Palatul Versailles

Palatul Versailles (n francez Chteau de Versailles) este un palat regal construit la Versailles, n Frana. A fost reedina regilor Franei Ludovic al X V!lea, Ludovic al XV!lea i Ludovic al XV !lea. Acest palat se nscrie printre cele "ai re"arca#ile "onu"ente din Frana, nu nu"ai prin fru"usee, ci i prin pris"a eveni"entelor al cror teatru a fost. $evine reedin regal per"anent ncep%nd cu anul &'(), c%nd regele Ludovic al X V!lea a "utat curtea de la *aris, p%n n &+(,, c%nd fa"ilia regal a fost forat s se ntoarc n capital, cu e-cepia c%torva ani din ti"pul .egenei. *alatul Versailles reprezint un si"#ol al siste"ului "onar/iei a#solute adoptat de ctre Ludovic al X V!lea. 0n acest castel, n 1a"era 2glinzilor, a fost se"nat 3ratatul de la Versailles. 0n &(4+ palatul a devenit pri"ul "uzeu de istorie al Franei.

1el "ai renu"it palat din Franta, Versailles, este si unul dintre cele "ai prestigioase "onu"ente din lu"e. nitial fiind decat o vila in care locuia Louis al X ! lea atunci cand pleca la vanatoare, ea a fost e-tinsa, la cerinta fiului sau, si a devenit palatul scaunului regal si al guvernului. 1a"erele regale, 56ala 2glinzilor7, 1apela, 2pera .egala si 8uzeul de storie a Frantei, sunt atractiile principale de la Versailles, cunoscute pentru decoratiunile e-traordinare. n secolul al XV !lea au fost adaugate noi constructii pe proprietatea de la Versailles9 *etit 3rianon si :a"eau de la .eine. ;radinile in stil francez gazduiesc peste <== de sculpturi in "ar"ura si #ronz si fantani. *arcul, proiectat de catre Le >?tre, se desc/ide cu ;rande *erspective, cel "ai "are spatiu desc/is din parc, decorat cu statui si orna"ente florale.

&

Localitatea Versailles apare pentru pri"a data "entionata in docu"ente in anul &=4(. $upa "ai "ulte perioade de dezvoltare si de decadere, in sec. XV intra in atentia 1asei .egale, cand Ludovic al X !lea venea frecvent la vanatoare pe teritoriile @aronului de Versailles, 8artial de Leo"enie, de la care cu"para terenul, 5o vec/e casa in ruine si cateva fer"e7 si unde construieste un pavilion de vanatoare. n &''&, Ludovic al X V!lea devine rege al Frantei si tri"ite pe ar/itectul sau oficial, Louis Le Vau si pe peisagistul Andre Le >otre, pentru a transfor"a pavilionul de vanatoare de pe do"eniile Versailles, intr!un castel de"n de 1urtea Frantei. La ' "ai &'() .egele si 1urtea .egala se "uta la *alatul Versailles, iar acesta devine capitala neoficiala a Frantei pana in &+&A (si din nou intre &+)) si &+(,, su# Ludovic al XV!lea si Ludovic al XV !lea si iarasi intre &(+& si &(+,, in ti"pul 1o"unei din *aris). n vre"ea lui Ludovic al X V!lea, palatul Versailles era cel "ai "are si i"punator palat regal din Buropa. n aceasta epoca *alatul era deservit de 4A.=== sluCitori. Localitatea Versailles a fost siste"atizata, odata cu ridicarea palatului, prin taierea de noi strazi, largi si si"etrice, centrul fiind traversat de un larg #ulevard (Avenue de *aris). .egele 6oare atragea pe noii veniti care pri"eau terenuri foarte ieftin, daca respectau doua reguli9 o ta-a anuala (ec/ivalent astazi cu circa & BuroD/ectar) si construirea unei case in confor"itate cu planul de siste"atizare dar care sa nu depaseasca cota de nivel de la inalti"ea 1urtii de 8ar"ura din fata palatului, pentru a nu stanCeni 5perspectiva regala7. n Curul 1urtii de 8ar"ura se aflau aparta"entele regale. Latura nordica gazduia aparta"entele private ale regelui, care au suferit "ai "ulte re"odelari, su# supraveg/erea lui 1/arles Le @run. 1a"erele din co"ponenta aparta"entelor au pri"it nu"e ale zeitatilor din "itologia greaca si ro"ana. ar pe latura sudica, aparta"entele reginei.

Fiecare incapere a fost #ogat decorata de catre 1/arles Le @run cu reliefuri de "ar"ura colorata, piatra si le"n, picturi "urale si "o#iler cu intarsii din aur si argint. 6pre e-terior, pe latura nordica, erau situate saloanele oficiale, in care se desfasura viata de la 1urtea regala. Fiecare salon purta nu"ele unei zeitati din 2li"p. n 6alonul lui Apollo se afla sala tronului lui Ludovic al X V!lea. 6alon de la ;uerre era i"podo#it cu o stucatura realizata de Antoine de 1oEsevo-, care!l arata pe Ludovic al X V!lea calarind )

victorios. 6ala 2glinzilor a fost edificata de Fules :ardouin!8ansart intre &'+( si &'(<, prin unirea unor incaperi din aparate"enul .egelui, ale .eginei si o terasa. Lunga de +4 ", lata de && si inalta de &4 ", si!a do#andit renu"ele de la cele 4A+ oglinzi dispuse in &+ arcade. *e peretele opus se afla &+ ferestre tot in for"a de arcada, care ofera o vedere larga spre vest, asupra ;radinilor *alatului. ncepind cu &'(& 6ala 2glinzilor a fost decorata de 1/arles Le @run cu picturi alegorice care ilustrau cele "ai i"portante "o"ente ale celor )+ ani de do"nie ai lui Ludovic al X V!lea. 6ala 2glinzilor a fost folosita ca loc de desfasurare al "arilor cere"onii oficiale, pri"iri ale a"#asadorilor e-traordinari, etc. 3ot aici, n &,&,, a fost ratificat 3ratatul de la Versailles care punea capat *ri"ului .az#oi 8ondial. n prezent este supusa unui a"plu proces de restaurare.

n &'+(, 8ansart preia lucrarile de constructie, adauga cele doua i"ense aripi9 sudica (destinata aparta"entelor "arilor no#ili) si nordica, unde incepe si a"enaCarea unei 1apele .egale (ter"inata in &+&=). .egele participa la sluC#a du"inicala de la #alconul capelei, in ti"p ce curtenii stateau la parter. 1apela .egala a fost ulti"a "are lucrare efectuata la *alatul Versailles, su# do"nia lui Ludovic al X V!lea. *entru a scapa de protocolul strict de la 1urtea .egala, Ludovic al X V!lea construieste la capatul vestic al ;radinilor *alatului, *alatul 3rianon (;rand 3rianon), loc in care era insotit si de "etresa sa, 8ada"e de 8aintenon. n &+&A .egele!6oare "oare, 1urtea se "uta la *aris iar palatul este a#andonat, pana in &+)) cand Ludovic al XV!lea readuce ad"inistratia la Versailles si cladeste in &+') *etit 3rianon. Ludovic al XV !lea adauga o sala de opera, pe care o ter"ina in &++=, la ti"p pentru cele#rarea casatoriei sale cu 8aria!Antoaneta. n anul &((4 .egele Ludovic!Filip decide ca *alatul Versailles sa devina 8uzeu de storie a Frantei. *lanul localitatii Versailles a fost folosit de ar/itectii a"ericani pentru siste"atizarea capitalei 6tatelor Gnite ale A"ericii, Has/ington.