Curs 8 Marketing turistic Capitolul 4 PIAA TURISTIC 4.1. Conceptul pia turistic 4.2.

Clasi icarea pieelor turistice 4.!. "i#ensiunile pieei turistice 4.1. Conceptul pia turistic

25.11.2009

Piaa turistic poate fi definit ca fiind : sfera economic de interferen a ofertei turistice, materia i!at prin producia turistic, cu cererea turistic materia i!at prin consum". $i%iono#ia pieei turistice este determinat de trsturi e specifice a e e emente or ei componente #cerere $i ofert%, care sunt separate &n spaiu, iar rea i!area actu ui de '(n!are)cumprare#consum% a produsu ui turistic este posi*i , &n genera , prin dep asarea cererii spre !one e de interes turistic#oferta efectu(ndu)se &n ocu de pro'enien a consumatoru ui, direct sau prin intermediari specia i!ai%. +n opinia specia i$ti or &n marketing, definirea pieei are a *a! un numr mare de e emente: produsul turistic, adic: ansam* u ser'icii or care)i dau coninut, firmele care asigur prestarea tuturor categorii or de ser'icii, care intr &n sfera de cuprindere a turismu ui, e e fiind purttorii ofertei. purttorii cererii, adic: *eneficiarii sau consumatorii de turism. spaiul #economico)geografic% *ine de imitat &n care au oc acte e de '(n!are)cumprare a ser'icii or de turism, &n care &$i e-ercit inf uena toate categorii e de factori care pri'esc cererea, oferta, concurena, etc. intervalul de timp 'i!at, &n funcie de care se poate 'or*i de o pia turistic a unei !i e, a unei uni, a unui se!on. Definiie: Piaa turistic . spaiu economico)geografic, &n care se &nt( nesc $i se confrunt &ntr)un inter'a de timp dat, purttorii cererii $i a ofertei produse or turistice, precum $i factorii care determin comportamentu acestora. & erta turistic . tota itatea resurse or natura e $i antropice, &mpreun cu ec/ipamentu de producere $i comercia i!are a produsu ui turistic, *unuri e $i ser'icii e destinate consumu ui turistic, condiii e de comercia i!are a acestora, infrastructura turistic $i fora de munc necesar acti'itii turistice, adic: tota itatea *unuri or $i ser'icii or care satisfac a un moment dat cererea turistic, prin urmare, componente e ofertei turistice pot constitui moti'aia dep asrii turistu ui spre o destinaie turistic. Cererea turistic ) e-prim un cerc de ne'oi de ordin superior, repre!int tota itatea persoane or care &$i manifest dorina de a se dep asa temporar, &n afara re$edinei proprii, pentru a te moti'e dec(t prestarea unei a te acti'iti p tite a ocu de destinaie. 4.2. Clasi icarea pieelor turistice 1. dup nivelul la care este privit: a%. 0iaa produsu ui turistic - produs turistic este e-trem de comp e-, piaa produsu ui turistic poate fi a*ordat pe mai mu te ni'e uri: Piaa turis#ului 'e a(re#ent) ni'e u ce mai &na t de a care este pri'it piaa tuturor produse or turistice care)$i propun drept scop principa satisfacerea ne'oii de agrement a c iente ei #ne'oia de agrement este foarte eterogen, se poate satisface prin turism cu tura , turism sporti' etc%. Piaa turis#ului cultural) are de a face numai cu ace e forme a e turismu ui de agrement orientate spre o*iecti'e #produse% capa*i e s satisfac setea de cu tur a turi$ti or, concreti!ate &n: monumente istorice, mu!ee, e-po!iii (= piaa categoriei de produse turistice)
1

Piaa #onu#entelor istorice) definit doar de produse e turistice de ordin cu tura coagu at &n 1uru monumente or istorice#ceti, caste e, foste c(mpuri de upt%, (= piaa gamei de produse turistice* Piaa cetilor #e'ie+ale) definit doar de turismu egat de un singur gen de monumente istorice (= piaa sortimentului de produse turistice%. Piaa Castelului ,ran centrat pe turismu orientat spre produsu turistic foarte riguros de imitat din punct de 'edere a coninutu ui #. piaa articolului turistic). 2'ident, de fiecare dat, produsu turistic se refer a a tce'a. 0entru de imitarea pieei produsu ui turistic, aceasta tre*uie riguros definit: n spaiu: a ni'e u c ientu ui, oca itii, !onei, regiunii, pro'inciei, rii. n timp) preci!(ndu)se dac este 'or*a de un moment dat, termenu scurt sau termenu ung. *%. 0iaa firmei de turism 0rin firm de turism &ne egem: ir#a care +in'e unul sau #ai #ulte co#ponente ale pro'usului turistic. Care sunt acestea3 - ce e care produc $i '(nd produse turistice comp ete: touroperatorii, agenii e de 'oia1. - firme care produc $i comercia i!ea! doar anumite componente: numai ser'icii de transport turistic, numai ser'icii de ca!are a turi$ti or etc Piaa ir#ei 'e turis#) este o pia *ine de imitat &n spaiu $i &n timp, a care ea se raportea! &n ca itate de ofertant, pe care a ptruns sau poate ptrunde cu ser'icii e sa e datorit prestigiu ui do*(ndit de ea $i de ser'icii pe care e prestea!. 2. Obiectivele urmrite cu precdere de diferite e categorii de turi$ti. +n funcie de acest criteriu distingem: Piaa turis#ului cultural puncte e de atracie turistic fiind concreti!at &n centre cu tura e, monumente de cu tur, case memoria e. Piaa turis#ului istoric puncte e de atracie: monumente istorice, ocuri e istorice, caste e. Piaa turis#ului reli(ios destinat satisfacerii dorinei anumitei ceremonii re igoase sau de a 'edea di'erse ocuri cu re!onan re igioas. Piaa turis#ului sporti+ &n acest ca! cererea turismu ui este generat de o serie de manifestri sporti'e, *eneficii a'(nd ca itatea de spectatori sau de practicani ai di'erse or sporturi. Piaa turis#ului -tiini ic ai cror actori sunt participani a diferite manifestri $tiinifice. Piaa turis#ului #e'ical &n cadru creia purttorii cererii de produse turistice sunt persoane care se dep asea! pentru odi/n) tratament. 4. ntinderea geografic; &n funcie de acest criteriu distingem: piaa turismu ui: ) oca , ) !ona , ) naiona , ) internaiona . 5. dup perioada avut n vedere piaa turistic poate fi a*ordat: pe termen scurt, pe termen mediu, pe termen ung.

4.!. "i#ensiunile pieei turistice 6imensiuni e pieei turistice sunt date de: ) structura, ) aria, ) capacitatea ei. Structura pieei turistice, este determinat de: structura cererii turistice: - important &n segmentarea pieei turistice pe *a!a unor criterii specifice. - &n funcie de numru $i mrimea segmentu ui se adopt: strategia concentrat: tuturor segmente or i se ofer ace a$i produs turistic. strategia difereniat: produse e turistice sunt u$or de difereniat &n funcie de caracteristici e cererii. structura ofertei: pe aceast *a! se pot constitui o serie de piee a e produse or turistice 6in punct de 'edere a ariei, piaa turistic poate fi: local) cuprinde un numr restr(ns de consumatori, iar oferta este *a!at pe ser'icii e unei destinaii. %onal) format din mai mu te destinaii, ofer un produs turistic comp e- a'(nd de!'o tate mi1 oace e de transport $i comunicaiona e. naional) imitat de teritoriu naiona a unei ri. internaional) cuprinde teritorii e naiona e a e unei ri ce au sta*i ite re aii &n domeniu turismu ui. Capacitatea pieei turistice: ) este repre!entat de necesitatea sau dorina e-primat sau nu pe o anumit pia pentru un produs turistic, ne u(nd &n considerare ni'e u 'enituri or consumatori or, sau a preuri or produsu ui turistic, ) permite determinarea raportu ui &n care se af cererea $i oferta, precum $i a ocu ui ce & deine pe piaa g o*a . ) se ca cu ea! ca produs &ntre capacitatea medie de consum $i numru consumatori or potenia i. ) de o*icei se e-prim prin intermediu : 'o umu ofertei, 'o umu cererii, 'o umu &ncasri or. +n funcie de capacitate, piaa turistic se c asific &n : a*.piaa teoretic ref ect imite e de a*sor*ie a unui produs turistic pe o pia determinat, fr a ua &n considerare preuri e $i tarife e practicate. .*. piaa turistic potenial repre!int cererea so 'a*i , respecti': dimensiuni e teoretice a e cererii care ar putea fi satisfcut in(nd cont de condiii e materia e $i financiare a e popu aiei din !ona respecti' $i a turi$ti or ce se estimea! c se 'or dep asa &n acea !on. Observaie: potenia u pieei turistice este mai mic dec(t capacitatea ei #piaa turistic teoretic%, datorit apariiei unor necesiti sau a unor condiii materia e, financiare, care imitea! consumu de produse turistice. c*. piaa turistic real /e ecti+* repre!int: ansam* u cereri or efecti'e, sau numru acte or de '(n!are)cumprare fina i!ate pentru un anumit produs turistic &ntr)o anumit perioad de timp $i &ntr)o anumit !on. 0iaa turistic potenia pentru un produs turistic este mai mare sau ce mu t ega cu piaa turistic efecti' #rea %. 7aportu dintre ce e dou piee ref ect gradu de saturaie a pieei: piaa saturat: cererea efecti' rea i!at . cererea potenia . piaa nesaturat: cererea efecti' rea i!at < cererea potenia .

Volumul ofertei: e-prim: posi*i iti e de satisfacere a cererii ser'icii or turistice de ctre o firm. se e-prim &n: uniti fi!ice: numru tota de uniti de ca!are, numru de ocuri a mese. uniti 'a orice. Volumul cererii: e-prim:" ne'oia ce tre*uie satisfcut &ntr)o perioad dat". se determin &n: uniti fi!ice ) numru mediu pre'i!ionat de 'i!itatori, ) durata medie a se1uru ui, ) numru de !i e pe turist. uniti 'a orice. Indicatori caracteristici pentru ana i!a capacitii pieei turistice: numrul mediu de vizitatori: . raport &ntre numru de !i e)turist $i numru de !i e din perioada ana i!at. durata medie a se urului: . raport &ntre numru de !i e)turist efecti' rea i!ate $i numru mediu de 'i!itatori din perioada ana i!at. gradul de utilizare a capacitii de cazare: . raport &ntre oferta efecti' rea i!at $i cea teoretic. !olumul ncasrilor din acti'itatea turistic: e-prim raportu &n care s)au af at oferta $i cererea turistic a un moment dat. ce mai re e'ant mod de e-primare a capacitii pieei. "otenialul pieei turistice: e-prim 'o umu ma-im a '(n!ri or de produse turistice ce poate fi rea i!at de toate firme e de profi , &ntr)o perioad de timp determinat a un anumit ni'e a efortu ui de marketing $i &n anumite condiii de mediu. se ca cu ea!: ! n " p unde: 8 9 potenia u tota de cumprtori ai produsu ui turistic pe piaa respecti' . n 9 numru cumprtori or produse or turistice. : ) cantitatea medie a produse or turistice ac/i!iionate de un cumprtor. p 9 preu unei uniti de produs. Cota de pia procentu de '(n!are a produsu ui turistic a unei firme din 'o umu tota de '(n!ri de produse simi are &ntr)o anumit pia. indicatori de analiz: cota total 'e pia 9 repre!int 'o umu tota de '(n!ri pentru un produs a unei firme, e-primat &n procente din 'o umu tota a '(n!ri or produsu ui respecti'. cota 'e pia 'eser+it 9 repre!int '(n!ri e unei firme e-primate &n procente din tota u '(n!ri or pe piaa respecti'. cota relati+ 'e pia 9 &n raport cu primii c(i'a concureni sau cu ideru de pia , repre!int procentu '(n!ri or unei firme din '(n!ri e firme or respecti'e concurente.