1.

Localizare
Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba si Valea Jepilor, a oferit vetrei statiunii posibilitatea de a se extinde, de-a lungul acestor vai, pana sub abruptul Bucegilor. Spre sud, pe dreapta Prahovei, orasul se extinde cu localitatea Poiana apului, iar pe stanga vaii, pe plaiul piciorului !untelui "a!ora, cu cartierul avand acelasi nu!e. Pozitia !ate!atica a statiunii Busteni este data de ur!atoarele coordonate#

$atitudine nordica %&'(& $atitudine estica (&'))

Altitudinea !ini!a * la statia C+, - este de ..( ! si !axi!a * la ulti!a casa de pe strada /atei basarab - de 0.' !. 1istanta pana la Bucuresti, pe 123 * 4 3& - si pe calea ferata 5 3(0 6!7 pana la Brasov pe 123 * 4 3& - si pe calea ferata Bucuresti - Brasov 5 )8 6!. $i!ita nordica a localitatii este plasata in prea9!a :ilo!etrului 3)) - unde se gaseste tunelul taiat in pintenul /uchiei $ungi, iar cea sudica in apropierea orasului Sinaia, la :ilo!etrul 3(;, in punctul nu!it Vadul Cerbului sau <ura Padurii. 1in punct de vedere turistic, orasul Busteni are o pozitie dintre cele !ai incantatoare, fiind asezat chiar la poalele !untilor Bucegi, cu varfuri dintre cele !ai i!presionante. Busteni, este considerat de catre !ulti un = Sestogradcit> =, unde isi dau intalnire !area !asa a celor indragostiti de vaile si branele de far!ec ale !untilor. ?ncepand dinspre !iazanoapte, privirea cuprinde !ai intai creasta Bucsoiului ce duce la Varful @!u, apoi ur!eaza spre sud /orarul, cu acele ciudate stanci cunoscute sub nu!ele de = Coltii /orarului =, Piciorul /orarului se ter!ina prin /uchia lunga toc!ai la 123 * tunel -. Ar!eaza se!eata Costila si apoi Carai!anul, indesat si i!punator ce do!ina Busteniul, cladit in cea !ai !are parte la poalele lui. spre sud lantul Bucegilor se continua !ai intai cu Jepii /ici cu Claia /are, ur!eaza Jepii /ari, apoi Piatra Arsa si se tre!ina cu +urnica si Cota 3%''. $a est localitatea este stra9uita de !untele "a!ora * 3.(; - caracterizat printr-o panta lina. ?naintea tuturor !asivelor !untoase di ,o!ania, Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele !ai !ulte si !ai variate trasee de stanca, de la cele !ai usoare pana la cele de extre!a dificultate. 1in varful cel !ai inalt - @!u - (&'8 ! - aflat in nordul

!asivului, se desprind radiar cul!ile ce alcatuiesc Bucegii# cul!ea principala, cul!ile nordice si cul!ea Strunga. CULMEA PRINCIPALA Avand directia 2-S, for!eaza un = platou = intins cuprins intre Valea Prahovei si Valea ?alo!itei. ?nteresant pentru alpinisti este versantul prahovean cuprinzand !arele abrupt estic al Bucegilor, de 38'' ! inalti!e. Abruptul estic al cul!ii principale, do!inat de !untii Costila, Carai!an si Jepii /ici, se continua catre nord cu abruptul cul!ilor nordice /orarul si Bucsoiul. Accesul spre abruptu7 Bucsoiului se face !ai usor din ,asnov pe Valea <la9ariei, respectiv pe Valea !alaiesti. COSTILA ( 2490 m) Pri!ul in Bucegi si pe tara, Costila isi !erita pe deplin locul pe care-l ocupa in clasificarea alpinistilor. Ju!atate din nu!arul de trasee alpine ale Bucegilor este concentrata in abruptul Costila, iar poarta principala de intrare a acestui abrupt se afla la ,efugiul Costila. ancul Ascutit de langa ,efugiu ofera cataratorilor posibilitatea de a lua pri!ul contact cu conglo!eratul Bucegilor. Vis-a-vis de refugiu, dincolo de Valea Costilei se ridica ancul /ic. Arcand prin stanga ancului /ic pe Valcelul Pietros * Ariasul- se a9unge la baza pri!ului dintre cei patru pereti ai Costilei# Peretele Vulturilor *Policandrului-./ai la stanga invizibil de la ,efugiu si separat de Peretele Vulturilor printr-un contrafront !asiv pe care cresc !olizi, zade si 9nepeni, se afla Peretele Vaii Albe. 1easupra ,efugiului se inalta Creasta Costila - <albinelele, din care coboara spre sud Peretele Costilei iar spre nord Peretele galbinelelor, Coltul <albinelelor, Coltul /alinuluisi Peretel Branei. JEPII MICI (2148m) si JEPII MARI (2131m) Abruptul Jepilor /ici, ca si abruptul Costilei, este orientat spre Valea Prahovei si face parte din cul!ea Principala a Bucegilor desfasurandu-se de-a lungul Vaii Prahovei intre valea Jepilor si Valea Arlatorii /ari, dincolo de care se ridica !untele Carai!an la nord si Jepii /ari la sud. Peretele cu +lorile se inalta deasupra Branei /ari a Jepilor * Brana lui raducu -. ?n aval de Brana lui ,aducu, Coa!a Jepilor /ici se ra!ifica for!and doua !uchii# Claia /are si Claita, intre care se adanceste Valea Seaca a Jepilor.Alti!ul ele!ent al abruptului Jepilor il for!eaza Creasta Arlatorilor, intre vaile urlatoarea /ica si Arlatoarea /are, cu peretele Arlatorii /ari orientat catre sud.

CARAIMANUL (2384m) ?!presionantul colos de piatra pe a carei creasta se inalta, perfect ar!onizat cu natura, /onu!entul 4roilor, este probabil cel !ai cunoscut !unte din tara. $i!itele sale sunt# spre nord Valea Alba, care-l desparte de Costila, spre est Valea Prahovei, spre sud Valea Jepilor, dincolo de care se ridica Jepii /ici, spre vest, platoul so!ital al Carai!anuli coboara usor catre obarsia Vaii Jepilor, dincolo de care se ridica /untele Babele. Versantul nordic - Peretele Albisoarelor - se inalta din Valea Alba pana la Creasta Picaturii. Versantul estic, inalt de 3&'' !, de for!a trapezoidala, cu baza !are - Valea Prahovei si baza !ica - saua /are a Carai!anului pe care se inalta Crucea eroilor, este !arginit de Creasta Picaturii spre nord si /uchia /are a Portitei spre sud.Versantul sudic se ridica din Valea Jepilor catre /uchia !are a Portitei, inaintea careia se inalta ca o culisa Creasta Branelor7 strabatut de nu!eroase sistoace si de Valea Spu!oasa, versantul sudic se ridica in trepte !arcate de brane inierbate din Brana portitei pana in Brana /are a Carai!anului. MORARUL (2357m) /untele /oraru reprezinta una din cul!ile nordice ale Bucegilor, ce se desface direct din punctul de !axi!a altitudine al !asivului, respectiv Varful @!u *(&'8 !- catre est, intre haurile adanci strabatute odinioara de ghetari ale vailor Cerbului si /orarului. Cul!ea coboara in trepte largi# la extre!itatea estica se afla Acele /orarului# Acul de Sus, 1egetul Prelungit, 1egetul ,osu si Acul /are. +ata sudica a cul!ii * versantul Vaii Cerbului - este caracterizata prin brane largi. Prin contrast cu acest senin, fata nordica este aspra, rece si stancoasa, de o !are !aretie neantrecuta in zona Acelor /orarului, de unde coboara vaile Adanca, ,apa "apazii, Valcelul tancurilor, Valea Poienii. ?ntre firele acestor vai se inalta !ai !ulte turnuri# Coltul /osului, ancul ,etezat, , Coltul <hinturii, ancul Poienii, Coltul Vaii Adanci. +ata estica, frontala, a /orarului, brazdata de vaile Bu9orilor si Co!orilor, este incununata de stancile /anusii /orarului. BUCSOIUL (2492 m) Cul!ile nordice ale bucegilor se desprind din punctul cul!inant, varful @!u# catre est - /orarul, catre nord - Bucsoiul si catre vest Scara. 1in Cul!ea Scara se desprind alte doua cul!i catre nord, Padina Crucii si Cul!ea iganesti. ?ntre aceste cul!i se adancesc vaile !odelate de ghetarii din perioadele trecutelor glaciatiuni# Valea /orarului, /alaiesti, valea tiganesti. acest peisa9 este do!inat de !untele bucsoiul, alcatuit din Bucsoiul /ic.ul!ea bucsoiului /ic face parte din cu!pana apelor care separa /untenia de ransilvania. la nord de aceasta cul!e, fata estica a Bucsoiului /are se desfasoara de-a lungul Vaii

<la9ariei. 4a este brazdata de Valea Bucsoiului, Valea ,ea si afluentii lor. 1incolo de Valea /alaiesti, in Cul!ea Padina Crucii si valea iganesti, exista inca doua trasee alpine. CULMEA STRUNGA ?n sfarsit, cul!ea Strunga prezinta zone de abrupt atat catre vest <atanul, <rohotisul, Strungile /ari - cat si spre est - Batrana, atarul. Versantul branean al Cul!ii strunga for!eaza abruptul vestic al Bucegilor, cuprinzand peretii !untilor <utanul si <rohotisul.Spre deosebire de abruptul estic si nordic, aici predo!ina calcarele 9urasice. Aceste calcare apar si la poalele !untelui Batrana, pe versantul ?alo!itean al Cul!ii Strunga unde se afla zona de alpinis! din Valea Boroabei

2. Scurt istoric
?n ur!a cu cateva sute de ani, valea de sus a Prahovei de la Co!arnic la Predeal a fost tinut pustiu de asezari. ?n acea vre!e, pe aceste locuri exista o poteca anevoioasa care !ai tarziu a purtat nu!ele de = dru!ul do!nisorilor =. ?!portanta dru!ului va creste odata cu schi!barea scaunului do!nesc de la argoviste la Bucuresti. $a 3%&( Vladislav Voievod, scrie pargarilor din Brasov ca a hotarat ca dru!ul Prahovei sa fie = slobod si pe unde poftiti si sa ne tine! de aseza!antul cel vechi, de la do!nii de !ai inainte= . /ai tarziu, peste cativa ani, in 3%8;, Vlad epes se adreseaza 9udetului si pargarilor din Brasov, co!unicandu-le ca = a slobozit dru!urile si pe ,ucar si pe Prahova si pe elea9en si pe Buzau=. Cararea fiind ingusta, !arfurile din Brasov se transportau pe cai pana la Ca!pina, de unde se incarcau in care !ari. Stapanii cailor erau nu!iti prahoveni, cu toate ca erau locuitorii din "arnesti de langa Brasov. Acesti carausi erau organizati in bresle si-si aveau starostele lor, ca si celelalte !eserii de pe vre!ea aceea. 1espre dru!ul acesta anevoios al Prahovei se a!inteste si intr-un docu!ent dat de ,adu cel /are in februarie 3&'., cu putin ti!p inainte de !oartea lui# = Voi inchide toate dru!urile pe unde u!blati, dru!ul 1a!bovitei si dru!ul Prahovei=. 1espre lipsa asezarilor pe aceste locuri ne vorbeste si actul de fundatie al /anastirei Sinaia din 3& oct.3;0&# = a! zidit din te!elie si a! inaltat un schitisor nu!indu-se Sinaia, dupa ase!anarea Sinaiei cei !ari. Pe apa Prahovei la pustie sub !untele Bucegiului unde !ai inaintea zidirei acestia se afla sihastri, acolo in pustia aceasta=. $a 38'3 Constantin Brancoveanu porunceste ca pentru paza /anastirii Sinaia sa se scuteasca de darile catre do!nie %' de oa!eni din raisteni, subliniind totodata pri!e9dia in care traiesc calugarii din aceasta !anastire, fiind departe de orice asezare o!eneasca. /ai tarziu, in 3838, ?on /avrocordat dupa ce rea!inteste continutul actului dat de C.Brancoveanu# =...fiind dar aceasta sfanta !anastire, la un loc de !unte si

greu in laturea Plaiului, aproape de hotarul Ardealului, pe unde pururea fiind pustietate, oa!enii rai, hoti, talhari se afla=, Continuau subliniind ca = fiind nici acolea, nici i!pre9ur, nici pe aproape sat ca sa-l pazeasca la vre!e de gri9e si nevoie=. 1in actele de !ai sus se vede ca in aceasta parte a Prahovei sate cu locuitori stabili nu exista !ulta vre!e, pana la 38.( cand /ihai Sutu infiinteaza cu (% de fa!ilii de scutelnici ai /anastirii Sinaia, pri!ul catun - ?zvorul. 1e aici, apoi s-au intins locuitorii de-au for!at si celelalte asezari# Busteni, Poiana apului, Azuga, Predeal. Pana la sfarsitul secolulu al CV??? - lea pe valea de sus a Prahovei se gaseau asezari stabile # Schitul $espezi de langa Posada , !anastirea Sinaia inte!eiata in 3;0& de !arele spatar /aihai Cantacuzino, catunul ?zvor infiintat in 38.( de do!nitorul /ihai Sutu din scutelnicii !anastirii Sinaia, schitul Predeal inte!eiat in 38%% iunie (', precu! si un han !are = Slonul de Piatra = pe stanga Prahovei, nu departe de Casaria din "a!ora, cel !ai vestit din partea de sus a Prahovei. 4ra o cladire solida in care se puteau adaposti calatorii in ti!puri grele. Se spune ca in februarie 38.., prin pasul Predeal au intrat cateva corpuri de oaste austriaca, ocupand schitul Predeal si !anastirea Sinaia. ?n luptele care au avut loc intre austrieci si turcii sustinuti de /avrogheni, do!nul arii ,o!anesti, turcii au dat foc hanului Slonul de Piatra, de la poalele "a!orei. 4ra singura locuinta o!eneasca de la Sinaia in sus, inainte de 38&'. Alte cateva hanuri au luat fiinta dupa 3.''# Banul = $a ,u9a =* Predeal -,= Puristoaca = * Predeal -, si hanul din Busteni care, ca sezare stabila nu dateaza decat la inceputul secolului al C?C-lea. ?n harta ruseasca din 3.)&, in dreptul Busteniului se afla trecute catunele 1raguseti cu (' fa!ilii, restia si slonul de Piatra. Pri!ele doua catune sunt la originea orasului Busteni, iar ulti!ul a dat nastere cartierului "a!ora. Pri!ele asezari in Busteni iau fiinta pe Valea Cerbului in 9urul anului 3.'' si erau asezate la inta!plare prin poiene, pe unde era loc !ai larg. ?n anul 3.%; s-a inceput construirea soselei Ca!pina - Predeal care, din cauza eveni!entelor din anul 3.%., a fost intrerupta. Asezarile de pe valea de sus a Prahovei faceau parte la inceput din punct de vedere ad!inistrativ din co!una Podul 2eagului care se intindea pe o distanta de vreo )& 6!, de la Co!arnic pana la Predeal. ?n 3.;% in ti!pul do!niei lui Alexandru ?oan Cuza, satele Posada si Podul 2eagului, fiind !ai aproape de Co!arnic, se alipesc la aceasta. Celelalte localitati, printre care si Bustenii, au continuat sa faca parte din vechea co!una Podul 2eagului pana in 3..%. $a inceputul secolului CC, in anul 30'. Busteni si Poiana apului for!eaza co!una Busteni cu resedinta pri!ariei la Busteni. ?n anul 30%; Poiana apului a fost declarata statiune cli!aterica si tot in acelasi an Busteniul a fost declarat oras. ?n 30&' in dece!brie, odata cu i!partirea ad!inistrativ-teritoriala, Poiana apului a fost trecuta in co!ponenta orasului Busteni. $a inceputul secolului al- C?C -lea prin 3.'(, cand se presupune ca s-au stabilit pri!ii locuitori in Busteni, a avut loc fuga a o !are parte din populatia Bucurestilor din cauza teroarei raspandita de Pasvantoglu si car9alii lui. @ alta fuga a populatiei din Bucuresti pe Valea Prahovei in sus a avut loc in 3.(3 cand turcii, in ur!arirea lui ?psilante, !acelareau lu!ea din capitala. $ocuitorii

din Busteni au avut de suferit in 3.%. din partea trupelor rusesti, iar in 3.&% din partea ocupatiei austriece. /odernizarea cailor de co!unicatie, sporirea posibilitatilor de gazduire, aduc un !are nu!ar de vilegiaturisti care, in dru! spre statiunile balneare din Ardeal, a9ung sa cunoasca far!ecul natural si calitatile terapeutice ale localitatilor Sinaia si Busteni. 1ezvoltarea localitatii Busteni de la cateva fa!ilii in pri!a 9u!atate a secolului al C?C-lea pana la orasul de azi se datoreste intre altele si i!bunatatirii !i9loacelor de co!unicatie pe aceasta vale a Prahovei. ?n anul 3.%; s-a inceput dupa porunca lui Bibescu Voda, construirea soselei Ca!pina - Predeal. $ucrarile caii ferate Ploiesti - Predeal au fost incepute in 3.8; de catre o societate engleza dar soseaua a fost inaugurata la 3' iunie 3.80 de catre fir!a franceza <uilla. Pe fondul general al dezvoltarii econo!ice in ,o!ania, deter!inat de dobandirea independentei de stat, in 3..( se inte!eiaza de catre 6arl si Sa!uel Schiel originari din ,asnov, +abrica de Bartie din Busteni. +abrica S. C. Schiel producea hartie si saci de hartie lucrand cu 33%) !uncitori. ?n 3.0) +abrica de Bartie dispunea de o !oara de !acinat le!nul si o fabrica de cherestea si bete de chibrituri de la Susai * 3.03 - denu!ita si = +erastraul de la ,etivoiu =, ce a fost !istuit de incendiu in 3.0%. 1upa 3.0) intreprinderea a fost !arita, !odernizata si co!pletata prin infiintarea unei fabrici de cherestea la Azuga. ?n 30'% !oara de !acinat a fost transfor!ata in fabrica de celuloza. /iscarea social - culturala intre cele doua razboaie !ondiale era foarte vie in Busteni si se polariza de fapt in 9urul activitatii intreprinderii de hartie. 1espre inceputurile scolii din Busteni ave! un nu!ar de date scrise de fostul director al scolii, A./. /ihailescu, pe care le-a publicat in /onografia Scolii din Busteni in 30';. Scoala din Busteni a fost infiintata din 3.;&, dupa aparitia legii invata!antului rural obligatoriu . Scoala a functionat in aceasta casuta pana in 3.8', cand s-a !utat in alt local, proprietate a co!unei in care functiona si pri!aria. 2oul local al scolii din fata garii este construit in 3..8 * in el a functionat in ulti!ii ani biblioteca oraseneasca -. Pana in 3..3 scoala functioneaza cu doua clase, iar pana in 3.03 cu un singur invatator. inand sea!a ca pe vre!ea aceea procenta9ul pe tara al stiutorilor de carte era destul de scazut, nu!arul celor care au stiut carte in Busteni reprezenta un procent dublu *%)D-. An bun cunoscator si ad!irator al plaiurilor Busteniului s-a dovedit cunoscutul inginer de poduri si sosele 2estor Arechia, care in lucrarile sale cu caracter stiintific si literar a dovedit un atasa!ent deosebit acestor locuri. 1upa pri!ul razboi !ondial cultura s-a accentuat, in centrul ei ra!anand in continuare scoala si directorul ei de atunci, Vintila /arculescu. @data cu infiintarea in 30). a Ca!inului Cultural din Busteni intreaga !iscare culturala va fi diri9ata de acest for.

3 L!"#$i%#%i "!m&!'('%(
Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba si Valea Jepilor, a oferit vetrei statiunii posibilitatea de a se extinde, de-a lungul acestor vai, pana sub abruptul Bucegilor. Spre sud, pe dreapta Prahovei, orasul se extinde cu localitatea Poiana apului, iar pe stanga vaii, pe plaiul piciorului !untelui "a!ora, cu cartierul avand acelasi nu!e. Pozitia !ate!atica a statiunii Busteni este data de ur!atoarele coordonate#

$atitudine nordica %&'(& $atitudine estica (&'))

4 T!%#$ &!&)$#%i(
. 0.' locuitori

5 E"!'!mi(
C)$%)*# C*)"(# E*!i$!* N(#m)$)i Cel !ai !are si valoros !onu!ent al orasului Busteni, unic in tara, este Crucea 4roilor 2ea!ului cazuti pe ca!purile de lupta pentru intregirea nea!ului. A fost construita intre anii 30(;-30(8 prin gri9a /a9estatii Sale ,egina /aria si a!plasata pe saua !untelui Carai!an, la cota ((03 !.Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton ar!at, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dina!ul generator de energie electrica care ali!enta cele )'' de becuri a &'' E fiecare. 1i!ensiunile !onu!entului sunt i!presionante avand inalti!ea de %. ! si lati!ea de 3% !. ?n anul (''& /onu!entul a fost racordat la energia electrica a orasului, iar in noptile cand cerul este senin, privitorului i se ofera o i!agine feerica prin aparitia unei cruci i!ense incon9urata de nu!eroase stele de pe bolta cereasca. M!')m('%)$ + U$%im# G*('#,# + /onu!entul situat intre Biserica 1o!neasca si statia C+,, a fost ridicat in anul 30(. prin gri9a patronului +abricii de Bartie @tto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului

Caporal Vasile /usat, cazut in pri!ul razboi !ondial. 4ste opera sculptorului 1u!itru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dus!ana cu !ana dreapta ce-i !ai ra!esese teafara.Caporalul /usat s-a nascut in anul 3.0' in co!una 1o!nesti - Arges. A facut parte din batalionul unu al regi!entului doi graniceri, care avea sarcina pazirii granitei in sectorul !untelui Susai intre Predeal si Valea Prahovei. A luptat in 9urul Brasovului si in defileul @ltului la Caineni. A fost ranit in lupte de !ai !ulte ori, dar, stapanit de un nobil senti!ent patriotic, a refuzat sa plece in spatele frontului. ransferat la o unitate in /untii Vrancei, a fost ranit la bratul stang, continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos. A !urit eroic in luptele de la @ituz, $a inaugurarea !onu!entului in data de 0 septe!brie 30(., a luat parte insasi /.S. ,egina /aria, insotita de intreaga sa suita regala.

Bis(*i"# -!m'(#s"# "idita din piatra de cariera, este o copie redusa a /anastirii Borezu, prin arhitectura, dotarile interioare si vechi!ea sa, intrand in randul !onu!entelor re!arcabile ale orasului. 4ste o biserica ortodoxa , construita in anul 3..0. Ctitorie a regelui Carol ? si a reginei 4lisabeta, pictati in !ari!e naturala in pronaos. ?n for!a de cruce cu doua turle de for!e diferie, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro 1reossi. /obilierul este din ste9ar !asiv, iar catapeteas!a, considerata a fi cea !ai fru!oasa din ,o!ania, a fost lucrata la Viena.?coanele originale pastrate, sunt pictate de <heorghe atarascu si ucenicii sai. Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la /anastirea Sinaia - Agnes 4xner. C#s# R!m#'! . /*#'"(0# ?n centrul orasului vis - a - vis de Pri!aria orasului Busteni * Bulevardul $ibertatii - 38% - se gaseste Casa ,o!ano - +ranceza * C,+ -, institutie care are drept scop raspandirea culturii si civilizatiei ro!ane prin orice !i9loc legal in zona Vaii Prahovei * de la Ca!pina la Predeal -.?n acelasi ti!p C,+ asigura legatura dintre cele doua localitati infratite /oiss> - Cra!a>el - +ranta * departa!entul Saint -et - /arnel - localitate situata la aproxi!ativ )& 6! in sud - estul Parisului - si orasul Busteni. Botararea construirii C,+ a fost luata cu ocazia se!narii infratirii intre cele doua localitati * 300% - si a fost realizata in egala !asura cu fonduri locale franceze si ro!anesti 7 a fost inaugurata la 3 septe!brie 300;. Activitatea C,+ se deruleaza in cadrul Asociatiei = Prietenii Casei ,o!ano - +ranceze = condusa de un consiliu de ad!inistratie for!at din 33 persoane * % francezi si 8 ro!ani -, consiliu condus de pri!arii celor doua localitati. 1irectorul C,+, Profesor 1an Parpauta, pune in practica hotararile consiliului de ad!inistratie. Cladirea C,+ este o constructie !iniona cu un eta9 si este proprietatea Pri!ariei orasului Busteni. $a parter se afla secretariatul, cabinetul directorului, holul pentru expozitii, sediul Asociatiei de ?nfratire Busteni /oiss> - Cra!a>el si sediul Consortiului $ocal Busteni.

$a eta9 se afla biblioteca, sala de cursuri si sala de festivitati. Activitatile C,+# C)*s)*i ,( $im1# 2*#'"(0# - prof. @tilia - ,odica Parpauta si /ihaela - <abriela 1u!itrescu. 1e anul acesta se vor oferi diplo!e prin inter!ediul Aliantei +ranceze din Ploiesti. 1atorita frecventarii cursurilor de franceza organizate la C,+, elevii Scolii <enerale nr.3 Busteni au reusit sa castige pri!ele locuri la faza 9udeteana a @li!piadei de franceza organizata la Ploiesti. Bi1$i!%("# 3 im&*)m)% "#*%( +ond de carti in prezent# %.'&&7 ?!pru!uturi7 intre ;.( * in anul 3008 - si 3%'; * in anul (''3 -. Pentru atragerea publicului, s-a inaugurat rubrica = Cartea sapta!anii =, unde se prezinta noutatile cele !ai interesante ale bibliotecii.

C('%*)$ C)$%)*#$ AUREL STROE

" Cultura fiecarui popor este masura fericirii si singuratatii lui"

Cladirea Centrului Cultural Aurel Stroe, este clasata in categoria cladirilor de patri!oniu deoarece aici a functionat pri!a scoala din Busteni infiintata in 3..8.Cladirea a fost renovata in 3000 si dispune de spatii generoase dotate cu aparatura si instalatii de sunet si lu!ini !oderne. Centrul Cultural Aurel Stroe reprezinta un pol de cultura al vaii Prahovei, aici avand loc nu!eroase !anifestari cultural-artistice de interes local, national si international, unele dintre acestea devenind traditionale# +estivalul ?nternational de eatru Busteni (''87 +estivalul 2ational al eatrelor de ,evista pentru Copii aflat la a CV-a editie din care 3( au avut loc la Busteni7 <ala 2ationala a eatrelor Studentesti = Seri in lu!ea haliei=, din care & editii au avut loc la Busteni7 Stagiunea !uzicala organizata in colaborare cu /uzeul 2ational =<eorge 4nescu=, Bucuresti, cu recitaluri !uzicale in fiecare sa!bata7 /anifestari in cadrul celor doua festivaluri internationale =4nescu si !uzica lu!ii= organizat de +undatia =Prietenii !uzicii Serafi! Andrupov= si +estivalul =<eorge 4nescu= organizat de /uzeul 2ational <eorge 4nescu-Bucuresti7

Salta!ana Culturala de la Busteni, !anifestare co!plexa, intrunind !anifestari artistice variate, anul acesta ('3' aflandu-se la a ???-a editie7 +estivalul ?nternational de fil! 1ocu!entar uristic ,eligios = Crai!an +est-Busteni (''0 Personalitati care, in ti!p ne-au trecut pragul# ,adu Beligan, <heorghe 1inica, /arin /oraru, Victor ,ebenciuc, /ariana /ihut, a!ara Buciuceanu, Virgil @gasanu, /aia /orgenstern, Valentin <heorghiu, <abriel Croitoru, Cristian /andeal, John> ,aducanu, <hiur> Pascu, Boratiu /alaele, 2icolae Arss, atiana Stepa, Vasile Seicaru, Victor Socaciu, acade!ician /ihai Ci!poi, poetul !oldovean Valeriu /atei, 2icolae 1abi9a, ?lie ilascu si !ulti altii.

BiBLIOTECA ORASENEASCA 1otare - nu!ar de volu!e - (8.))( Activitatea Bibliotecii Publice se desfasoara confor! actelor e!ise de /inisterul Culturii si Cultelor privind organizarea si functionarea bibliotecilor publice * @rdin nr.(';0 F 300. si @rdinul nr.('(;F('''- si de Asociatia 2ationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din ,o!ania. @rologiul ce s-a !ontat pe fatada Casei de Cultura din Busteni * acolo unde a existat un ceas de exterior cu ani in ur!a - este un aparat de exceptie G ceas sincronizat cu ceasul ato!ic. Precizia absoluta este asigurata de sincronizarea prin siste!ul <PS * <lobal Positionig S>ste! - G siste! de radio navigatie globala for!at dintr-o constelatie de (% de sateliti si statiile lor de la sol. @rologiul are un cadran cu dia!etrul de 8' c!, reglare auto!ata a !ecanis!elor si a orei vara G iarna, siste! acustic sonor care contine un a!plificator de &'' E si doua difuzoare de (&' E. ?n !e!oria sa orologiul are inglobat un nu!ar de ;% de !elodii care pot fi progra!ate in functie si de eveni!entele deosebite si sarbatori legale. Printre alte !elodii se pot asculta colinde de Craciun, ?!nul 2ational al ,o!aniei, ?!nul A4, Bora Anirii, ?!nul Bucegilor etc. +ir!a producatoare este B@14 din +ranta iar cea care s-a ocupat de achizitionare si !onta9 este o fir!a din @radea. 1e re!arcat este faptul ca astfel de orologii au !ai fost !ontate in +ranta, Spania, Australia, Bosnia, <recia, /ala>ezia, Peru, urcia etc. Aceasta investitie este de 0''' 4uro, banii fiind de la bugetul local. Cetatenii orasului Busteni pot fi !andrii de o astfel de achizitie, ceasuri ase!anatoare existand in orase din cele !ai !ari tari din lu!e. M)0()$ CE4AR PETRESCU Pe strada udor Vladi!irescu nu!arul 3, intalni! o vila cu un aspect deosebit# este vila in care a locuit din 30)8 pana in

30;3, scriitorul Cezar Petrescu, autorul unor carti de !are valoare din literatura noastra, ca# ?ntunecare, Apostol, ,o!anul lui 4!inescu, +ra! Arsul Polar, etc. /uzeul contine biblioteca personala a scriitorului * 3')% volu!e din care )F% in li!ba franceza -. ?n hol pot fi ad!irate trei sculpturi se!nate @scar Ban, iar pe pereti sunt expuse cateva lucrari ale pictorilor JiHuidi, h.1u!itru, iser si <. $oeIenti.
/uzeul este o sectie a /A"4A$A? JA14 4A2 14 ?S @,?4 S? A,B4@$@<?4 P$@?4S ?. Capacitate# )'0 !p, din care ('% !p spatiu expozitional. Progra! de vizitare # /A, ? - 1A/?2?CA # 0'' - 38'' elefon F +ax # '(%% G )(3'.'

R(0(*5#%i# ,( #*6i%("%)*# i',)s%*i#$# si !*#s('(#s"# Situata pe strada elecabinei nr. %0-&3 co!pusa din# colonie !uncitoreasca la ?BB * 30'' -7 locuinte din incinta Babricii de Bartie7 blocuri locuinte !uncitoresti din incinta Babricii de Bartie7 anexe gospodaresti7 ha:e de productie ale Babricii de Bartie7 locuinta oraseneasca de factura ro!antica - strada $ibertatii - (&;7 locuinta oraseneasca de factura neoro!aneasca - strada $ibertatii - (&'7 locuinta oraseneasca de factura traditionala * vila Piscului - - strada Soi!ului - &7 locuinta oraseneasca de factura neoro!aneasca - gradinita din strada "a!bilelor -% Pe Bulevardul $ibertatii intre nu!erele ('. si (3', sunt doua banci din piatra !asiva prelucrata, construite si a!plasate in anul 30'%, prin gri9a neobositului si iubitorului de !unte, 2estor Arechia. Banca = $a ,egina = a!plasata in padure la circa ( :!, pe punctul nu!it = $a +ierastrau =, este o lucrare de arta construita din piatra !asiva, la 38 septe!brie 3.... Pe traseul turistic ca!inul Alpin - Poiana Costilei, este a!plasata o troita din le!n sculptat tip !ara!uresan.

7 I'5#%#m#'%
R(%(# s"!$#*# @rasul Busteni dispune de cinci gradinite, trei scoli generale cu clasele ? V??? si de un grup scolar.

GRA-INITA + /RAM URSUL POLAR + CU PROGRAM NORMAL SI PRELUNGIT Cadru 9uridic# teren si constructia - proprietate de stat 1ate privind constructia# +unctioneaza in local propriu7 Suprafta construita - (0).((& !p7 2u!arul incaperilor - (; din care & sali de clase nor!ale7 ?lu!inat electric7 ?ncalzirea - centrala ter!ica cu gaze naturale7 Apa potabila - de la reteaua publica7 <rup sanitar in incinta 7 2u!ar cabinete elevi - .7 2u!ar cabinete cadre didactice - (7 Personal# 1irector# CA,/42 4$42A V?SA27 2u!ar total cadre didactice - %7 2u!ar personal ad!inistrativ G )

GRA-INITA NR 2 CU PROGRAM NORMAL SI PRELUNGIT Cadru 9uridic# teren si constructia - proprietate de stat 1ate privind constructia# +unctioneaza in incinta Scolii <enerale nr.(77 Suprafta construita - ;%,&) !p7 2u!arul incaperilor - & din care ) sali de clase nor!ale7 ?lu!inat electric7 ?ncalzirea - centrala ter!ica cu gaze naturale7 Apa potabila - de la reteaua publica7 <rup sanitar in incinta 7 2u!ar cabinete elevi -)7 2u!ar cabinete cadre didactice -37 Personal# 1irector# CA,/42 /?$A7 2u!ar total cadre didactice -)7 2u!ar personal ad!inistrativ -3.

GRA-INITA NR 3 CU PROGRAM NORMAL Cadru 9uridic# teren si constructia - proprietate de stat 1ate privind constructia#

+unctioneaza in local propriu7 Suprafta construita - 3%..&' !p7 2u!arul incaperilor - ; din care ( sali de clase nor!ale7 ?lu!inat electric7 ?ncalzirea - centrala ter!ica cu gaze naturale7 Apa potabila - de la reteaua publica7 <rup sanitar in incinta 7 2u!ar cabinete elevi -37 2u!ar cabinete cadre didactice -37 Personal# 1irector# 2?CA$?2A /A2 4A2A7 2u!ar total cadre didactice -(7 2u!ar personal ad!inistrativ -3.

SCOALA GENERALA + NESTOR UREC8IA +

Cadru 9uridic# teren si constructia - proprietate de stat 1ate privind constructia# +unctioneaza in local propriu7 Suprafta construita - 08' !p7 2u!arul incaperilor - (. din care (' sali de clase nor!ale, ( laboratoare, biblioteca, sala de sport, cabinet !etodic, cabinet !edical, atelier7 ?lu!inat electric7 ?ncalzirea - centrala ter!ica cu gaze naturale7 Apa potabila - de la reteaua publica7 <rup sanitar in incinta 7 2u!ar cabinete elevi -3%7 2u!ar cabinete cadre didactice -(7 Personal# 1irector# <B4@,<B? A BA/BAC4A7 2u!ar total cadre didactice -)&, din care 3' invatatori, (& profesori7

2u!ar personal ad!inistrativ -0. SCOALA GENERALA NR 2 CU CLASELE I . 9III

Cadru 9uridic# teren si constructia - proprietate de stat 1ate privind constructia# +unctioneaza in local propriu7 Suprafta construita - ..( !p7 2u!arul incaperilor - (( din care 3) sali de clase nor!ale, 3 laborator, biblioteca, sala de sport, cancelarie7 ?lu!inat electric7 ?ncalzirea - centrala ter!ica cu gaze naturale7 Apa potabila - de la reteaua publica7 <rup sanitar in incinta 7 2u!ar cabinete elevi -.7 2u!ar cabinete cadre didactice 37 Personal# 1irector# 1A2?4$A <A24A7 2u!ar total cadre didactice (&, din care 8 invatatori, 3. profesori7 2u!ar personal ad!inistrativ -&

GRA-INITA NR 4 CU PROGRAM NORMAL Cadru 9uridic# teren si constructia - proprietate de stat 1ate privind constructia# +unctioneaza in local propriu7 2u!arul incaperilor - 33 din care ( sali de clase nor!ale7 ?lu!inat electric7 ?ncalzirea - centrala ter!ica cu gaze naturale7 Apa potabila - de la reteaua publica7 <rup sanitar in incinta 7 2u!ar cabinete elevi -%7 2u!ar cabinete cadre didactice -(7 Personal#

1irector# /A,?A A1@,4A A7 2u!ar total cadre didactice -(7 2u!ar personal ad!inistrativ -3. GRA-INITA NR 5 CU PROGRAM NORMAL

Cadru 9uridic# teren si constructia - proprietate de stat 1ate privind constructia# +unctioneaza in local propriu7 Suprafta construita - 30) !p7 2u!arul incaperilor - ; din care ( sali de clase nor!ale7 ?lu!inat electric7 ?ncalzirea - centrala ter!ica cu gaze naturale7 Apa potabila - de la reteaua publica7 <rup sanitar in incinta 7 2u!ar cabinete elevi -(7 Personal# 1irector# 1@,?2A /?$4SCA7 2u!ar total cadre didactice -(

SCOALA GENERALA + REGINA ELISABETA +3 POIANA TAPULUI Cadru 9uridic# teren si constructia - proprietate de stat 1ate privind constructia# +unctioneaza in local propriu Suprafta construita - 3).3.'8 !p7 2u!arul incaperilor - 3& din care 33 sali de clase nor!ale,(3 laboratoare, sala de sport, cancelarie7 ?lu!inat electric7 ?ncalzirea - centrala ter!ica cu gaze naturale7 Apa potabila - de la reteaua publica7 <rup sanitar in incinta 7 2u!ar cabinete elevi -.7 2u!ar cabinete cadre didactice 37 Personal# 1irector# A1@,ACB4 2?C@$4 A 2u!ar total cadre didactice (&, din care &8 invatatori, (' profesori7 2u!ar personal ad!inistrativ -('.

COLEGIUL + ION :ALIN-ERU + Cadru 9uridic# teren si constructia - proprietate de stat 1ate privind constructia#

+unctioneaza in local propriu7 Suprafta construita - ;)% !p7 2u!arul incaperilor - &) din care 30 sali de clase nor!ale, & laboratoare, biblioteca, sala de sport, 3' cabinete, cancelarie, atelier7 ?lu!inat electric7 ?ncalzirea - centrala ter!ica cu gaze naturale7 Apa potabila - de la reteaua publica7 <rup sanitar in incinta 7 2u!ar cabinete elevi -3&7 2u!ar cabinete cadre didactice - &7 Personal# 1irector# /?,4$A 1@B,47 2u!ar total cadre didactice ;3, din care ;3 profesori, 30 asociati7 2u!ar personal ad!inistrativ - (&

CENTRUL -E PREGATIRE PENTRU PERSONALUL -IN IN-USTRIE Profil - pregatirea si perfectionarea personalului din cadrul agentilor econo!ici7 1otari# Corp de invata!ant# Sala a!fiteatru - )8' locuru7 ; sali de curs cu )'-;' locuri fiecare7 3 laborator infor!atica doatat cu PC-uri, i!pri!ante, scanere,retea si conectare ?nternet7 ( laboratoare de li!bi straine * engleza si franceza - cu 3. locuri fiecare, aparatura audio-video, video si V color7 atelier de tehnoredactare si !ultiplicare.

Anitate proprie de cazare cu 3'& ca!ere, grup sanitar propriu, ter!opane, C cu gaze, V color7 Cantina cu doua sali - sala !are cu ('' locuri si sala de protocol cu ;' locuri, bar.

7 P*!i("% si &*!;*#m ,( ,(05!$%#*(

PRE4ENTAREA CONSORTIULUI LOCAL BUSTENI 1 O*;#'i0#*( C$B este o asociatie cu personalitate 9uridica, non-profit apolitica si nonguverna!entala care a luat fiinta in orasul Busteni in anul 3008. 1in co!ponenta asotiatiei fac parte institutii si societati co!erciale locale dintre care !entiona!# Consiliul local, unitatile de invata!ant, unitatile din sanatate, societati co!erciale din turis!, diverse asociatii cu profil cultural sau de afaceri. Asociatia este condusa de un Consiliu de ad!inistratie, iar activitatea curenta este asigurata de Biroul executiv. Confor! statutului sau, scopul asociatiei este pro!ovarea progra!elor de dezvoltare social-econo!ice de interes local si regional. C$B se i!plica in elaborarea progra!elor de dezvoltare locala si atragerea organizatiilor reprezentative locale in realizarea progra!elor propuse. Prin activitatea sa C$B asigura# -spri9inirea initiativelor de dezvoltare econo!ica locala cu progra!e care sa duca la crearea unor noi locuri de !unca7 -spri9inirea crearii si dezvoltarea, pe plan local, de intreprinderi !ici si !i9locii7 -actiuni orientate pentru dezvoltarea serviciilor si infrastructurii in turis!7 -culegerea, prelucrarea de date si infor!atii, crearea unei baze de date zonale7 -actiuni de pro!ovare turistica a zonei. 2 A"%i5i%#%i ,(s2#s)*#%( 1intre activitatile desfasurate !entiona! realizarea proiectelor legate de dezvoltarea unor proble!e ale co!unitatii din orasele Busteni, Sinaia, Azuga, Predeal. Aceste proiecte au beneficiat de fonduri nera!bursabile co!unitare in valoare totala de 3('.''' 4uro. 1intre aceste proiecte !entiona!#

2 1 C('%*)$ 0!'#$ ,( i'2!*m#*( &('%*) #,mi'is%*#%i# &)1$i"# $!"#$# Sis%(m ,( "!m)'i"#*( si i'2!*m#*( #$ APL ,i' !*#s($( Si'#i#< B)s%('i< A0);#< P*(,(#$ $a baza acestui proiect s-au aflat o serie de proble!e identificate in zona, atat in ter!eni de dezvoltare econo!ica si de infrastructura, ca si in ter!eni de dezvoltare a industriei turis!ului in zona. Prin i!ple!entarea proiectului a putut fi realizata o baza de date co!una, prezentand zona ca un intreg, !ai !ult, realizarea unei ase!enea baze de date co!una evita elaborarea acelorasi baze de date pentru fiecare localitate in parte, fara posibilitati de a schi!ba infor!atii intre ele. Bugetul proiectului a fost de .3..&' 4uro, din care )8.%&' 4uro au fost fonduri Phare. 2 2 C('%*)$ ,( "#$i2i"#*( i' ,!m('i)$ I',)s%*i(i si #$ s(*5i"ii$!* B)s%('i Acest proiect a fost realizat in cadrul Progra!ului de ,edistribuire a +ortei de /unca co!ponenta de 1ezvoltare 4cono!ica $ocala si a avut la baza !odelul reco!andat de 1eparta!entul /uncii din S.A.A., cu spri9in financiar ASA?1. Bugetul proiectului a fost de %%.3'' J din care )'.''' J fonduri ASA?1. Prin acest proiect , realizat de Consortiul $ocal, orasul Busteni a fost unul din pri!ele 8 localitati din tara alese pentru derularea rundei pilot, iar rezultatele i!ple!entarii au fost apreciate in !od deosebit de finantator. 2 3 C('%*)$ ,( *("!'5(*si( &*!2(si!'#$# i' ,!m('i)$ s(*5i"ii$!* ,( i'%(*(s &)1$i"< s!"i#$ si i' %)*ism Bugetul proiectului a fost de &3.);' 4uro din care )'.8%' 4uro fonduri Phare. Proiectul a fost i!ple!entat de C$B in parteneriat cu C.P.P.?. Busteni si unitati acreditate pentru a face instruirea in do!eniile respective. $a final au ur!at si absolvit cursurile ('& persoane, dintre care .) sunt anga9ate in unitatile cu profil turistic. 2 4 C!'s%*)i*(# # ,!)# 1#0( s&!*%i5( m)$%i2)'"%i!'#$( i' B)s%('i Proiectul si-a propus realizare a ( baze sportive !ultifunctionale *teren de tenis, baschet, vole, handbal- la Botel Silva si Botel B. . .*azi Botel Alexandros-. @biectivul proiectului a fost de a diversifica baza de agre!ent a statiunii, atat pentru turisti cat si pentru localnici. Proiectul a contribuit la cooperarea dintre societatile din cadrul turis!ului pentru folosirea in co!un a bazelor de agre!ent

si la realizarea unui obiectiv din strategia de dezvoltare a orasului elaborata de Consiliul $ocal.Proiectul a fost realizat si el, Busteniul dispune de ( baze !oderne cu suprafata de 9oc sintetica si cu ilu!inare pentru nocturna. 1e ase!enea proiectul a fost considerat de finantator o reusita. ?n afara activitatilor si proiectelor enu!erate !ai sus, CB$ a participat la intoc!irea studiului de fazabilitate -=Supers:i in Carpati=- i!preuna cu /inisterul uris!ului si Consortiul 1olo!iti ?talia. Avand o experienta de . ani in i!ple!entarea si !onitorizarea proiectelor Phare, C$B poate asigura conditiile de functionare a Anitatii de ?!ple!entare cuprinse in =Acordul Cadru= ce insoteste Contractul de executie al proiectului =?nfrastructura acces turistica Busteni-Valea Alba -Calinderu=. Avand in vedere cele prezentate !ai sus , C$B propune ?nstitutiilor de ?nvata!ant din orasul Busteni, !e!bre ale acestuia, funda!entarea unui progra! de invata!ant care sa pregateasca necesarul de personal calificat in cele doua do!enii a!intite, constructii civile si turis!.