Grecii

Popor din marea familie indoeuropeana, patruns in teritoriul care-i poarta numele la inceputul mileniului 2 i.e.n. Grecii. isi spuneau singuri Hellenes, dupa numele unui trib agezat in Thessalia. Graikoi (de unde forma latinizata Graeci) era numele unui trib de pe coasta de a Peninsulei !alcanice, e"tins apoi de romani la intreaga semintie. #a inceputui istoriei lor, se presupune ca ar fi locuit o $reme intre %arpati si &unarea mi'locie. &e aci, impinsi de alte noroade in miscare, au coborit spre (ud in $aluri succesi$e, luind locul locuitorilor pre-indoeuropeni ai teritoriului., denumiti in istoriografie )egeeni* si pe care grecii ii numeau )cari*, )lelegi* sau )pelasgi*. +n perioada care a urmat asezarii lor pe pamintuli Greciei, triburile grecilor s-au constituit in grupe diferite chiar din punct de $edere dialectal, ionienii, arcado-eolienii (cu un termen general, )ahei* sau )aheeni*) si dorienii (inglobind si triburile din Grecia de - ). .e$eniti la $iata sedentara, dupa o perioada de nomadism, grecii au dez$oltat de-a lungul primei 'umatati a mileniului 2 i.e.n. (Helladicul mi'lociu) o ci$ilizatie inca modesta, de caracter taranesc. %atre /011 i.e.n., aceasta se ridica la realizari de mare prestigiu pe tarimul $ietii materiale si al organizarii politice. 2 $remea culturii zise )miceniene* (dupa cetatea cu acelasi nume din 3rgolida), re$elata de sapaturile arheologice e"ecutate in ultimul $eac la 4icene, Tirint, 4idea, iar pe coasta $estica a Peloponezului la Pilos din 4esenia si la Pilos din 2lida. (tralucita ci$ilizatie a bronzului, proprie Helladicului recent, ia sfirsit prin marea migratie de popoare de la sfirsitul milen. 2 i.e.n., care a marcat inceputul epocii fierului in bazinul egeean.
/

3tacul )popoarelor marii* a prile'uit mari schimbari si tulburari in 3sia 4ica, (iria si chiar in 2gipt. +n cazul special al Greciei migratia popoarelor e cunoscuta sub numele de )in$azia doriana*. 3ceasta a pus capat ci$ilizatiei miceniene si a deschis in istoria bazinului egeean o perioada obscura, de mai multe $eacuri, asupra careia abia poemele homerice, +liada si 5diseea, arunca o oarecare lumina (//116711 i.e.n.). 2$enimentul capital al acestor secole il constituie popularea cu greci a tarmului apusean al 3siei 4ici, de o hotaritoare insemnatate pentru intreaga istorie a lumii $echi. 2olienii, ionienii si dorienii s-au asezat din prea'ma Hellespontului pina in dreptul insulei .odos, pe locuri unde unele mai dainuie si astazi. 4ultumita conditiilor prielnice, cetatile intemeiate de acestia au atins de-a lungul epocii arhaice (sec. 760 i.e.n.) o inflorire fara precedent, economica si culturala, unele din ele (ca 4iletul, capitala +oniei) a'ungind sa. 'oace un rol de prim plan in roirea grecilor pe tarmurile marilor interioare (4editerana si 4area -eagra), fenomen cunoscut in istorie sub numele de )marea miscare de colonizare*. 3ceeasi perioada de inflorire o cunosc si cetatile din Grecia-mama, +ndeosebi cele marinaresti, %orintul, 4egara, 2gina si cu ele 3tena, capitala 3ticii, ridicata de reformele politice de la sfirsitul sec. 0 i.e.n. (regimul de democratie scla$agista instituit de %listene) si de meritele cistigate in cele doua razboaie medice (891 si :71 i.e.n.) in fruntea cetatilor-state grecegti. (ecolele :68 i.e.n. sint cunoscute in istoria 2ladei ca epoca )clasica,*, bogata in realizari neintrecute in cele mai $ariate domenii, literatura (tragedia si comedia $eche), arta (arhitectura, sculptura, pictura), gindire (filozofie a naturii, morala, politica). &ar conditiile social-economice se inrautatesc in lumea cetatilor-state mai ales in sec. 8 t.e.n., cind independenta 3tenei, in primul rind, dar si a celorlalte orase din centrul si - Greciei, e amenintata de ridicarea regatului macedonean, de$enit o mare forta militara sub ;ilip al ++-lea (<:96<<0 i.e.n.). &e domnia lui 3le"andru cel 4are (<<06<2< i.e.n.), cuceritorul 2giptului si al +mperiului persan, se leaga intrarea lumii $echi intro perioada noua, cunoscuta sub numele de )elenism* sau epoca elenistica (<2<6<1 i.e.n.). Trasatura de capetenie a acestei perioade

istorice e formarea, prin dezmembrarea regatului lui 3le"andru, a unor puternice state conduse de dinastii macedonene (.egatul seleucid, .egatul lagid si .egatul attalid), totodata puternice unitati economice de productie si consum, bazate pe e"ploatarea populatiilor bastinase din 3sia 4ica, (iria si alea -ilului. &in punct de $edere cultural, ceea ce caracterizeaza perioada elenistica este formarea limbii grecesti comune (koine) si intrepatrunderea artei si gindirii grecesti cu arta si gindirea 5rientului. %aderea regatelor elenistice sub stapinirea romana (ultimul cucerit e 2giptul, in <1 i.e.n.) a pus capat pentni totdeauna independentei cetafilor grecesti a caror istorie se $a impleti cu cea a imparatiei cezarilor, pina la sfirsitul lumii antice. 4area miscare de colonizare i-a adus pe greci in cautarea de noi patrii si pe coasta dobrogeana. 3ici, in cetatile intemeiate incepind din sec. = i.e.n. (Histria, Tomis, Callatis) au dus cu ei cultura, tehnicile si traditiile politice ale locurilor de origine, intretinind legaturi statornice cu bastinasii si influentind in multe pri$inte dez$oltarea triburilor getice din dreapta si chiar din stinga &unarii. %u intrarea Peninsulei !alcanice sub stapinirea directa a .omei, in sec. + e.n., orasele grecesti din &obrogea nu si-au pierdut fiinta etnica, nici n-au renuntat la cultura lor traditionala. +n impre'urari mereu mai grele, e"pusi tuturor atacurilor si nu o data obligati sa ia drumul be'eniei, au staruit pe locurile unde se asezasera stramosii lor pina ce lumea $eche a facut loc unei noi orinduiri si +mperiul roman s-a transformat in +mperiul bizantin.

<