin reelele de contact la distan, 3ntlniri cu !efii centrelor de coordonare !i utilizarea sistematic a punctelor de contact, precum !i prin implicarea 3n mai mare msur a coordonatorilor naionali, 3n special, 3n domeniul profesiilor reglementate> s pregteasc periodic rapoarte cu problematica implementrii !i a soluiilor posibile.

5corduri cu tere ri. Comunitatea European a 3nc eiat acorduri pentru recunoa!terea reciproc a principiului circulaiei libere a bunurilor !i serviciilor cu; 5ustralia, Canada, ?oua @eeland !i 2U5, 3n scopul de a asigura acces efectiv pe pieele respective a mrfurilor prevzute 3n aceste acorduri. <n scopul de a impune recunoa!terea reciproc a principiului circulaiei libere a mrfurilor, respectiv pentru eliminarea sau reducerea barierelor 3n cale comerului cu bunuri, Comisia intenioneaz s 3nc eie un acord internaional 3n cadrul /542 sub egida .6C.

Informaii suplimentare privind; Principiul recunoa!terii reciproce a circulaiei libere a mrfurilor;

http://europa.eu.int/comm/internal_market/en/goods/mutrec.htm

Aestricii, statistici, sc eme specifice, reguli generale privind sigurana produselor !i armonizarea te nic 3n cadrul uniunii !i cu statele candidate" http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/s07000.htm 2istemul de rezolvare a problemelor legate de piaa unic !i adresele centrelor naionale;
http://europa.eu.int/comm/internal_market/solvit/

Cooperarea 3ntre statele membre pentru protecia consumatorului;

http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/l32047.htm

5sisten telefonic !i online; http://europa.eu.int/europedirect/index_en.htm

Top

#. Libera circulaie a ser$iciilor

2erviciile au o importan crucial pentru piaa intern comun a UE, deoarece acestea reprezint 3ntre B(C !i 9(C din activitatea economic a UE-%& !i apro+imativ acela!i procent din fora de munc ocupat a UE-%&. Principiul care guverneaz piaa intern a serviciilor a fost denumit generic Dprincipiul liberti fundamentaleE !i a fost reglementat prin 4ratatul Comunitii Europene. Potrivit acestui principiu, companiile cu sediul 3ntr-un stat membru au libertatea de a se stabili !i furniza servicii pe teritoriul altor state membre.

Principiul libertii de micare a serviciilor a evoluat de-a lungul timpului prin Hotrri ale Curii Europene de Justiie i prin reglementari specifice pe domenii, cum sunt: serviciile financiare, telecomunicaiile, emisiile i recunoaterea calificrilor profesionale Cu toate aceste reglementri, !n domeniul circulaiei libere a serviciilor nu s-a atins nivelul performanelor la nivelul circulaiei bunurilor "ummit-ul de la #isabona $%artie &''( a trasat sarcina elaborrii unei strategii pentru eliminarea barierelor care !mpiedic circulaia liber a serviciilor )n acest scop, !n iulie &''&, Comisia a elaborat *aportul privind piaa intern a serviciilor prin care s-a consemnat c e+ist o mare diferen !ntre vi,iunea privind economia integrat a -E i realitate *aportul pune !n eviden faptul c furni,orii din mediul .%%-urilor au de !nfruntat mai multe bariere !n comerul cu servicii dect firmele mari /vnd !n vedere c firmele mici sunt predominante din punct de vedere numeric, !n ianuarie &''0, Comisia a promovat Directiva privind !erviciile pe piaa intern a -E /cest document are ca obiectiv s elimine barierele discriminatorii, s moderni,e,e cadrul legal i administrativ, inclusiv !n domeniul serviciilor .1 i s determine statele membre s coopere,e mai mult i !n mod sistematic 2ocumentul consolidea,, totodat, drepturile utili,atorilor de servicii Potrivit Comisiei, !n ultimii 3' ani, beneficiile circulaiei libere a serviciilor s-au materiali,at !n crearea a peste &,4 milioane locuri de munc i venituri de peste 5'' miliarde de euro 1otodat, s-a constat c a crescut competiia, care a condus la creterea calitii i a gamei serviciilor i la convergena preurilor Informaii suplimentare:

http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/s70002.htm http://europa.eu.int/comm/internal_market/services/index_en.htm

Top

%. Libera circulaie a capitalului

Principiul liberei circulaii a capitalului este unul din cele patru principii de baz consfinite prin 4ratatul Comunitii Europene 05rt. B91 din "#&9. Potrivit Comisiei, circulaia liber a capitalului face posibil integrarea, desc iderea, competiia !i eficiena 3n cadrul pieei financiare !i a serviciilor !i aduce beneficii mai multe la toi. Pentru ceteni, circulaia liber a capitalului 3nseamn abilitatea de a face mai multe operaiuni 3n afara granielor, respectiv desc iderea de conturi bancare, cumprarea de aciuni ale firmelor strine, investiii 3n domeniile care asigur cel mai bun profit !i tranzacii imobiliare. Pentru firme acest principiu 3nseamn c au dreptul s investeasc 3n companii strine !i s ia parte la managementul acestora. ,ista complet a operaiunilor referitoare la mi!carea capitalului poate s fie accesat la adresa . <n practic, libera circulaie a capitalului a 3nceput 3n anul "##(, ca urmare a adoptrii Directivei nr. ""/3#$/%%&, care prevede eliminarea controlului autoritilor unui stat membru asupra cetenilor sau firmelor altui stat membru care doresc s fac investiii. ,ibera circulaie a capitalului a fost 3ntrit prin adoptarea 4ratatului de la 6aastric t, din "##$, prin care au fost eliminate toate restriciile legate de libera circulaie a capitalului !i plilor att 3ntre statele membre, ct !i 3ntre acestea !i tere ri. Cu acesta se consider c 3n acest domeniu legislaia este complet. Dup adoptarea 4aratului de la 6aastric t !i alte ri din afara zonei UE au adoptat principiul liberei circulaii a capitalului, c iar !i 3n condiiile 3n care unele state au solicitat perioade de tranziie cu privire la acordarea dreptului cetenilor strini de a cumpra cea de-a doua cas sau pmnt agricol. Principiul liberei circulaii a capitalului instituit de UE a desc is calea pentru cooperare 3n domeniul politicii de capital !i al plailor la nivel internaional. E+ist totu!i anumite e+cepii legate de libera circulaie a capitalului, att 3n interiorul UE, ct !i cu tere ri, care privesc domeniile; impozitrii, supraveg erea prudenial, considerentele de politic public, splarea banilor !i sanciunile financiare care fac obiectul Politicii E+terne !i de 2ecuritate Comun. Pe aceste teme Comisia comunic cu autoritile naionale de monitorizare pentru a se asigura aplicare corect a cestor e+cepii, iar acolo unde e+ist divergene de interpretare UE solicit spri-inul Curii Europene de Fustiie. Comisia apreciaz necesar monitorizarea activitilor specifice liberei circulaii a capitalului 3n scopul identificrii eventualelor bariere !i restricii 3n interiorul UE, precum !i pentru eficientizarea domeniilor care se mi!c 3ncet.

Informaii suplimentare:

http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/s7000$.htm http://europa.eu.int/comm/internal_market/capital/index_en.htm

Top

&. Comerul electronic

Dezvoltarea comerului electronic 0e-comer1 este unul din factorii c eie 3n efortul de a face UE cea mai competitiv !i dinamic economie bazat pe cunoa!tere din lume. Cadrul -uridic la e-comer pe piaa intern a UE este stabilit de Directiva privind comerul electronic 2000/3$/%& G&'()*7+ $,7 finalH G&'()2003+ 2,* Directiva privind semn-tura electronic- , Directiva 2002/3"/%& !i Comunicatul Comisiei G&'()$**"+ 374 - not publis ed in t e .fficial FournalH privind impozitul pe tranzaciile electronice. 'irecti$a 2((()#1)*C pri$ind comerul electronic a eliminat obstacolele pentru circulaia liber a serviciilor online pe piaa intern a UE !i formeaz cadrul legal pentru afaceri !i consumatori. Directiva stabile!te regulile armonizate privind transparena !i cerinele de informare ale furnizorilor de servicii online, comunicaii comerciale, contracte electronice !i limitri ale obligaiilor furnizorilor de servicii 8nternet 082P1. Directiva acoper toate categoriile de servicii ale societii informaionale, spre e+emplu; servicii 3ntre firme> servicii 3ntre firme !i consumatori> serviciile furnizate gratuit consumatorilor, a celor furnizate contra cost sau finanate, cum sunt cele de publicitate sau sponsorizate> servicii care permit tranzacii electronice 0vnzri interactive la distan de bunuri !i servicii !i centre de ac iziii1. 2ectoare !i activiti online acoperite de Directiv privind e-comer; presa online> baze de adate, servicii financiare, servicii profesionale0avocatur, medicale, contabilitate, ageni imobiliari1, servicii recreative 0video etc.1 reclam !i publicitate direct, servicii intermediare 0acces la 8nternet, transmisie !i de gzduire a informaiilor1. 5ctivitatea Comisiei Europene 3n conte+tul cadrului -uridic e+istent, const 3n; serviciile societii informaionale beneficiaz de principiile care guverneaz piaa intern a UE, privind libertatea de mi!care a serviciilor !i stabilirea liber 3n cadrul UE lrgite> monitorizarea !i urmrirea 3ndeplinirii prevederilor Directivei %(((=$"=EC privind e-comer, inclusiv prin prezentarea de rapoarte privind modul de aplicare, att pentru statele membre, rile noi integrate, ct !i pentru rile candidate> 3ncura-eaz cooperarea administrativ !i sc imbul de informaii 3ntre rile membre> 3mbunte!te informaiile disponibile 3n scopul con!tientizrii firmelor !i cetenilor> monitorizarea general referitoare la evoluiei cadrului -uridic, te nic !i economic al e-comer !i 8nternetului !i compatibilizarea sistemului cu regulile comerului electronic mondial urmrirea eventualele reclamaii referitoare la serviciile societii informaionale> urmre!te progresele !i identific ci noi mde aciune> 3ntre!te cooperarea internaional !i dialogul legislative pentru 3ncura-area dezvoltrii tranzaciilor pe 8nternet.

)uncionarea efectiv a e-comer pe piaa intern a UE este asigurat de clauza pieei interne, care 3nseamn c serviciile societii informaionale sunt, 3n principiu, subiect ale reglementrilor statelor membre. 'irecti$a pri$ind impozitul pe consum 04I51 pentru afaceri de comer electronic peste frontier, prevede c se va impunerea acestor afaceri are loc conform legislaiei unde are loc consumul, iar furnizarea de produse digitale nu va fi tratat ca furnizarea de bunuri. .biectivul principal al Directivei privind impozitul pe consum const 3n;

definirea serviciilor care fac obiectul tranzaciilor pe 8nternet care se supun impozitrii, inclusiv a serviciilor de informare cum sunt; culturale, artistice, sportive, !tiinifice, educative, recreative sau servicii similare acestora ca softJare, -ocuri electronice !i servicii generale pentru computere stabilirea modului de 3nregistrare a operatorilor cnd afacerea implic vnzarea ctre consumator final 3n scopul aplicrii 4I5.

Principiile instituite de Directiva privind impozitarea serviciilor tranzacionate electronic sunt; serviciile specifice livrate electronic, cnd sunt furnizate de un operator din afara zonei UE la consumator din interiorul UE sunt supuse impozitrii 3n interiorul UE si sunt subiect al aplicrii 4I5> cnd serviciile sunt furnizate de un operator UE la un consumator din afara zonei UE, impozitarea are loc la locul consumatorului !i nu fac obiectul 4I5 3n cadrul UE> cnd un operator cu sediul 3ntr-un stat membru al UE, furnizeaz servicii la o entitate lucrativ dintr-un alt stat membru al UE, locul furnizorului este considerat locul unde entitatea lucrativ 3!i are sediul> cnd un operator cu sediul 3n UE furnizeaz servicii unei persoane fizice din cadrul UE sau la o persoan impozabil din cadrul aceluia!i stat membru, locul furnizorului este considerat locul unde este localizat furnizorul.

Informaii suplimentare privind; cadrul -uridic al e-comer 3n UE ;

http://....europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/l24204.htm http://europa.eu.int/comm/internal_market/e/commerce/related/documents_en.htm

cadrul -uridic al e-comer 3n Aomnia; http://....mcti.ro

Top

+. Le!ea companiilor

5rmonizarea regulilor legate de guvernarea companiilor, a contabilitii !i auditului este esenial pentru crearea pieei unice 3n domeniul circulaiei produselor !i serviciilor financiare.

.biectivele legii companiilor sunt; protecia acionarilor !i a prilor contractante cu companiile> asigurarea libertii de a 3nfiina companii pe 3ntregul teritoriu al UE> instituirea principiului competitivitii !i eficienei 3n afaceri> promovarea cooperrii 3ntre companiile din diverse state membre !i stimularea dialogului dintre statele membre cu privire la modernizarea legii companiilor. 4ratatul de la Aoma consfine!te urmtoarele principii; companiile sunt recunoscute reciproc 3n toate statele membre>

companiilor 3nfiinate legal 3ntr-un stat membru nu li se vor solicita alte formaliti de ctre alt stat membru, dect cele care se solicit uzual firmelor naionale.

5rmonizarea legislaiei s-a fcut treptat 3n baza Directivelor specifice adoptate, respectiv;
prima Directiv 0"#B'1 care reglementeaz desc iderea, valabilitatea obligaiilor !i condiiile de nulitate ale companiilor cu rspundere limitat> a doua Directiv care armonizeaz standardele !i procedurile care guverneaz formarea de companii cu rspundere limitat> a treia i a asea Directiv, care reglementeaz operaiunile structurale, cum sunt comasarea !i divizarea companiilor, conform reglementrilor fiecrui stat membru> a patra a aptea i a opta Directiv, menite s armonizeze informaiile financiare publicate de companiile cu rspundere limitat, 3n scopul comparrii !i ec ivalrii datelor, avnd ca obiectiv crearea unui Dcod de contabilitate EuropeanE a dousprezecea Directiv , considerat Directiv cadru, reglementeaz companiile de tipul rspundere limitat cu un singur acionar>

Directiva privind preluarea controlului prin competiie )takeover bids1 adoptat 3n aprilie %((*, ale crei articole sunt opionale pentru unele state membre. Efectul const 3n crearea unei mai mari certitudini legale pentru companiile care fac obiectul prelurii controlului prin competiie !i prote-area intereselor acionarilor, 3n special a celor minoritari, a salariailor !i a altor pri interesate.

Cadrul legal comun care permite companiilor !i societilor europene e+istente s activeze 3n afara frontierelor UE este stabilit prin reglementari specifice 0cum sunt; t e European Economic 8nterest /rouping - EEI , European !or"s councils t,e European Compan# t,e European Cooperative $ociet# t,e European Association t,e European Mutual $ociet#1.

Companiile listate la burs sunt obligate s aplice $./"( adoptate !n &''4

standardele contabilitii internaionale

)n urma scandalului provocat de falimentul grupului american Enron, Consiliul a solicitat Comisiei s e+amine,e modalitile de moderni,are a legislaiei care guvernea, companiile Pe aceast ba, Comisia a lansat planul de aciuni care guverneaz companiile din &3 mai &''6 7C%M&'(()* '+,], care integrea, mai multe planuri de aciuni, dar separate de acesta, cum sunt:
t e 0inancial !ervices 1ction plan of "###> t e 2inancial reporting strateg3 of %(((> t e communication on corporate responsibilit3 of %((%> t e communication on industrial polic3 in an enlarged %urope > t e communication on t e priorities 2or the statutor3 audit in the %4 .

Prin aceste planuri de aciuni, Comisia argumentea, necesitatea elaborrii unor noi iniiative pentru moderni,area legislaiei e+istente sau complementare acesteia, din urmtoarele motive: pentru crearea unei piee interne mai bun8 pentru construirea unei piee integrate de capital8 pentru ma+imi,area beneficiilor din aplicarea te9nologiilor moderne care introduc utili,area mi:loacelor electronice ca prevederi obligatorii la !nfiinarea anumitor tipuri de companii8 pentru succesul e+tinderii i pentru a face fa sc9imbrilor impuse de evenimentele recente

Informaii suplimentare"

http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/s0*000.htm http://europa.eu.int/comm/internal_market/compan3/index_en.htm

Top

-. .c,iziiile publice

Ponderea ac iziiilor publice 0bunuri, servicii !i lucrri publice1 3n cadrul UE este estimat la cca. "BC din /DP al UE 0apro+imativ ".&(( miliarde euro 3n %((%1. ,a nivelul statelor membre ponderea este cuprins 3ntre "" !i %(C din /DP. 5vnd 3n vedere valoarea 3nsemnat a ac iziiilor publice 3n bugetul UE, ct !i al rilor membre, forurile europene sunt preocupate de a asigura proceduri desc ise !i transparente pentru cre!terea competiiei 3n domeniul ac iziiilor publice, 3n scopul reducerii costurilor pltite de guverne !i cre!terii economiilor la contribuabili. 5c iziiile publice fac obiectul reglementrilor UE !i a regulilor internaionale, dar nu toate ac iziiile publice sunt subiectul acestor reglementri. 2pre e+emplu; ac iziiile de ec ipamente militare pentru aprare sunt e+cluse de la aceste reguli, dar acestea trebuie s respecte prevederile tratatelor internaionale 3n domeniu. Pac etul de Directive privind ac iziiile publice a fost aprobat 3n %((* de Parlamentul European !i are menirea de a contribui la simplificarea !i modernizarea procedurilor de ac iziii publice, de e+emplu prin facilitarea ac iziiilor electronice 3n sectorul public. Comisia apreciaz c implementarea rapid a noilor Directive va contribui la cre!terea transparenei 3n domeniul ac iziiilor publice, va 3mbuntii funcionarea pieei interne !i va permite UE s profite de beneficiile pieei interne lrgite.

Informaii suplimentare privind; legislaia UE 3n domeniul ac iziiilor publice, sistemul de ac iziii publice 3n Aomnia;
http://....e/licitatie.ro/5ublic/&ommon/&ontent.aspx6275ublic8ome5age

ac iziii publice electronice, studii !i rapoarte;

http://....europa.eu.int/comm/internal_market/publicprocurement/index_en.htm

Top

/. 'reptul de proprietate intelectual i industrial

Cop:rig tul !i drepturile asociate acestuia, marca comercial, desenele !i patentele 0dreptul de proprietate intelectual !i industrial1 reprezint un stimulent pentru creaie !i investiii 3n noi activiti destinate dezvoltrii produselor prote-ate 0muzica, filmele, produsele media tiprite, softJare, emisii etc.1 !i contribuie la cre!terea competitivitii, a locurilor de munc !i a inovaiilor. Cop:rig tul este

asociat cu importante aspecte culturale, sociale !i te nice de care trebuie s se in seama la formularea politicii in acest domeniu. .c0uisul comunitar Directiva privind dreptul de proprietate intelectual !i industrial a fost adoptat 3n anul %((*. <ntr-o perioad de doi ani a permis armonizarea reglementrilor naionale ale statelor membre ale UE astfel 3nct au fost reduse barierele privind libera circulaie a bunurilor pe piaa intern a UE !i s-a creat cadrul pentru noi forme de e+ploatare a drepturilor de proprietate. <n prezent, e+ist preocupri pentru adoptarea unor msuri complementare; pentru consolidarea drepturilor, ca de e+emplu cele referitoare la accesul la -ustiie, sancionarea 3nclcrilor !i remedierea pre-udiciilor pe linia managementului !i licenieri drepturilor de proprietate.

Impactul economic al cop1ri!,tului. Cop:rig tul are o importan crucial pentru Comunitatea European deoarece aceasta implic media, cultura !i industriile bazate pe cunoa!tere. Dezvoltarea industriilor reprezint indicativul de performan al societii post industriale, 3n special, al celor aparinnd societii informaionale. <n %(((, industria cop:rig tului a contribuit cu peste ".%(( miliarde euro la economia UE-"& !i a creat o valoare adugat de *&( miliarde euro 0&,$C din valoarea total adugat a UE-"&1 !i &,% milioane locuri de munc 0$,"C di fora de munc ocupat 3n industria UE1. .specte internaionale ale cop1ri!,tului

2irectoratul general al pieei interne este responsabil pentru negocieri internaionale privind dreptul de proprietate intelectual i industrial !n cadrul ;.P< i alte foruri internaionale

Informaii suplimentare" Cop:rig t; http://....europa.eu.int/comm/internal_market/cop3right/index_en.htm 5cKuisul comunitar privind cop:rig tul;

....europa.eu.int/comm/internal_market/cop3right/documents/documents_en.htm9directives

Directiva

privind

dreptul

de

proprietate

intelectual

3n

societatea

informaional;

http://....europa.eu.int/comm/internal_market/cop3right/cop3right/in2so/cop3right/in2so_en.htm

Dreptul de proprietate industrial;

http://....europa.eu.int/comm/internal_market/indprop/index_en.htm

Top

2. Le!ea contractelor

Piaa unic a dat posibilitatea cetenilor, 3ntreprinztorilor !i companiilor s se anga-eze 3n activiti economice sau 3n alte activiti pe 3ntregul teritoriu al UE 3n condiii similare. <n cazul cumprrii de

bunuri sau servicii este necesar 3nc eierea unui contract prin care sunt definite condiiile 3n care tranzacia poate avea loc. Directivele adoptate pe linia armonizrii legislaiei 3n domeniul contractelor au avut ca obiectiv eliminarea obstacolelor pentru a asigura circulaia liber a bunurilor !i a serviciilor. Progrese substaniale s-au semnalat 3n armonizarea legislaiei contractuale 3n domeniile; comerului electronic, sectorul bancar !i al asigurrilor, dreptului de proprietate intelectual !i industrial, proteciei consumatorilor !i al politicii 3n domeniul 866-urilor. <n prezent, e+ist preocupri pentru cre!terea gradului de coeren a prevederilor legii contractelor !i 3n alte sectoare de activitate, e+istente sau cu perspective de dezvoltare. <n februarie %(($, Comisia a adoptat un &omunicat prin care a lansat un plan de aciuni viznd urmtoarele; aciuni pentru cre!terea coerenei 3ntre diferite instrumente ale legii contractelor, prin adoptarea unui cadru comun de referin> promovarea spre adoptare a 4ermenelor !i Condiiilor 2tandard 024Cs1 pentru uzul general 3n cadrul pieei interne a UE !i nu 3n cadrul unui singur stat membru> reflectarea cu atenie la oportunitatea instrumentelor legii contractelor 3n sectoarele nespecifice.

Informaii suplimentare;
http://....europa.eu.int/comm/internal_market/contractla./index_en.htm