Descoperiri uluitoare despre adevratele cauze ale CANCERULUI. Corpul se vindec singur, dac bolnavul n elege CAU!

A "#LII
Scrie un comentariu Mergi la comentarii.

$ Doctorul ger%an R&'e (A)ER *+oto, a tratat cu succes peste -../// de pacienti doar stand de vorba cu ei. Nu +acea ni%ic %agic, in a+ara +aptului ca le e0plica logic si rational despre stransa legatura dintre starea %entala si boala. El sustine ca +iecare o% s$a i%bolnavit din cauza unui progra% %ental distructiv, nascut in ur%a unui 1#C e%otional. El a nu%it acest soc dupa nu%ele +iului sau2 D&r' (a%er 1&ndo%e sau D(1 *sindro%ul Dir' (a%er,. Dr. Hamer era in anii 70 Cercetator si Sef al Clincii de Oncologie din Munchen unde trata cancerul folosind, la fel ca ceilalti doctori, tratamentele clasice de tratarea cancerului, care se dovedeau a fi mai mult sau mai putin eficiente. Insa cursul vietii doctorului Hamer avea sa se schim e radical, in luna decem rie a anului !"7#, cand a pri%it teribila veste ca +iul sau DIR3 , de doar .4 ani, a +ost i%puscat %ortal. Mai mult decat atat, la cateva luni de la eveniment a murit sotia lui. $ceste socuri l%au ranit la un nivel profund, si, ca si cum n%ar fi fost destul, peste cateva luni s$a i%bolnavit de CANCER la 5E15ICULE.

$&unsese un doctor care trata pancientii de cancer, iar in paralel tre uia sa se trate'e pe el insusi de cancer. (ra speriat de rata mare de insucces a tratamentelor clasice, pe care ar fi tre uit sa le urme'e si el, insa nu mai avea incredere in ele . Desi pare descura&ator, acest conte0t ur%a sa$l a6ute pe Dr. (a%er sa revolutioneze lu%ea %edicala. Din moment ce nu fusese niciodata grav olnav, a suspectat imediat ca de'voltarea cancerului sau poate avea legatura directa cu tragica pierdere a fiului sau. Moartea lui Dir) si propria sa e*perienta cu cancerul l%au facut pe Dr. Hamer sa investighe'e istoricul pacientilor sai de cancer. $ aflat foarte curand ca, la fel ca el, toti au trecut prin e*periente e*trem de stresante, inainte ca oala sa se instale'e si sa se de'volte. O servarea cone*iunii dintre minte si organism nu a fost surprin'atoare. +umeroase studii aratasera de&a ca atat cancerul, cat si alte bolii sunt +oarte des precedate de un eveni%ent trau%atizant. E0ist o LE7A5UR8 dintre di+eritele zone creiereului 9i anu%ite organe Dar Dr. Hamer a dus cercetarile sale cu un pas mai departe. ,rmarind ipote'a ca toate evenimentele din organism sunt controlate de creier, a analizat to%ogra+iile pacientilor sai si le$a co%parat cu istoricul lor %edical. Dr. Hamer a descoperit ca orice boala, nu nu%ai cancerul, este controlata de o zona din creier ce ii corespunde in mod specific si este legata, in %od particular, de un eveni%ent trau%atizant perfect identifica il. Mai e*act, a sesi'at aparitia unor vibratii %ai anor%ale, vi'i ile su forma de cercuri concentrice pe to%ogra+ie, in diferite 'one ale creierului. Mai interesant era ca, oamenii cu acelasi tip de cancer, aveau vi raii mai intense (-$C. in aceleasi 'one ale creierului. Cu alte cuvinte, +iecare tip de cancer avea o zona corespondenta in creier, care nu %ai +unctiona corect.

Cu aceasta descoperire a pus a'ele a ceea ce se numeste N#UA )EDICINA /pentru care va fi desconsiderat de ceilalti doctori, dupa care i se va retrage dreptul de a %ai pro+esa /pentru ca pertur a afacerile marilor companii farmaceutice, care, pentru a supravietui, tre uie sa vanda anual citostatice, vaccinuri, medicamente care dau dependenta etc.0. Cand Dr. Hamer a fost arestat, in !""7, pentru acordarea de sfaturi medicale, fara a avea licenta medicala, pentru trei persoane, politia a confiscat fisele pacientilor sai si le%a anali'at. ,n procuror pu lic a fost nevoit sa recunoasca in timpul procesului, ca dupa : ani, ;./// din ;.:// de pacienti ai dr. (a%er, cu cancer in +aza ter%inala, erau inca in viata. In cazul trate%entelor conventionale, ci+ra aceasta este inversa. +oua medicina porneste de la 12egula de 3ier a Cancerului4 2egula de 3ier a Cancerului5 <iecare cancer sau alta a+ectiune grava, are drept cauz un C#N<LIC5 care genereaza UN 1#C E)#5I#NAL2 nu%it D(1 /Sindromul Dir) Hamer 6 denumit astfel in onoarea fiului sau0 care i%bolnaveste o%ul %ai intai la nivel %ental, cand apar dereglari in creier, iar in +inal boala se ras+range asupra unui organ. 7a aceast8 regul8, se adaug8 alte dou8 conclu'ii esen9iale5 a. .ipul conflictului care a generat SOC,7 (MO.IO+$7/DHS0 determin8 !#NA in care apar vibratii anor%ale in creier. :ona de pe creier in care apar aceste inele concentrice, deter%ina organul in care va aparea oala. . Cu cat durea'a mai mult conflictul, cu atat se im olnaveste mai rau organul corespun'ator acestui tip de conflict. $ceste conclu'ii au re'ultat in urma e*perimentelor practice pe care dr. Hamer le%a facut pe oameni si pe animale. $ demonstrat mai intai cum, si animalele, la fel ca oamenii, sunt predispuse olilor un urma unui conflict care generea'a un soc emotional. Originea olilor este ;n creier Dr. (a%er a stabilit ca <orice oala este cau'ata de un soc emotional /numit DHS0 care surprinde individul total nepregatit4. =sihologic vor ind, DHS este un incident foarte personal, conditionat si determinat de e*perientele noastre trecute, de vulnera ilitati, de perceptiile personale, de valorile si credintele personale. Cu toate acestea, DHS nu este doar un conflict emotional, ci si iologic, care tre uie inteles in conte*tul evolutiei noastre personale.

$nimalele e*perimentea'a aceste socuri iologice in urma pierderii ruste a cui ului sau teritoriului, a pierderii unui pui, a separarii de partener sau de grup, a unei amenintari nesteptate, a unei perioade de nemancare sau a unei amenintari de moarte. Un barbat, de e0e%plu, poate suferi un soc conflictual de <pierdere a teritoriului4 , cand isi pierde casa sau locul de munca, pe neasteptate> pentru o +e%eie, un soc conflictual <in camin4 poate fi o gri&a pentru inele unuia dintre mem rii familiei> un soc conflictual de tipul <a andonului4 poate fi declansat de un divort nepreva'ut sau de o spitali'are de urgenta> copii sufera deseori un soc conflictual <de separare4, cand mama se decide sa se intoarca la munca sau cand se despart parintii. $nali'and mii de tomografii /C.0 in relatie cu istoricul pacientului, Dr. Hamer a descoperit ca, atunci cand are loc D(1, socul i%pacteaza o zona speci+ica, predeter%inata din creier, cauzand o leziune care este vizibila pe to%ogra+ie, ca un set clar de inele concentrice /In !"#", Siemens, producatorul german de aparate tomografice, a confirmat ca aceste inele nu provin de la o proasta functionare a aparaturii0. Dupa i%pact, celulele cerebrale trans%it socul i%pactului catre organul corespondent care, la randul lui, raspunde cu o modificare specifica, ce poate fi anticipata. Motivul pentru care diferitele conflicte sunt legate indisolu il de anumite 'one ale creierului este acela ca, de%a lungul evolutiei noastre, fiecare parte a creierului a fost programata sa raspunda instantaneu la posi ile conflicte sau amenintari. In timp ce <vec=iul creier> /cere elul, 'ona amigdaliana0 este programat cu instuctiuni de a'a legate de supravietuire, care corespund respiratiei, hranirii sau reproducerii, ?noul creier> /creierul mare0 este codat cu teme mult mai av ansate, precum cele legate de con+lictele teritoriale, con+lictele de separare, con+lictele de identitate si cele legate de autoapreciere, increderea si respectul de sine. Cercetarile medicale ale Dr. Hamer sunt strans legate de em riologie, pentru ca, indiferent de felul in care organul raspunde unui conflict, fie prin de'voltarea unei tumori, prin deteriorarea tesutului sau prin dereglarea functionarii, toate acestea sunt determinate de stratul em rionic al germenului din care provin atat organul, cat si tesutul cere ral corespondent. ?+M 1Ontogenetic S@stem of .umors4 /Sistemul Ortogenetic al tumorilor0 ilustre'a ca organele controlate de ?vec=iul creier> care deriva din endoderm sau vechiul creier mesoderm, precum pla%anii, +icatul, colonul, prostata, uterul, pielea in pro+unzi%ea ei, pleura, peritoneul, pericardul, glandele %a%are, etc., genereaza intotdeauna proli+erare celulara, imediat ce conflictul corespondent are loc la nivelul creierului. .umorile acestor organe se de'volta e*clusiv pe durata fa'ei active a conflictului /initiata de DHS0. (-(M=7(

Cancerul de plaman 1a lua% e0e%plul cancerului de pla%an2 conflictul iologic asociat cu cancerul de plaman este un soc de tipul ?+rica de %oarte>, deoarece, in termeni iologici, panica de moarte este echivalenta cu incapacitatea de a respira. Odata cu socul datorat fricii de moarte, celulele pulmonare alveolare care reglea'a respiratia incep instantaneu sa se multiplice, formind o tumoare pulmonara. Contrar parerilor conventionale, aceasta multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces fara rost, ci serveste unui scop iologic foarte ine definit, si anume sa creasca capacitatea pulmonara, optimi'and astfel sansele de supravietuire ale organismului. $nali'ele tomografiilor intreprinse de Dr. Hamer demonstrea'a ca fiecare persoana olnava de cancer de plaman pre'inta o configuratie clara de tip inele concentrice in 'ona corespondenta din creier si ca +iecare pacient a su+erit un soc con+lictual e%otional total neasteptat, de tipul ?+rica de %oarte>, inaintea declansarii cancerului. In ma&oritatea ca'urilor teama de moarte a fost declansata de socul unui diagnostic de cancer, ce a fost resimtit ca o sentinta la moarte. Cancerul de san Cancerul de san, potrivit cercetarilor Dr. Hamer, este rezultatul gri6ilor provocate de un con+lict de tipul @%a%a$copil> sau @proble%e cu partenerul>. $ceste tipuri de conflicte impactea'a intotdeauna vechiul creier, in 'ona care controlea'a glandele producatoare de lapte. O femeie poate suferi un conflict de tipul mama%copil, intrucat isi face foarte multe gri&i, atunci cand copilul ei este ranit sau se im olnaveste grav, foarte rusc. =e durata fa'ei de stres, cat conflictul este activ, celulele glandei mamare continua sa se multiplice, formand o tumora. Scopul iologic al proliferarii celulare este acela de a mari capacitatea de lactatie pentru copilul suferind, gra ind astfel procesul de vindecare al acestuia. 3iecare femeie si fiecare femela din lumea animala se naste cu acest program de reactie iologica pentru crestere si de'voltare. +umeroasele studii ale Dr. Hamer arata ca +e%eile, c=iar si atunci cand nu alapteaza, dezvolta tu%ori ale glandelor %a%are, din cauza gr6ilor obsesive pentru binele celor dragi /a copilului care are pro leme, a unui parinte olnav, sau de gri&a unui prieten cu pro leme0. Ceea ce a fost spus despre cancerul de plaman sau de san este vala il pentru orice alt tip de cancer ce isi are originea in <vechiul creier4. <iecare tip de cancer este declansat de un con+lict soc speci+ic, care activea'a un <program iologic precis4 /$ Cincea 7ege Aiologica0, ce permite organismului sa depaseasca o isnuintele functionarii 'ilnice si sa se confrunte fi'ic cu situatia urgenta. Aentru +iecare tip de con+lict e0ista o zona cerebrala speci+ica, de unde este coordonat acest progra% de urgenta.

Ce se ;ntBmpl8 cu organele controlate de noul creier In vreme ce organele controlate de vechiul creier de'volta tumori pe durata fa'ei active a conflictului% soc, situatia este opusa in cazul organelor controlate de noul creier. .oate organele si tesuturile ce corespund si sunt coordonate de noul creier *ovarele, testiculele, oasele, nodulii li%+atici, epider%a, %ucoasa colului uterin, bron=iile, vasele coronariene, canalele de alaptare etc.0 isi au originea in ectoderm sau mesoderm%ul noului creier. In momentul producerii conflictului% soc, tesuturile organelor corespondente acestei 'one a creierului raspund prin degenerare celulara. Necrozarea ovarelor sau a testiculelor, osteoporoza, cancerul osos sau ulcerul sto%acal, de e*emplu, sunt situatii care apar doar atunci cand persoana se afla intr%o stare emotionala de stres relationata cu conflictele% soc corespondente. $sa cum este de asteptat, distrugerile tesuturilor respective au o semnificatie iologica precisa. Sa luam e*emplul tesuturilor canalelor de lactatie. (le se de'volta mult mai tar'iu decat glanda mamara, acest tesut fiind controlat de o 'ona mai tanara a creierului, corte*ul cere ral. Conflictul iologic ce corespunde tesutului canalelor de lactatie este unul de tip conflict de separare, re'ultat al unei e*periente de tipul copilul meu /sau partenerul meu0 mi%a fost luat de la san. O femela din lumea animala sufera un astfel de conflict, atunci cand puiul ei se pierde sau este omorat. Ca un refle* natural la acest conflict%soc, tesutul canalelor de lactatie incepe sa ulcereze. Scopul acestei reactii este marirea diametrului canalelor de lactatie, astfel incat laptele nefolosit sa se poata drena mai usor si sa nu se congestione'e in interiorul sanului. Creierul fiecarei femei este programat cu acest gen de reactie%raspuns iologic. Din moment ce sanul femeii este asociat, iologic vor ind, cu gri&a si hranirea, femeile sufera un conflict%soc cau'at de separarea rusca de o persoana iu ita. =e durata fa'ei active a conflictului% soc nu e*ista practic nici un simptom, cu e*ceptia unor oca'ionale puseuri usoare in interiorul sanului. <aza de %bonvire*de con+lict, 9i <aza de vindecare*post con+lict, Dr. Hamer a descoperit de asemenea ca orice conflict si orice oala are si o re'olvare, iar des+asurarea oricei boli are loc in doua +aze. /$ Doua 7ege Aiologica0. In ti%pul pri%ei +aze, a con+lictului activ /si anume atata timp cat acesta e*ista0 intregul organsi% este orientat catre a +ace +ata con+lictului. In timp ce, la nivel fi'ic, au loc dereglari celulare specifice, psihicul si sistemul nervos vegetativ autonom se confrunta de asemenea cu situatii neasteptate. Comutata intr%o fa'a de stres /s@mpathicotonia0 , mintea devine total preocupata de continutul conflictului. .ul urari ale somnului si lipsa apetitului sunt simptome specifice. Aiologic vor ind, acest lucru este vital, deoarece focali'area atentiei asupra conflictului si orele de activitate in plus constituie conditiile propice pentru re'olvarea conflictului.

<aza activa a con+lictului este denu%ita si ?+aza rece>. Deoarece pe perioada stresului se produce constrictia vaselor de sange, simptomele specifice ale activitatii conflictuale sunt e0tre%itatile reci *in special %ainile,, tre%urul si transpiratia rece. Intensitatea simptomelor depinde, in mod natural, de intesitatea si impactul socului conflictual. Daca o persoana ramane in aceasta stare prea mult timp, urmarile pot fi fatale. Dr. Hamer a demonstrat, fara nici o indoiala, ca organismul nu poate muri niciodata de cancer, in sine. O persoana poate muri ca re'ultat al complicatiilor mecanice produse de tumori, de e*emplu locarea unui organ vital precum colonul sau ila, dar in nici un ca' celulele canceroase, in sine, nu pot provoca moartea. In 7er%an NeB )edicine distinctia dintre cancerul malign sau enign nu are nici o valoare. .ermenul malign este o constructie artificiala /la fel ca marcarii tumorali0 care, pur si simplu, indica o activitate de reproducere celulara ce a depasit o anumita limita complet ar itrara. Daca o persoana %oare pe durata +azei initiale active a con+lictului, este de obicei din cauza pierderii de energie, a slabirii e0agerate, a lipsei de so%n si a epuizarii %entale si e%otionale. De cele mai multe ori este vor a de i%pactul e%otional devastator al unui diagnostic sau a unei prognoze negative, de genul @)ai ai doar sase luni de traitC>, impact ce arunca pacientii de cancer si pe cei apropiati lor intr%o stare de disperare. Cu foarte mica speranta sau chiar deloc, sunt privati de forta lor vitala, isi consuma inutil energia si, in cele din urma, mor in urma unui proces agoni'ant pentru pacientii de cancer pe care tratamentele conventionale de cancer nu fac decat sa il accelere'e. Daca pacientul nu a facut nici un tratament conventional de cancer /in special chimioterapie sau radioterapie0 , 7N) are o rata de succes de 4: pana la 4D E. (ste o ironie ca aceste statistici ale succeselor remarca ile ale Dr. Hamer au fost date chiar de autoritati. Cand Dr. Hamer a fost arestat, in !""7, pentru acordarea de sfaturi medicale, fara a avea licenta medicala, pentru trei persoane, politia a confiscat fisele pacientilor sai si le%a anali'at. ,n procuror pu lic a fost nevoit sa recunoasca in timpul procesului, ca dupa : ani, ;/// din ;:// de pacienti cu cancer in +aza ter%inala erau inca in viata. In cazul trata%entelor conventionale, ci+ra aceasta este inversa. Conform declaratiilor epidemiologului si iostatisticianului Dr. ,lrich $ el /?ermania0, succesul ma&oritatii chimioterapiilor este &alnicC nu e*ista nici o dovada stiintifica referitoare la a ilitatea de a e*tinde in mod aprecia il viata pacientilor care sufera de cele mai comune forme de cancer organicCChimioterapiile pentru cancerele maligne prea avansate pentru operatie, care repre'inta #0D din totalul cancerelor, repre'inta un 1pustiu stiintific4 /1scientific Easteland4 6 7ancet !""!0. Corpul se vindec singur

2e'olvarea conflictului generat de semnalele initiale repre'inta inceperea +azei a doua a programului iologic. (motiile si organismul nostru se comuta imediat in modul de reparare, progra%ul de vindecare +iind asistat in %od direct de siste%ul nervos vegetativ. =e perioada fa'ei de vindecare, apetitul revine, dar suntem foarte o ositi /putem chiar sa nu avem puterea de a ne ridica din pat0. Odihna si furni'area tuturor nutrientilor necesari organismului sunt esentiale pe perioada de vindecare. A doua +aza este denu%ita +aza calda si, in aceasta perioada, vasele de sange se maresc, incal'ind e*tremitatile si pielea. #data cu rezolvarea con+lictului se produce o sc=i%bare la nivelul organelor, proliferarea celulara /vechiul creier 6 controlul cresterii tumorale0 si distrugerea celulara /creierul nou 6 controlul degradarii tesuturilor0 se opresc imediat si este declansat procesul de reparare specific. O 'ona care s%a necro'at sau a pre'entat ulceratii in timpul fa'ei active a conflictului este acu% regenerata si re+acuta cu celule noi. $cest proces este insotit, de regula, de inflamatii potential dureroase cau'ate de edeme care prote&ea'a tesutul pe durata vindecarii. Alte si%pto%e tipice regenerarii sunt2 hipersensi ilitate, mancarimi, spasme /daca tesuturile musculare sunt implicate0 si inflamatii. (*emple de oli care apar doar in procesele de vindecare sunt5 diferite pro leme de piele, hemoroi'i, laringita, rosita, artrita, aterosclero'a, disfunctii ale rinichilor si ve'icii urinare, anumite oli ale ficatului si infectii. Aa'andu%se pe o servarea multiplicarii celulare /mito'a0 si pe distinctia standard dintre tumoare enigna si maligna, %edicina conventionala interpreteaza procesul natural de producere celulara a tesutului care se vindeca drept tu%oare %aligna. In ?+M distingem la fel doua tipuri de tu%ori. Dar tumorile nu sunt impartite in une sau rele, ci mai degra a sunt clasificate dupa tipul de tesut si 'ona cere rala din care provin si de unde sunt controlate. (*ista acele tumori care se de'volta, in mod e*clusiv, in fa'a activa a conflictului% soc /tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la ficat, tumorile uterului, tumorile la prostata etc.0 si cele care apar in timpul procesului natural de vindecare. In felul in care creierul vechi controlea'a cancerul, cresterea tumorala nu este nici accidentala si nici fara sens, din moment ce proliferarea celulara se opreste, de indata ce tesutul este reparat. Cancerul testicular, cancerul ovarian, limfomul, limfomul non% Hodg)in, diferitele tipuri de sarcom, carcinomul ronhial si laringial si cancerul cervical, toate sunt de natura curativa si fenomene e*clusive ale fa'ei de vindecare. Cu conditia ca procesul de vindecare sa nu fie intrerupt de medicamente sau de o revenire a conflictului soc, aceste tu%ori dispar pana la ur%a, pana la s+arsitul procesului de vindecare. Arincipiile pentru FINDECARE

$. In primul rand5 =acientul devine Fstapanul a solutF al tratamentului. ( !00D responsa il pentru conditia lui si nu%si pune sperantele in numeni mai mult decat in el insusi. A. $poi pacientul va lucra la intelegerea CAU!EI care a provocat con+lictul si i%plicit boala. C. In final va cola ora constructiv cu doctorul pentru a crea un plan eficient de de re'olvare a conflictului atat M(+.$7 cat si =2$C.IC. G(ste a solut necesar ca pacientul la inteleaga cat mai ine CE se inta%pla de +apt cu el, pentru a putea sa ai a o atitudine constructiva si motivata in procesele de autovindecare. G Dr. Hamer pune accentul pe rezolvarea E)AIRICA *practica, a orcarui con+lict e%otional, insa pot fi enefice si psihoterapia, terapiile prin hipno'a si regresie sau altele de acest fel. G <rica de cancerG%oarte poate genera alt con+lict, pe langa cel e*istent. ( nevoie sa renunti total la astfel de ganduri, pentru ca fa'a de vindecare sa se desfasoare fara pro leme. G # persoana sanatoasa, bine =ranita, odi=nita,rela0ata,cu activitate +izica zilnica si care are convingeri pozitive, va +ace %ult %ai usor +ata orcarui con+lict, si de asemenea se va lovi de mult mai putine. G =ersoanlele cu situatie %ateriala buna au un risc mult mai mic de a se im olnavi spre deose ire de cei saraci /care nu au ani pentru a re'olva anumite conflite0 G La +e%eile insarcinate orice forma de cancer sau de tip cancer se va vindecaHelimina pe cale natural8, ;ncepBnd cu a I%a lun8 de sarcina, deoarece sarcina are prioritate a soluta, spune dr. Hamer. A pri%it ulti%atu% sa renunte la descoperirile sale stiinti+ice 2e'ultatul cercetarilordoctorului 2@)e H$M(2 se constituie intr%o diagrama stiintifica ce ilustrea'a legatura biologica dintre psi=ic si creier si corelatia cu organele si tesuturile intregului organism uman /varianta engle'a a 1Diagramei stiintifice a ?+M4 este in lucru0. Dr. Hamer a denumit descoperirile sale 1Cele : Legi "iologice ale Noii )edicine4, datorita faptului ca aceste legi iologice vala ile in ca'ul oricarui pacient, ofera o perspectiva cu totul noua asupra intelegerii cau'ei, a de'voltarii si a procesului natural de vindecare a olii. In !"#!, Dr.. Hamer a pre'entat re'ultatele descoperirilor sale la 3acultatea de Medicina a ,niversitatii din .J ingen, su forma unei te'e post%doctorat. .otusi, pana asta'i, ,niversitatea a refu'at sa teste'e cercetarile Dr. Hamer, in ciuda o ligativitatii legale de a

o face. $cesta este un ca' fara precedent in istoria universitara. In mod similar, %edicina o+iciala a re+uzat sa aprobe descoperirile sale, in ciuda a -/ de veri+icari stiinti+ice di+erite, +acute atat de %edici independenti, cat si de asociatii pro+esionale. 7a scurt timp dupa ce Dr. Hamer si%a pre'entat te'a, i%a fost adresat un ulti%atu% de a renunta la descoperirile sale stiinti+ice, sau i se va refu'a reinnoirea contractului sau la Clinica ,niversitara. In !"#K, desi munca sa nu a fost niciodata pusa la indoiala sau de'apro ata, doctorului Hamer i%a fost ridicata licenta medicala pe motive ca a refu'at sa se conforme'e principiilor medicinei standard. Cu toate acestea, era hotarat sa%si continue munca si, in !"#7, a reusit sa%si e*tinda descoperirile practic catre orice oala cunoscuta de medicina. Dr. Hamer a fost persecutat si hartuit timp de LM ani, in special de catre autoritatile germane si de catre cele frace'e. Din !""7, Dr. (a%er locuieste in e0il in 1pania, unde isi continua cercetarile si continua sa se lupte pentru recunoasterea o+iciala a @NeB )edicine>. Insa, din moment ce 3acultatea de Medicina a ,niversitatii din .J ingen isi mentine tactica de amanare, pacientilor din intreaga lume le este refu'at dreptul de a eneficia de descoperirile revolutionare ale Dr. Hamer. Sursa 5 financiarul.ro